155 matches
-
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,41%). Pentru 3,74% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Cocioc", făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov și era formată din satele Bălțeni, Brătulești, Cocioc, Periș, Piscu, Piscu-Hereasca și Văleni-Buriașu, totalizând 2447 de locuitori ce trăiau în 612 case și 5 bordeie. Proprietățile funciare ale comunei aparțineau în principal Domeniilor Coroanei. În comuna funcționau o povarna, o moară de apă, o școală mixtă
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
Piscu-Hereasca și Văleni-Buriașu, totalizând 2447 de locuitori ce trăiau în 612 case și 5 bordeie. Proprietățile funciare ale comunei aparțineau în principal Domeniilor Coroanei. În comuna funcționau o povarna, o moară de apă, o școală mixtă și trei biserici — la Bălțeni, Cocioc și Piscu. În 1925, comuna era arondata plășii Buftea-Bucoveni a aceluiași județ, fiind formată din satele Bălțeni, Brătulești, Cocioc, Periș, Piscu, Văleni și Buriași, cu 5380 de locuitori în total. În 1950, comuna Cocioc a fost inclusă în raionul
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
comunei aparțineau în principal Domeniilor Coroanei. În comuna funcționau o povarna, o moară de apă, o școală mixtă și trei biserici — la Bălțeni, Cocioc și Piscu. În 1925, comuna era arondata plășii Buftea-Bucoveni a aceluiași județ, fiind formată din satele Bălțeni, Brătulești, Cocioc, Periș, Piscu, Văleni și Buriași, cu 5380 de locuitori în total. În 1950, comuna Cocioc a fost inclusă în raionul Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Răcari al regiunii București. În 1968, a redevenit parte din județul
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
a dat și numele acesteia. În 1981, comuna Periș a fost transferată la Sectorul Agricol Ilfov, o entitate aflată în subordinea municipiului București și devenită în 1997 județul Ilfov. În comuna Periș se află biserică „Sfanțul Nicolae” a fostului schit Bălțeni, datând din 1626, aflată în satul Bălțeni și clasificată că monument istoric de arhitectură de interes național. Palatul Scrovistea Regele Carol I a trimis câțiva specialiști pentru determinarea calității aerului prin toată țara. În urma studiilor a fost antocmita o hartă
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
comuna Periș a fost transferată la Sectorul Agricol Ilfov, o entitate aflată în subordinea municipiului București și devenită în 1997 județul Ilfov. În comuna Periș se află biserică „Sfanțul Nicolae” a fostului schit Bălțeni, datând din 1626, aflată în satul Bălțeni și clasificată că monument istoric de arhitectură de interes național. Palatul Scrovistea Regele Carol I a trimis câțiva specialiști pentru determinarea calității aerului prin toată țara. În urma studiilor a fost antocmita o hartă, iar Regele a hotărât să construiască reședințe
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
dar și fantastică opulenta în care trăia familia Ceaușescu în Palatul Scrovistea. În rest, opt obiective din comuna sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov că monumente de interes local. Șapte dintre ele sunt situri arheologice două la Bălțeni, unul la Buriaș-Ciocănari, două la Cocioc și unul la Periș. Al optulea este monumentul eroilor din Primul Război Mondial, aflat în fața gării din satul Periș, obiectiv clasificat că monument de for public. http://www.primaria-peris.ro/obiective-turistice-peris/
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
în semn de protest față de conducerea Federației Moldovenești de Fotbal. În acceași zi Primăria Municipiului Bălți a precizat că echipa va continua să evolueze în Divizia Națională și va disputa meciurile cu jucătorii de la echipa a doua, discipoli ai școlii bălțene de fotbal. La 7 martie 2013 Chiseliov a afirmat că nu mai are pretenții față de FMF și și-a cerut scuze de la Pavel Ciobanu. În același context, el a anunțat că renunță la intenția de a retrage echipa din campionat
FC Zaria Bălți () [Corola-website/Science/310003_a_311332]
-
de gepizi. Au lăsat puține dovezi arheologice, ce constau în obiecte de podoaba că diademe de aur, podoabe de căciulite cu incrustații de pietre semiprețioase, ce proveneau din morminte că cele de la Rotopanesti și cazanele de bronz descoperite la Buhaeni, Bălțeni, Dulceana, Desa, Hotarani, Sucidava, Bosneagu. Gepizii, ce au fost supuși un timp hunilor, s-au răsculat și i-au învins în 454, preluând stăpânirea asupra Pannoniei. Nu s-au stabilit efectiv în fosta provincie Dacia. S-au găsit așezări gepide
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
sunt înscriși 13 mii de utilizatori cu circa 500 000 de vizite anuale și un împrumut de 1,3 milioane de tranzacții. În ultimii ani au fost inaugurate Centrului de Documentare al ONU, Filiala Institutului Goethe - București, Clubul Bibliotecarilor universitari bălțeni "Biblio Spiritus", Filiala Comitetului Helsinki. În 1989 a început procesul de informatizare a bibliotecii. A fost constituită o rețea locală de calculatoare, s-au instalat diverse programe pentru crearea bazelor de date. În fine s-a optat pentru programul TINLIB
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți () [Corola-website/Science/316788_a_318117]
-
(n. 16 aprilie, 1900, Galați - d. 30 martie, 1990, Chișinău) a fost o arhitectă, deși mai puțin cunoscută pentru bălțenii contemporani, apreciată în perioada interbelică prin lucrările ei din municipiul Bălți. Spirer s-a născut în 1900 la Galați, în România. Studiile le-a făcut la Școala Superioară de Arhitectură din București, actualmente Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu
Etti-Rosa Spirer () [Corola-website/Science/322503_a_323832]
-
lăsat movile funerare, numit și gorgane. În împrejmuirile orașului sunt înregistrate 18 gorgane străvechi, luate sub ocrotirea statului. Cu cât persoana decedată era mai importantă, cu atât movila era mai înaltă. Primul val al migrațiunilor cuprinde secolele VI - VII. Stepa bălțeană a fost afectată numai de avari în jurul anului 408 e.n. În cel de-al doilea val participă maghiarii (sec. IX), iar către sec. al XIII - tătarii. Cât privește marea invazie tătaro-mongolă, apoi ea afectează prioritar Bucovina și se infiltrează în
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
sec. IX), iar către sec. al XIII - tătarii. Cât privește marea invazie tătaro-mongolă, apoi ea afectează prioritar Bucovina și se infiltrează în direcția Panoniei, Severinului și Câmpiei Române. Situația se modifică după întemeierea Hanatului din Crimeea. Din acest moment teirotriul bălțean este afectat de tătarii nogai în calitate de aliați ai otomanilor. Sunt fără acoperire științifică ca în secolele VII - IX pe teritoriul actualului Bălți ar fi locuit triburile slave ale tiverților și că ar fi fost sub jurisdicția cnezatului Haliciano-Volân sau Rusiei
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
nogai în calitate de aliați ai otomanilor. Sunt fără acoperire științifică ca în secolele VII - IX pe teritoriul actualului Bălți ar fi locuit triburile slave ale tiverților și că ar fi fost sub jurisdicția cnezatului Haliciano-Volân sau Rusiei Kievene. În regiunea stepei bălțene elementul autohton daco-roman a predominat mereu, iar popoarele migratoare au părăsit teritoriul sau au fost asimilați. Majoritatea autorilor preocupați de istoria veche a mun. Bălți au vehiculat numele principese poloneze Ringala de Mazovia (Mazovețki), care ar fi stat la temelia
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
înscriși în registre. Au fost cazuri când s-a înregistrat sosirea a 36 și 46 de oameni, în rest figurează câte 2 - 3 persoane (o familie). De aceștia au fot cel puțin 40 - 50 de cazuri. Reieșind din suma donațiilor bălțenilor de 110000 lei și 12000 ruble, iar unui refugiat i se rezervau 1000 de lei, s-a dedus că prin Bălți au trecut 350 - 400 de refugiați ruși care au primit ajutor material Pentru a informa populația autohtonă cu privire la situația
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
lei, s-a dedus că prin Bălți au trecut 350 - 400 de refugiați ruși care au primit ajutor material Pentru a informa populația autohtonă cu privire la situația refugiaților, dar și despre soarta acestora, administrația locală a editat peste 400 de afișe. Bălțenii depuneau banii la contul Comitetului. Cea mai mică sumă donată constituie 2 lei, 40 de bani, iar cele mai mari era de circa 10000 de lei. Astfel, se poate afirma că la acțiunea dată au participat nu doar bălțenii înstăriți
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
afișe. Bălțenii depuneau banii la contul Comitetului. Cea mai mică sumă donată constituie 2 lei, 40 de bani, iar cele mai mari era de circa 10000 de lei. Astfel, se poate afirma că la acțiunea dată au participat nu doar bălțenii înstăriți dar și cei nevoiași. În afară de bani, populația aducea la sediul Comitetului făină, ulei vegetal, legume, fructe, mirodenii, sare, plapume, cearșaf, etc. Probabil, Comitetul pentru refugiați a activat până în anul 1923 . Conform unor surse în Bălți au fost înregistrați cel
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
lui Rebreanu la Bălți. Sala a fost arhiplină, de cei care doreau să-l asculte pe marele scriitor român. Vizita lui Liviu Rebreanu a fost un eveniment important în viața culturală a orașului Bălți. Pe scena teatrului Scala au evoluat bălțenii Iza Kremer, cântăreață de muzică ușoară (soprano), care a rămas în memoria contemporanilor ca cea mai strălucită stea pe care a dat-o Basarabia în acest gen de activitate, Eugenia Babad-Cioculescu - cântăreață de operă mezzo-soprană; acotrii - Vasterman, Ardatov, Zigmund Mărgulescu
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
cântăreață de muzică ușoară (soprano), care a rămas în memoria contemporanilor ca cea mai strălucită stea pe care a dat-o Basarabia în acest gen de activitate, Eugenia Babad-Cioculescu - cântăreață de operă mezzo-soprană; acotrii - Vasterman, Ardatov, Zigmund Mărgulescu etc. Publicul bălțean i-a răsplătit cu aplauze furtunoase pe vestita Maria Tănase, marea actriță Maria Filotti, genialul George Enescu; „veșnicul tânăr” Gică Popescu. Scala a găzduit turneele „Ateneului popular” din Iași (conducător artistic Vasile Popovici), teatrul Cărăbuș (Constantin Tănase).Concomitent, lângă teatru
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
Moldovenească Nistreană. În aceste condiții la 2 martie 1992 începe conflictul militar de pe Nistru. Acordul de încetare a focului a fost semnat la 21 iulie 1992 de către Republica Moldova și Federația Rusă . Printre victimele războiului pentru integritatea țării se numără polițiștii bălțenii: Sergiu Ostaf; locotenet superior de poliție Anatol Calmațiu (41 ani; a căzut aflându-se la postul nr. 1 din preajma satelor Cocieri și Corjova din cauza unei explozii de proiectil) și sergentul de poliție Alexandru Babinschi (răpuns de un glonte) . La 20
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
de pe Nistru au căzut doi militari: căpitanul Vladimir Macarciuc și locotenentul major Valeriu Nazarco, având vârsta de 37 de ani și, respectiv, 34 de ani. Conform datelor Centrului Militar din Bălți, la războiul cu separatiștii au participat circa 800 de bălțeni, inclusiv circa 400 de militari ai Brigăzii de Infanterie „Moldova” din Bălți . La 12 februarie Monumentul lui Lenin a fost transferat de pe Piața Independenței pe teritoriul Comisariatului militar. La 19 mai 1992, Bălțiul este vizitat de președintele României, Ion Iliescu
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
În această situație, Comisia Electorală Municipală Bălți, cu acordul Comisie Electorale Centrale, a prelungit votarea până la ora 21:00. Din cei 90 477 de persoane cu drept de vot incluși în liste, la alegeri s-au prezentat 53,6% din bălțeni . Rezultatele alegerilor locale din 1995: La prima ședință al noului Consiliu Municipal din 11 mai 1995, reprezentantul guvernului Gheorghe Gusac a propus candidatura lui Victor Morev la funcția de primar al municipiului. La aceeași ședință 36 de consilieri au votat
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
din 17 iunie 2001 pentru postul de primar al municipiului Bălți au concurat 7 candidați. Rata participării la votare a fost de 33%. Desfășurarea turului doi nu a fost necesară, deoarece câștigătorul, Vasile Panciuc, a însumat peste 50% din votul bălțenilor în primul tur. La alegerile locale din 25 mai 2003 la urne s-au prezentat 32 271 de persoane sau 34,23%. În 2007 rata de participare la alegerile locale în municipiul Bălți a fost de 34% În urma alegerilor locale
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
de troleibuze din Bălți este învechit. Troleibuzele sunt uzate și cu termenul de exploatare demult depășit, în schimb, cât de cât îngrijite. Dintre acestea, 11 au câte zece ani, iar restul se exploatează de peste 30 de ani . În 2012 troleibuzele bălțene au transportat 17.119,9 mii pasageri (cu 6,7% sau 1231,2 mii pasageri mai puțin decât în 2011). La 17 octombrie 2012 Primăria municipiului Bălți a semnat un contract de împrumut de 3 mil. euro cu Banca Europeană
Troleibuze în Bălți () [Corola-website/Science/324099_a_325428]
-
în primăvara anului 1925 și decurg foarte anevoios din lipsa banilor. În 1933 comitetul hotărăște ca devizele și planurile de interior să fie executate de serviciul tehnic condus de arhitectul Andrei Ivanov. Timpul a făcut să se șteargă din memoria bălțenelor numele celor care au participat la construcția catedralei. Ornamentul catedralei este făcut de către Franț Rill din București; catapeteasma - I. Babic (București); pictura - D. Norocea (Curtea de Argeș) și Wodok (București); scaunele arhierești, stranele și ușile catedralei - sculptorul Dumitrescu (București), pardoseala - firma Schmidgen
Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți () [Corola-website/Science/312655_a_313984]
-
de struguri și foi de viță-de-vie. Pictura în frescă a catedralei a fost efectuată în mai multe etape, respectându-se stilul clasic bizantin, utilizat și în cazul bisericilor grecești de la Sf. Munte Athos. E de remarcat că pictura din catedrala bălțeană este realizată în tonuri mai luminoase . Iluminarea catedralei este electrică, dar, pe lângă becurile din frumoasele candelabre, mai sunt și cele ascunse adânc în cornișe, asigurând, aprinse, o senzație de feerie. Crucea de deasupra turlei principale este și ea iluminată electric
Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți () [Corola-website/Science/312655_a_313984]