294 matches
-
L-am găsit la țărăniști pe șeful meu de cadre, pe domnul Emanoil: "Ce faci domnu Emanoil aicea?" "Păi, am venit să mă înscriu la țărăniști". "Nu ți-e rușine!?" S-a ridicat și a fugit. Era ăsta, al cărui băiet a fost la pensionari, nu știu cum îl cheamă, dar a fost șef de cadre pe la S.M.A. Zorleni, a fost prin Poliție pe la Focșani și știam că se ocupă de măgării. Într-o zi, stăteam de vorbă cu inginerul Flintoacă și vine
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și cărți, și de la Iustin Pârvu, că țineam legătura cu el, și i-am povestit adeseori preotului din sat ce-am pătimit prin detenție. Dascălul n-a avut ce face, a trebuit să-mi sărute și el mâna, deh, un băiet tânăr! Tot satul a vuit: "Ăiii, părintele Iulian i-a pupat mâna inginerului" "Hai, nu vorbi!" "Chiar așa!" Da', era beat?" Părintele nu era beat iar despre mine știe satul că nu beau. Părintele Mocanu, părintele Zbiera, părintele Iulius Mocanu
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
leneș ", învățătura părându-i-se "complet meșteșug de tâmpenie". Mai întâi a învățat la Humulești, într-o școală care se afla în curtea bisericii, unde se adunau "o mulțime de băieți și fete la școală, între care eram și eu, băiet prizărit, rușinos și fricos și de umbra mea". Dintr-un portret fizic aflăm că era vesel și "bălan", iar mai târziu, dintr-o autocaracterizare reținem: Ia, am fost și eu în lumea asta, un boț cu ochi, o bucată de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Nică seamănă cu un erou de basm care parcurge un drum inițiatic; el este urmărit de copilărie, în devenirea sa spre tinerețe. Trăsăturile copilului reies din mărturisirile autobiografice, în mod direct sau indirect din caracterizările altor personaje: "o tigoare de băiet, cobăit și leneș, de n-are păreche", afirmă Ștefan a Petrii. Indirect, din întâmplări, reies și alte trăsături de caracter. Nu numai imaginea realistă a spațiului humuleștean se conturează în Amintiri din copilărie, ci și tendința de a crea o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
într-un război fără sens în care nu poți fi, orice ai face, decât învins. "Om" e Șofron cel devotat, cel statornic, cel smerit, cel cinstit. Și dacă s-ar întâmpla să-ți fie greu de ceva, să-i spui băietului ăstuia și să nu-ți fie greu de dânsul! fusese ultimul îndemn al lui Neacșu înainte de plecarea sa la Socodor. Bătrânul știa mai bine decât fiică-sa că iubirea pădureanului pentru Simina nu e o slăbiciune sau un blestem care
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
în iarbă, traversele în penumbră, capricii să-ți inventezi receptori cînd ești soare, rozul din tencuială schimbă soarele în el, sora lui Eugen și cu Romică Stan, nu sînteți cinci educatoare? Miroslovești, tot din Miroslovești și el și Rodica, copii, băietul lui Nelu, a ajuns din urmă acceleratul București Vatra Dornei, dîră de gîndaci pe fierul lui spre cursa de Botoșani, rozul stins cărămiziu după plecare, în casă deplasarea astronomică nevăzută, botul elicei în cioară, zborul învîrtind-o în jurul mărului îngălbenit din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
reușit, eu mor în credința în care m-am născut! n-au reușit pe mama, dar nici pe mine! am nevasta mea, care m-a lăsat de un an jumătate, e cu șapte ani mai mare ca mine, curvă! am băiet de 40 de ani, fata e de 36 de ani, e figura mea, la mitropolie, la Sfînta Paraschiva, pe 14 a fost ziua ei, 14 septembrie sau octombrie? frumos, istoric oraș, și Bacăul e frumos, pe undeva, dar Iașul e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
frigider rece, nu la prima, la a doua cobor, băiatul meu o fost la Băneasa pi timpu lu' Ceaușescu, o fost în Canada ospătar, o terminat dreptu' și-amu' îi la radiologie în anu' II, să se însoare, frumusețe di băiet! soțu' meu o vrut fată! perne, că eu nu le penesc, mama mea, cînd era, Dumnezău s-o ierte, ea le pené! de la pepene, c-am mîncat rece, ceai, auziți, nu-mi lipsește la țară, un pahar de ceai, da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Lipovăț, Centrul cultural "Podul Înalt", cultura extensia agriculturii într-adevăr, și dacă erau doi? tare-i dracoasă, n-ai auzit Cătălin Botezatu! făceai douî gemene, strigai pe una răspundea ceilaltă! vara trecutî cînd am fost la București, am zis că băietu' meu c-a să iasă primu', te-i trezit cu doi golani! frati-meu o facut fete! Ora 18,35, în sala de așteptare a gării Vaslui, pe stîlpi harta României conturul cu Basarabia peticită, unirea e rezolvată, peste rînduri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și d’acolea a început. Părinții și familia dumneavoastră ce au pățit după ce ați fost arestat? Tata murise atuncea... Mama a pățit greu, controale, chestii, să vadă de unde și cum... I-ai căruța, i-ai caii... Gata! I-a fost băietul contra... „Am vrut să dărâm CAP-ul” Și frați am fost 8, da’ astăzi mai suntem doar 7 că unu’ a murit.ăFrații nu prea au suferit, nu i-a afectat, dar erau contra pentru ei, întotdeauna... În ce închisoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în cap, și să fii atent să faci treabă corectă, nu să faci acolo ce-ți place mata sau la știu eu ce partid te-a trimes... să nu ții cu partea aia și partea ailaltă! Dacă ai să fii băiet deștept, mai vii pe la mine când vrei. Dacă nu mor eu... Eu sunt istoric și istoria nu trebuie să fie nici de stânga, nici de dreapta. Vă mulțumesc frumos. Cu plăcere... TEOFIL VASILE NECULIȚĂ S-a născut în 14 noiembrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de terminatul cu plugăria pentru acel an și pentru că eu nu mai dădusem pe acasă de vreo 2-3 ani de zile. Când l-am mai și auzit "Adelă, adă tu o oală de vin rece de la beci" să bem cu "băietul" (pentru ei eram tot "băiet", deși aveam aproape 30 de ani) "că ne-a făcut așa o mare bucurie venind să ne vadă", am crezut că leșin. Noroc de vinul acela că m-a readus la realitate și chiar mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
acel an și pentru că eu nu mai dădusem pe acasă de vreo 2-3 ani de zile. Când l-am mai și auzit "Adelă, adă tu o oală de vin rece de la beci" să bem cu "băietul" (pentru ei eram tot "băiet", deși aveam aproape 30 de ani) "că ne-a făcut așa o mare bucurie venind să ne vadă", am crezut că leșin. Noroc de vinul acela că m-a readus la realitate și chiar mi-a dat curajul necesar să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
în Iași poartă amprenta aglomerării faptelor în timp (ca unitate), lor însă nu le spun nimic, așa că ei trag concluzii de-a dreptul hazardate. Dar sînt rigizi. Ai afirmat - tot de la ei știu - că mă apreciezi și că sînt un băiet bun. Să știi că sînt. În rest spleen, nesiguranță, insatisfacții. Tu știu că ai bucurii. Calitățile pe care le cunoașteam, și ți le apreciam, sînt din plin cultivate. Ești însoțit de siguranța că strădaniile tale poartă în ele fructul realizării
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
trupei (cam caricaturală) de la revista sus numită - în proză. Altfel talentat și cu vînă. La Iași? Să lăsăm. Sau, dacă vrei, e cineva Ignea, om cu 4 (patru) clase, magazioner de meserie , alt nume, Leon, contabil atestat , și A. Andrieș, băiet gras și cu mașină „Moskvici”. Ei hotărăsc soarta literelor de pe Valea Bahluiului (care acum revarsă furios. Îl cred.) Poftim de te joacă cu zmeul! Am strîns o bună doză de imbecilitate și învățînd de la sepie, mă apăr. Dorindu-ți numai
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
bine în afară de regie de teatru, de film, de radio? A.V. La început, am vrut să mă fac inginer silvic. Visam să umblu prin păduri, visam să mă întâlnesc cu haiducul Pantelimon, visam cu ochii deschiși... A.V. Probabil că "băiet fiind, păduri cutreierați"... A.V. Da, auzind povești în familie că bunicul meu se întâlnise cu celebrul Coroiu, o să mă întâlnesc și eu măcar cu cineva din familia haiducilor. Visam..., de fapt nu era visare, era un mod de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
se dă borte cu sfredelul în prima zi de Crăciun. Să nu învălești focul cînd ai vreo găină cloșcă, căci mor puii. Dacă vrei să-ți scoată cloșca mai mulți cocoși printre pui, să ți-o așeze pe ouă un băiet în norocul lui; dacă vrei să-ți scoată puice, să ți-o puie o fată. Cînd pui cloșcă, să stropești ouăle cu apă sfințită și să pui cîteva fire de iarbă verde peste ele, ca să atragă puii, să iasă toți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pragul ușii, ca să treacă popa peste ele. Cînd este aproape să treacă și cîntăreții, le ia, ca să le îndrăgească băieții. Se spune că dacă se gîdilește tare o copilă va fi iubită de flăcăi; dacă însă se gîdilește tare un băiet va fi mult iubit de fete. La naștere, dacă-l va pune moașa pe copil pe o cămașă de-a tatălui, va umbla mai mult după tată-său (îl va iubi); și contrariul, după mamă. Se crede că dacă plouă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dintîi cămeșă a unui copil mic, e bine să stai de ea pînă ce-i gă ti-o, căci de cîte ori te vei scula și te vei lăsa de lucru, de atîtea ori sau în atîția ani va umbla băietul după însurătoare, iar de-i fată, atîția ani va ședea nemăritată. Ca să vezi dacă un băiet e bun de pus la muncă, e bine să te azvîrli pe umerii lui, pe neașteptate, și dacă te-a ținea, ia-l la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ti-o, căci de cîte ori te vei scula și te vei lăsa de lucru, de atîtea ori sau în atîția ani va umbla băietul după însurătoare, iar de-i fată, atîția ani va ședea nemăritată. Ca să vezi dacă un băiet e bun de pus la muncă, e bine să te azvîrli pe umerii lui, pe neașteptate, și dacă te-a ținea, ia-l la cîmp. Lumînare Cine face lumînări, punînd în ele bostan sau făină, ori altceva, pe lumea cealaltă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
melesteu, c apoi, cînd ești în mormînt, să nu te scoată lupii și să te mănînce. Dacă linge o copilă melesteul cu care s-a frecat mac, se crede că ea va căpăta un bărbat pleșuv; dacă face aceasta un băiet, apoi va avea el o astfel de femeie. Mere înainte de Sf. Ilie să nu azvîrli cu mere în sus, că bate piatra cît merele. Femeile măritate nu mănîncă mere pînă la Sf. Petru, cînd împart de sufletul morților. Altele așteaptă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în casă. Mîncare Cînd mănînci ceva și-ți cere cineva, să nu-i zici doară „na“ și să nu-i dai, căci de-l minți, atunci îți minți pe cei de-i ai morți. Cînd mănînci și se uită un băiet, și dacă nu-i dai și lui, băietul nu crește. Cînd mănînci, scurge strachina, să nu rămînă picătură măcar, ca să i se scurgă ochii lumii uitîndu-se după tine. Se crede că acel om care mănîncă mult este mare egoist. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cere cineva, să nu-i zici doară „na“ și să nu-i dai, căci de-l minți, atunci îți minți pe cei de-i ai morți. Cînd mănînci și se uită un băiet, și dacă nu-i dai și lui, băietul nu crește. Cînd mănînci, scurge strachina, să nu rămînă picătură măcar, ca să i se scurgă ochii lumii uitîndu-se după tine. Se crede că acel om care mănîncă mult este mare egoist. Cînd scapi mîncarea din mîni, ai un neam flămînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vezi și toamna cîte-o floare de salcîm printre frunze; aista-i semn de toamnă lungă. Sare Dacă pui sare pe capul unei femei măritate, îngreunate fără știința ei, și dacă ea în urmă pune mîna pe nas, atunci are să nască băiet, iar dacă pune mîna pe gură, are să nască fată. Cînd greșești și pui de două ori sare în mămăligă e a strămutare. Din sare de ți se fură, nu-ți merge bine. Cînd îți fură sarea de la oi sau vaci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ști în care parte de loc se află el, se stupește în palma stîngă, iar cu muchia mînii drepte se trîntește în stupit, și în care parte sare el, în acea parte se crede că se află lucrul pierdut. Sudalmă Băietul care nu-i deprins să suduie măcar de mamă se va însura cu mare greutate, că cică are mai multe coaste de femeie. Să nu sudui de lumînare, că n-ai parte la darea sfîrșitului de ea. Suflet Sufletul mortului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]