86 matches
-
13′ latitudine nordică și meridianul de 27°13′ longitudine estică. Ea face parte din orașul Podu Iloaiei, învecinându-se la est cu localitatea sa principală; la nord se află limita orașului cu comuna Erbiceni, iar la nord-vest cea cu comuna Bălțați. Spre sud, se află satul Cosițeni component al orașului; și la sud-vest, limita orașului cu comuna Lungani. Din punct de vedere geografic, se află la est de Carpații Orientali, în Podișul Moldovei, mai exact în Depresiunea Jijia - Bahlui, între râul
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
formată din satele Bojila, Frumușica și Mădârjac (reședința). Comuna se află la marginea sud-vestică a județului, la limita cu județul Neamț, pe malurile râului Sacovăț. Este străbătută de șoseaua județeană DJ282E, care o leagă spre nord-vest de Sinești, Lungani și Bălțați (unde se termină în DN28) și spre sud de Țibana. La Mădârjac, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ282D, care duce spre nord la Popești și Podu Iloaiei (unde se termină tot în DN28). Pe teritoriul comunei se alfă
Comuna Mădârjac, Iași () [Corola-website/Science/301290_a_302619]
-
leagă spre nord-est de Popești și spre sud-vest în județul Neamț de Boghicea, Bâra, Sagna și Roman (unde se termină în DN2). Lângă Bocnița, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ282E, care o leagă spre nord de Lungani și Bălțați (unde se termină în DN28) și spre sud de Mădârjac și Țibana. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sinești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Sinești, Iași () [Corola-website/Science/301306_a_302635]
-
Miroslava, și spre sud de Țibănești, și mai departe în județul Vaslui de Todirești (unde se termină în DN15D). Lângă Poiana de Sus, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ282E, care duce spre nord la Mădârjac, Sinești, Lungani și Bălțați (unde se termină în DN28). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Țibana se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,19%). Pentru 3,79% din
Comuna Țibana, Iași () [Corola-website/Science/301315_a_302644]
-
îmbunătățireas vieții monahale, cu rânduiala vieții de obște. Tot atunci, călugărița Casiana Mareș a fost numită stareța mănăstirii de către I. P.S. Teodosie al Tomisului. Din 25 martie 2008 s-a reînființat Episcopia Tulcei, avînd în frunte pe P.S. Dr.Visarion Bălțat, care a sfințit și corpul de chilii pentru maici, o bucătărie și o trapeză, în ziua de 15 august 2008. În prezent mănăstirea are un efectiv de 59 de vițuitoare și 2 ieromonahi slujitori. Biserica din piatră a mănăstirii a
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
locuri de casă și lot de pământ locuitorii din Bălțeni, cei mai mulți și din Priseaca, care s-au strămutat aici formând satul Valea Mare Nouă. Axa noului sat a fost drumul care unea în mijlocul pădurii Chitanu două drumuri: pe cel de la Bălțați și pe cel care venea de la Bălțeni. După ce străbătea pădurea Braniște, cobora dealul spre valea Darjovului, traversa valea, urcă dealul spre vest, cobora Obrejia și pește câmp, ajungea în partea nord-estică a orașului Slatina. Topograful care a conceput amplasamentul a
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
Țipala este o comună în raionul Ialoveni, Republica Moldova. Localități componente ale comunei: Țipala, Bălțați și Budăi. Populația comunei este de 4295 locuitori. Distanța directă până la orașul Ialoveni este de 25 km. Distanța directă până la orașul Chișinău este de 22 km. Hramul satului este de ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Comuna e legată cu
Țipala, Ialoveni () [Corola-website/Science/305186_a_306515]
-
orașul Chișinău prin două șosele și un tronson de cale ferată. Aici se află unicul tunel basarabean, cu o lungime de 800 m, construit în 1927 de o firmă franceză și distrus în 1944 la retragerea trupelor germane. Satele Țipala, Bălțați și Budăi, fondate de voievozii Moldovei, mazili și răzeși, își deapănă existența din adâncul secolelor, trecând prin războaie, epidemii și calamitați naturale. În 1940 au căzut jertfă invaziei sovietice. În primul război mondial au decedat pe câmpul de luptă 24
Țipala, Ialoveni () [Corola-website/Science/305186_a_306515]
-
parte din județul Chișinău „ocrugul” 2 și sunt conduse de Dumitru Baltaga protoier al Costești, Constantim Cuma și anchetatorul bisericesc, preotul din s. Mereni Mihail Friptu. În acest ocrug intrau și satele din jurul Costeștiului, și anume: Hansca, Țîpala, Rezeni, Budăi, Bălțați, Cigîrleni. Către anul 1923 în Costești erau de acum 956 case, 3486 bărbați și 4175 femei. Satul dispunea pe atunci de 1 moară cu aburi, 23 mori de vânt, 3 școli primare mixte, o biserică ortodoxă, post de jandarmi, comună
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
Gheorghe" din Tecuci a fost resfințită la 24 octombrie 2010, în Duminica a XXIII-a după Rusalii, de un sobor de trei ierarhi format din arhiepiscopul Casian Crăciun al Dunării de Jos, episcopul Corneliu Onilă al Hușilor și episcopul Visarion Bălțat al Tulcii. Alături de aceștia, în soborul preoților slujitori s-au mai aflat pr. prof. dr. Nicolae D. Necula de la Facultatea de Teologie „Justinian Patriarhul” din București, arhim. Epifanie Bulancea, duhovnicul Mănăstirii „Măgura Ocnei” din județul Bacău, precum și slujitori din administrația
Biserica Sfântul Gheorghe din Tecuci () [Corola-website/Science/323976_a_325305]
-
Biserica de lemn cu hramul "Sfântul Grigore Teologul" din Mădârjești a fost construită în secolul al XIX-lea în satul Mădârjești din comuna Bălțați (aflată în județul Iași, la o distanță de 36 km de municipiul Iași). Ea se află localizată în cimitirul satului. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . a fost construită
Biserica de lemn din Mădârjești () [Corola-website/Science/317332_a_318661]