98 matches
-
0202 30, 0206 29 91); - ajustarea la 710 capete a contingentului tarifar comunitar (erga omnes) pentru "animale vii din specia bovină, vaci și juninci (altele decât cele destinate sacrificării) din următoarele rase montane: rasa sură, rasa brună, rasa galbenă, rasa Bălțata Românească Simmental și rasa Pinzgau" (pozițiile tarifare 0102 90 05, 0102 90 29, 0102 90 49, 0102 90 59, 0102 90 69), la un nivel al contingentului de 6 %; - ajustarea la 711 capete a contingentului tarifar comunitar (erga omnes) pentru
22006A0511_01-ro () [Corola-website/Law/294525_a_295854]
-
0102 90 69), la un nivel al contingentului de 6 %; - ajustarea la 711 capete a contingentului tarifar comunitar (erga omnes) pentru "animale vii din specia bovină, tauri, vaci și juninci (altele decât cele destinate sacrificării) din următoarele rase montane: rasa Bălțata Românească și rasele Schwyz și Fribourg" (pozițiile tarifare 0102 90 05, 0102 90 29, 0102 90 49, 0102 90 59, 0102 90 69, 0102 90 79), la un nivel al contingentului de 4 %; - ajustarea la 24 070 capete a contingentului
22006A0511_01-ro () [Corola-website/Law/294525_a_295854]
-
condiții Pozițiile tarifare 0102 90 05, 0102 90 29, 0102 90 49, 0102 90 59, 0102 90 69, 0102 90 79 Animale vii din specia bovină, tauri, vaci și juninci (altele decât cele destinate sacrificării) din următoarele rase montane: rasa Bălțata Românească - Simmental și rasele Schwyz și Fribourg Ajustarea contingentului tarifar comunitar (erga omnes) la 711 capete, la o rată a drepturilor vamale aplicate în cadrul contingentului tarifar de 4 % Pozițiile tarifare 0102 90 05, 0102 90 29, 0102 90 49, 0102
32006R0711-ro () [Corola-website/Law/295265_a_296594]
-
tarifare 0102 90 05, 0102 90 29, 0102 90 49, 0102 90 59, 0102 90 69 Animale vii din specia bovină, juninci și vaci (altele decât cele destinate sacrificării) din următoarele rase montane: rasa sură, rasa brună, rasa galbenă, rasa Bălțata Românească - Simmental și rasa Pinzgau Ajustarea contingentului tarifar comunitar (erga omnes) la 710 capete, la o rată a drepturilor vamale aplicate în cadrul contingentului tarifar de 6 % Pozițiile tarifare 0102 90 05, 0102 90 29, 0102 90 49 Animale vii din
32006R0711-ro () [Corola-website/Law/295265_a_296594]
-
3 4 5 6 1 0102 90 05 0102 90 29 0102 90 49 0102 90 59 0102 90 69 Juninci și vaci (altele decât cele destinate sacrificării) din următoarele rase de munte: rasa gri, rasa brună, rasa galbenă, rasa Bălțata Românească -Simmental și rasa de Pinzgau 710 capete 6 2 0102 90 05 0102 90 29 0102 90 49 0102 90 59 0102 90 69 0102 90 79 Tauri, vaci și taurine, altele decât cele destinate sacrificării, din următoarele rase
32006R1549-ro () [Corola-website/Law/295524_a_296853]
-
rasa de Pinzgau 710 capete 6 2 0102 90 05 0102 90 29 0102 90 49 0102 90 59 0102 90 69 0102 90 79 Tauri, vaci și taurine, altele decât cele destinate sacrificării, din următoarele rase de munte: rasa Bălțata Românească -Simmental, rasa de Schwyz și rasa de Fribourg 711 capete 4 Animalele trebuie să îndeplinească următoare condiții: - taurii: certificat de pedigree - femelele: certificat de pedigree sau certificat de înscriere în registrul genealogic, care să ateste puritatea rasei 3 0102
32006R1549-ro () [Corola-website/Law/295524_a_296853]
-
vamală. 13 Este aplicabilă o rată de 6% în limitele unei cote tarifare anuale, care se aprobă de autoritățile competente ale Comunității, de 20.000 juninci și vaci (altele decât destinate sacrificării) din următoarele rase montane: cenușie, brună, galbenă, Simmental bălțată și Pinzgau. Calificarea pentru cotă respectă condițiile stabilite de autoritățile competente ale statului membru de destinație. 14 Se aplică un tarif de 4% în limitele unei cote tarifare anuale, care se aprobă de autoritățile competente ale Comunității, de 5000 tauri
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
Cuca este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Bălțata, Bărbălani, Cârcești, Cotu, Crivățu, Cuca (reședința), Lăunele de Sus, Măcăi, Mănești, Sinești, Stănicei, Teodorești, Valea Cucii și Vonigeasa. Comuna se află la marginea de vest a județului, la limita cu județul Vâlcea. Este străbătută de șoseaua județeană DJ703, care o
Comuna Cuca, Argeș () [Corola-website/Science/300619_a_301948]
-
se termină în DN7) și spre sud de , apoi în județul Olt de , (unde se intersectează cu DN67B), , , (unde se intersectează cu DN65), , , , și mai departe în județul Teleorman de (unde se intersectează cu DN65A) și . Din acest drum, la Bălțata se ramifică șoseaua județeană DJ678B, care duce spre sud-vest în județul Vâlcea la și mai departe în județul Olt la și (unde se termină în DN67B). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cuca se ridică la locuitori, în scădere
Comuna Cuca, Argeș () [Corola-website/Science/300619_a_301948]
-
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,06%). Pentru 2,7% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Oltul a județului Argeș și era formată din satele Bălțata, Cărcești, Crivățu, Cuca, Mănesei și Udrești, cu o populație de 796 de locuitori. În comună existau două biserici vechi și o școală primară rurală. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Măcăi
Comuna Cuca, Argeș () [Corola-website/Science/300619_a_301948]
-
locuitori, și aici existând tot două biserici și o școală rurală. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Cuca și comasarea ei cu comuna Măcăi, care făcea parte din plasa Dănicei a aceluiași județ, având 1775 de locuitori în satele Bălțata, Cârcești, Crivățu, Cuca, Măcăi, Sinești și în cătunele Mănești și Stănicei. În 1931, comuna a luat numele de "Cuca", alipindu-i-se și satele Dealu Lăune, Dealu Scheii, Dobrești, Valea Scheiu și Valea Cucii, de la comuna Dănicei. În 1950, comuna
Comuna Cuca, Argeș () [Corola-website/Science/300619_a_301948]
-
Sărata (în ; în trecut, Dealu Nou) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bălțata și Sărata (reședința). Comuna se află în zona centrală a județului, la sud-vest de municipiul Bacău. Este traversată de șoseaua județeană DJ119, care o leagă spre nord-est de Bacău și spre sud de Nicolae Bălcescu, Faraoani, Cleja, Răcăciuni, Gura Văii
Comuna Sărata, Bacău () [Corola-website/Science/300699_a_302028]
-
și Talpa, având în total 1517 locuitori ce trăiau în 400 de case. În comună funcționau două biserici ortodoxe și trei catolice. În 1931, comuna a luat numele de "Sărata", după noul sat de reședință, și era formată din satele Bălțata de Jos, Bălțata de Sus, Chiștea, Dealu Nou, Sărata și Talpa. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău (reînființat), dar a fost desființată, satele ei trecând la
Comuna Sărata, Bacău () [Corola-website/Science/300699_a_302028]
-
în total 1517 locuitori ce trăiau în 400 de case. În comună funcționau două biserici ortodoxe și trei catolice. În 1931, comuna a luat numele de "Sărata", după noul sat de reședință, și era formată din satele Bălțata de Jos, Bălțata de Sus, Chiștea, Dealu Nou, Sărata și Talpa. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău (reînființat), dar a fost desființată, satele ei trecând la comuna Nicolae Bălcescu
Comuna Sărata, Bacău () [Corola-website/Science/300699_a_302028]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Valea Seacă", făcea parte din plasa Bistrița de Jos a județului Bacău și era formată din satele Valea Seacă, Albeni, Florești, Buchila, Galbeni și Bălțata, având în total 2839 de locuitori. În comună funcționau trei mori de apă, o școală mixtă deschisă în 1865 la Valea Seacă, o biserică ortodoxă și trei catolice, iar principalul proprietar de terenuri era principesa Lucia de Schoenburg-Waldenburg. Anuarul Socec
Comuna Nicolae Bălcescu, Bacău () [Corola-website/Science/300686_a_302015]
-
revenit la județul Bacău, reînființat, preluând și satele comunei Sărata, care a fost desființată. Tot atunci, au fost desființate și satele Albeni și Florești, comasate cu satul Valea Seacă. Comuna a căpătat alcătuirea actuală în 2004, când satele Sărata și Bălțata s-au separat din nou pentru a forma comuna Sărata. Singurul obiectiv din comuna Nicolae Bălcescu inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este școala din satul Nicolae Bălcescu, construită în 1930 și clasificată
Comuna Nicolae Bălcescu, Bacău () [Corola-website/Science/300686_a_302015]
-
din 1890) și o biserică, iar mării proprietari de pământuri erau Iunius I. Lecca, Smaranda I. Ventura, moștenitorii lui Goroveu și Nic. Bibire. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei Ruși, formată din satele Ruși, Coteni, Furnicari, Izvoarele și Bălțata, cu 1203 locuitori. Comună avea cinci mori de apă, o școală mixtă cu 59 de elevi înființată în 1864, trei biserici ortodoxe (la Ruși, Bălțata și Izvoarele) și una catolică la Izvoarele. Anuarul Socec din 1925 consemnează unirea celor două
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
vreme, pe teritoriul actual al comunei Ruși, formată din satele Ruși, Coteni, Furnicari, Izvoarele și Bălțata, cu 1203 locuitori. Comună avea cinci mori de apă, o școală mixtă cu 59 de elevi înființată în 1864, trei biserici ortodoxe (la Ruși, Bălțata și Izvoarele) și una catolică la Izvoarele. Anuarul Socec din 1925 consemnează unirea celor două comune sub denumirea de "Letea Veche", comuna din plasa Siret a aceluiași județ, având 1997 de locuitori în satele Fundul lui Bogdan, Jieni, Letea, Podu
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
prestigioase formații artistice din județ. De obicei, concomitent cu festivalul “Laleaua Pestrița” în pădurea Orheiului se ține o importanță expoziție zootehnica zonala, la care participă principalii crescători de bovine din comuna Cetate și comunele limitrofe, expoziția fiind specializată pe rasă “Bălțata Românească”.
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
asemenea în scădere și numărul boilor de muncă cât și a cabalinelor care sunt principala sursă la muncile câmpului , pentru arat și pentru transport în această zonă. Rasa de bovine predominantă este rasa Pingzaw deși s-a introdus și rasa Bălțata românească iar la ovine Țurcana. În cazul culturilor, în Mogoș se practică în special o agricultură de subzistență, pe suprafețe relativ mici. Cartoful, în special este principala cultură a mogoșenilor. Legumicultura - atât cât este necesară pentru o gospodărie. Livezile și
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
Abdomen voluminos, uger de formă pătrată, globuloasă, mameloanele au forma intermediară între cilindrică și conică, pretându-se mulsului mecanic. Aplomburile sunt corecte, iar ca defecte: călcătura sau laba de urs, favorizată de o chișiță prea lungă și prea moale. Culoare: bălțată negru cu alb. Producția de lapte este de 6500 kg lapte pe lactația normală (este de 305 zile), cu un procent de grăsime în lapte de 3,8- 4,1%. Recordul este de 20400 kg, producție zilnică de 84 L
Holstein (taurine) () [Corola-website/Science/313492_a_314821]
-
microdepresiuni de contact tectono-erozive și erozive: Slatina (tectono-erozivă, cu iviri de ape sărate), Trebiș (eroziva, pe cursul mijlociu al Trebișului), Osebiți (eroziva pe un afluent al Negelului), Sărata-Băi (tectono-erozivă, cu iviri de ape sărate, pe cursul superior al pârâului Sărată), Bălțata (eroziva, pe cursul superior al pârâului Bălțata), Cleja de Sus (eroziva, pe pârâul Cleja). Acestea sunt mărginite la exterior de culmi deluroase ca niște contraforturi, pe care se păstrează fragmente ale teraselor Șiretului. Se distinge astfel un aliniament de culmi
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
tectono-erozivă, cu iviri de ape sărate), Trebiș (eroziva, pe cursul mijlociu al Trebișului), Osebiți (eroziva pe un afluent al Negelului), Sărata-Băi (tectono-erozivă, cu iviri de ape sărate, pe cursul superior al pârâului Sărată), Bălțata (eroziva, pe cursul superior al pârâului Bălțata), Cleja de Sus (eroziva, pe pârâul Cleja). Acestea sunt mărginite la exterior de culmi deluroase ca niște contraforturi, pe care se păstrează fragmente ale teraselor Șiretului. Se distinge astfel un aliniament de culmi mai joase: Dealul Sohodol (325 m), Dealul
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]