98 matches
-
Însă ambiția de a fi luat în serios ca romancier l-a determinat pe Lovinescu să se dezică de vechea "metodă" a "momentelor discontinui", întrebuințată anterior "dintr-un imperativ temperamental": "prin nu știu ce schimbare de mecanism creator afirmă criticul-romancier am scris Bălăuca fără nici o întrerupere, de la pagina 1 la pagina 550 a manuscrisului, printr-o creștere organică de care mă credeam până acum inapt"202. Să nu uităm, totuși, că și celelalte romane fuseseră scrise tot așa, dintr-un "impuls temperamental" și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
o linie perfect trasă cu deznodământul gata. Lipsesc firește, în minte, scenele de legătură, dar acele vin să se organizeze pe măsura compoziției scena atrage scena, și nu pe sărite și pe apucate"203 (s.n.). Cu tot efortul primenirii mijloacelor, Bălăuca a avut parte de o primire încă și mai ostilă din partea criticii, poate și din pricină că Lovinescu a insistat prea mult asupra reușitelor sale "tehnice" în evoluția spre "epicul pur". Principalul motiv de reproș l-a constituit, de data aceasta, "eroarea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
stare "morală, specifică și diferențială", specifică geniului, Cioculescu sancționează "primitivitatea" lui Lovinescu, prozator "incapabil să asimileze experiența romanului clinic post-proustian". Despre aceeași "primitivitate" vorbește și Ion Biberi, care constată, mai întâi, "identificarea autorului cu Eminescu" (procedeu caracteristic întregii literaturi lovinesciene): "Bălăuca reprezintă un fel de mimetism spiritual menit să constituie proba înțelegerii vieții intime a poetului de către E. Lovinescu și totodată efortul său de a arăta sugestiv regimul cu totul particular de viață sufletească al eroului său". Până aici, nimic neobișnuit
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Cea mai mare dificultate a biografiei romanțate este ceea ce Bourget a numit credibilitatea ficțiunii epice. D. Lovinescu a învins, în mai toate punctele, această greutate de reconstituire animată"), pentru a-i contesta finalmente viabilitatea, în momentul în care Lovinescu (în Bălăuca) pretindea a fi imaginat "un personaj și niște situații chiar mai eminesciene decât au fost acestea în realitate". Fidelului admirator al criticului de la Sburătorul i se pare mai bună biografia lui Călinescu, pentru că "documentarea nu este romanțată decât în măsura în care dă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
motiv că ar fi "ilogic", creând o "falsă situație corneilleiană"), drept pentru care afirmă: "Este pentru prima oară când o carte îmi creează perplexitatea de a nu putea constata suprapuneri exacte între impresii și actele de rațiune critică"213. În Bălăuca nu apreciază, apoi, decât scenele de plan secundar, mai dinamice din punct de vedere epic214. Și lui M. Sebastian, care scrisese pozitiv despre Mite, îi plac doar "unele anecdote", "străine de adevărul sufletesc al eroului", pentru că "tot ce este vioi
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pe unde să apuc drama Eminescu Caragiale Veronica, pentru a nu cădea în reportaj și romanțare (s.n.)"216. Mai apoi, deși nesigur pe ceea ce urma să facă în continuare, Lovinescu nu se sfiește să-și anunțe totuși, public, proiectul: "Romanul (Bălăuca) are un sfârșit firesc și ar putea fi terminat aici; în realitate, sfârșitul acesta nu e decât un punct de plecare al adevăratei drame eminesciene pe care rămâne să o tratez într-un al treilea roman"217. Dar abia din
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
un punct de plecare al adevăratei drame eminesciene pe care rămâne să o tratez într-un al treilea roman"217. Dar abia din această scrisoare, datată 28 iulie 1935, aflăm mai multe despre volumul nescris din "trilogia" lovinesciană: "romanul meu Bălăuca nu e un roman, ci două. Pur și simplu cum ar spune poetul meu cu expresia lui favorită. De aici greutatea gestației și refuzul organic al nașterii încă de la Karlsbad și toate aprehensiunile mele asupra părții a II-a a
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a romanului. Totul pentru că erau gemeni și embrioanele trăiau în simbioză. Abia azi, ora 5, mi s-a luminat că primul roman se termină la Iași, pe peronul gării, după memorabilul apolog al lui Creangă; acest roman se va numi Bălăuca și va cuprinde episoadele Vienei și Iașului; al doilea va conține drama triunghiulară Eminescu-Veronica-Caragiale și se va numi Luceafărul (deși mai e unul, dar acela e la figurat, pe când la mine e la propriu, deoarece din acest conflict iese cu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
izbit în convingerile lui", unicul merit al prozatorului constând "în ușurința de a comunica și cititorilor profani niște documente rare"227. Din toate aceste observații se desprinde ideea că romanele lovinesciene au fost mai întâi citite ca operă critică (Mite, Bălăuca) sau memorialistică (Viață dublă, ciclul Bizu)228, iar dacă li s-a acceptat statutul literar autonom, au fost desconsiderate din pricina inadecvării lor la modelul acreditat de poetica realismului psihologic și social, de care Lovinescu însuși se prevala pentru a indica
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
patru, Naționala Ciornei, București, 1933. E. Lovinescu, Diana, Editura Librăriei Socec&Co, S.A., București, 1934. E. Lovinescu, Mili, Editura "Adevărul" S.A., București, 1938. E. Lovinescu, Acord final, ediție și prefață de Aurel Sasu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974. E. Lovinescu, Mite, Bălăuca, ediție critică, prefață, note, variante, glosar și bibliografie de Ion Nuță, Editura Junimea, Iași, 1980. Anonymus Notarius, E. Lovinescu, Editura Vremea, București, 1942. II. Referințe critice selective A. Studii critice George, Al., În jurul lui E. Lovinescu, Editura Cartea Românească, București
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
integrând totodată valorile specifice timpului și locului în care și E. Lovinescu a încercat să gândească literatura. Doris MIRONESCU Abstract E. Lovinescu's mature creation comprises several series of novels published between 1932 and 1937 (Bizu, Firu'n patru, Mite, Bălăuca, Diana, Mili). This implies a tremendous narrative project, carried over thousands of pages each, and grouped into two prose cycles; nevertheless, which determines their literary 'form' is not the epic. Written in a single-blow vein, across five years of incessant
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
with a paradoxical solution of prose achievement. Keywords: creativity, cyclic novel, erotic psychology, involuntary memory, voluntary memory Résumé La création de maturité de E. Lovinescu comprend plusieurs séries de romans publiées entre 1932 et 1937 (Bizu, Firu'n patru, Mite, Bălăuca, Diana, Mili). Il s'agit de grandes narrations, à plusieurs centaines de pages chacune, groupées en deux cycles ; mais, malgré les apparences, ce n'est pas un modèle épique qui détermine leur " forme ". Ces romans que le critique écrit sans
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în Adevărul, an 49, nr. 15676, 20 febr. 1935 (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, p. 405). Lipsa de originalitate a concepției lovinesciene, considerate pe nedrept "anacronice", e semnalată de Vladimir Streinu în articolul " E. Lovinescu, Bălăuca, roman", în Gazeta, an II, nr. 532, 17 dec. 1935: "Lovinescu vede pe Eminescu sub imaginea tradițională, de figură cantonată în absolut, fără legături posibile cu imperfecta condiție obștească, așa cum am moștenit-o de la Maiorescu. Veridic sau nu, chipul de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lui Mihai Eminescu (subcapitolul "Venera serafică", capitolul "Cadrul psihic"), ed. cit., vol. III, p. 254. 118 Vezi Krafft-Ebing, Psychopathia Sexualis (1886), Cesare Lombroso, Genio e follia (1864), Max Nordau, Entartung und Genie (1894). 119 Vezi "episodul Milly", relatat succint în Bălăuca. Abia la Berlin va trece poetul printr-o experiență amoroasă concretă cunoaște pe Milly, o femeie blândă, care "nu mușca niciodată" ("blondă, cu ochi albaștri, cu gropițe în obraz și fără nici un moft") și care i se dăruise firesc ("dragostea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
stă în implicarea deopotrivă a unei interiorități și a unei realități exterioare. Personajele nu pot să își mențină o viață sufletească proprie decât oferindu-și memoria textelor împrumutate" (p. 69). 147 Mite Kremnitz, "Amintiri fugare despre Eminescu", în volumul Mite, Bălăuca, ediție critică, prefață, note, variante, glosar și bibliografie de Ion Nuță, Editura Junimea, Iași, 1980, p. 441. 148 E vorba despre un răspuns al lui E. Lovinescu la o anchetă intitulată " Sunt femeile mai inteligente decât bărbații? ", realizată de Pen
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
simbolizând "dramatismul condiției umane" (p. 86). 155 Înainte de a scrie romanul, Lovinescu pleacă în călătorie la Iași, în căutarea "inspirației". Din "agende" am cules următoarele notații: 20 iunie 1935: "întâlnirea cu Gallia Tudor îmi dă punctul de plecare a romanului Bălăuca"; 29-30 iunie: "Excursie Bojdeuca, Eternitate, Socola, Cetățuie, Galata, Frumoasa. Mare impresie". 156 Vezi Mario Praz, capitolul "The Beauty of the Medusa", în volumul The Romantic Agony, traducere din limba italiană de Angus Davidson, Collins, Londra, 1966, ediția a II-a
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Subiectul nuvelei, rezumat în paginile memorialistice, va constitui nucleul narativ pus în scenă cu mijloacele melodramei în romanele ciclului eminescian. Interesant e că în eroina nuvelei care a constituit sursa de inspirație a lui Lovinescu se regăsesc și Mite și Bălăuca prima salvându-și onoarea cu ajutorul ipocriziei, cealaltă, mai sinceră, având de suportat sancțiunea moralei publice. 178 Aceasta a și fost, dealtfel, "scena" invocată de Iorga drept principal "argument" al respingerii candidaturii lui Lovinescu la Academie. A rămas celebră epigrama publicată
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Lovinescu se pronunță despre Mite în cadrul rubricii "La ce lucrează scriitorii noștri?" din Reporter, an II, nr. 37-39, 3 oct. 1934, p. 3 (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, p. 324). 199 "Un nou roman eminescian: Bălăuca", în Adevărul, an 49, nr. 15812, 6 aug. 1935; și "Iașii în epoca romantică a lui Creangă și Eminescu", în nr. 15838, 5 sept. 1935: "[...] am pretenția că toate situațiile create de mine în Bălăuca sunt mai eminesciene decât multe
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
199 "Un nou roman eminescian: Bălăuca", în Adevărul, an 49, nr. 15812, 6 aug. 1935; și "Iașii în epoca romantică a lui Creangă și Eminescu", în nr. 15838, 5 sept. 1935: "[...] am pretenția că toate situațiile create de mine în Bălăuca sunt mai eminesciene decât multe din cele ce i s-au întâmplat în realitate marelui poet. Într-un cuvânt, am voit să fac operă de creator: romanul meu pornește dintr-o viziune căreia i-am subordonat amănunte istorice într-atât
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
după un capitol din Mălurenii, va nota în "agende", pradă aceleiași iluzii: "Sunt romancier!". 201 "Un sfert de ceas cu d. E. Lovinescu", interviu cu Pericle Martinescu, în Reporter, an II, nr. 78, 20 sept. 1935. 202 "Cu d. E. Lovinescu despre Bălăuca", în Vremea, an VIII, nr. 413, 10 nov. 1935. 203 E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., p. 244. Numai romanul îmi va da iar gustul realității", îi mărturisește el Hortensiei Papadat Bengescu într-o epistolă datată 2 august 1932
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Todorov ajunge la concluzia pripită că, în secolul XX, psihanaliza "a înlocuit (și a făcut prin asta inutilă) literatura fantastică". Dovada: "astăzi nu mai e nevoie să recurgi la diavol pentru a vorbi de libidou". 212 Pompiliu Constantinescu, "E. Lovinescu, Bălăuca (roman) ", în Vremea, an VIII, nr. 417, 8 dec. 1935 (vezi și comentariile Gabrielei Omăt, în E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV, pp. 432-434). 213 Vladimir Streinu, " E. Lovinescu, Mite", în Gazeta, an II, nr. 281, 19
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
vol. IV, pp. 432-434). 213 Vladimir Streinu, " E. Lovinescu, Mite", în Gazeta, an II, nr. 281, 19 febr. 1935, 383 (textul articolului este reprodus în volumul Pagini de critică literară I, ed. cit., pp. 136-140). 214 Vladimir Streinu, " E. Lovinescu, Bălăuca, roman", în Gazeta, an II, nr. 532, 17 dec. 1935 (textul articolului este reprodus în volumul Pagini de critică literară I, ed. cit., pp. 140-147). 215 Mihail Sebastian, " E. Lovinescu, Bălăuca, roman", în Rampa, an 18, nr. nr. 5377, 13
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ed. cit., pp. 136-140). 214 Vladimir Streinu, " E. Lovinescu, Bălăuca, roman", în Gazeta, an II, nr. 532, 17 dec. 1935 (textul articolului este reprodus în volumul Pagini de critică literară I, ed. cit., pp. 140-147). 215 Mihail Sebastian, " E. Lovinescu, Bălăuca, roman", în Rampa, an 18, nr. nr. 5377, 13 dec. 1935. 216 E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., p. 242 (Scrisoare către Hortensia Papadat Bengescu, 27 iulie 1935). Vezi și "De vorbă cu d. E. Lovinescu sau cum devine un
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]