551 matches
-
prof.univ.dr.ing. Antonie Trelea se înscrie printre personalitățile învățământului și cercetării în domeniul construcțiilor civile și industriale. S-a născut la 3 iulie 1924, în comuna Petrești-Bălți. A urmat școala primară (1930-1934) și șase clase la Liceul Ion Creangă din orașul Bălți (1934-1940). Ultimele două clase le-a urmat la Liceul Internat C. Negruzzi din Iași (1940-1942). În 1948 a absolvit Facultatea de Construcții a Institutului Politehnic București, obținând titlul de inginer constructor, specialitatea „Construcții civile și industriale”. După absolvirea facultății, între
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
și Ucraina”, semnat la 2 iunie 1997. Acordul de constituire a Euroregiunii „Prutul de Sus” a fost semnat pe 22 septembrie 2000 la Botoșani. În 2010 Președinția Euroregiunii este exercitată de către Consiliul Județean Suceava. Cuprinde județele Suceava și Botoșani, raioanele Bălți și Edineț și regiunea Cernăuți. Printre obiectivele principale ale acestei structuri se numără conferințe științifice pe tema relațiilor interetnice și protecția mediului, schimb de experiență în domeniul administrativ și economic, crearea traseului turistic „Prutul de Sus”, dezvoltarea infrastructurii rutiere și
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92389]
-
asupra așezărilor omenești din acest ținut, cu trimiteri și asupra unor localități dispărute. Prin erudiția sa, lucrarea este percepută ca adevărată monografie istorico-geografică. Tot în anul 1939, Ion Gugiuman efectuează o demonstrație de geografie modernă prin publicarea unui studiu consistent: “Bălți: un oraș care crește”, profitând de statutul de profesor pe care l-a avut în acest oraș pentru o perioadă relativ scurtă. Și astfel se scrie încă o filă din peregrinările profesionale ale magistrului. În studiul „O colonie de bucovineni
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
această cauză, Balta Șerpoaia are astăzi o formă adânc concavă spre apus. Acest fenomen se observă peste tot în lunca de aici, unde bălțile se află cuprinse între abruptul terasei inferioare ori medii și albia minoră a Prutului sau prutețelor. Bălți ca Cioara, Gogoaia și Lucani, în care alături de o seamă de pârae cu debit destul de mare (p. Cioara, p. Lupului, p. Lucani, etc., debușează și un număr nesfârșit de torenți de coastă, au un proces de sedimentare foarte activ, conurile
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
M-am născut în satul Țiplițești, comuna Alexandreni, județul Bălți într-o familie de țărani înstăriți. De comuna Alexandreni aparțineau cinci sate, cu 200 400 de case fiecare, la distanță de 1 2 km. de Alexandreni. Primarul comunei era în general din vechiul regat, iar în fiecare sat era un
AMINTIRI DIN BASARABIA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Nicolae Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1700]
-
regimului comunist sovietic. În martie 1944, când frontul de răsărit se apropia de satul nostru, 12 familii, toți rude foarte apropiate, cu câte o căruță, ne-am refugiat în România, în baza unor “foi de evacuare“ emise de Prefectura orașului Bălți, cu destinația Deva. Am mers trei săptămâni pe o vreme rece cu lapoviță și ploi ajungând într-un sat numit Boboc, comuna Cochirleanca unde era aeroport militar aproape de Buzău. Comandantul aeroportului ne-a sfătuit să rămânem acolo căci frontul nu
AMINTIRI DIN BASARABIA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Nicolae Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1700]
-
Moldovanu care semnează și „Cultura alacului (soi de grâu); Din albinărit: Prinderea și așezarea roiului - de Ioan Vicoveanu; Cocoșeii de pe pruni - de Paul Scolobiuc; Sfaturi pentru gospodine; Vietăți urâte omului; Sfaturile unui plugar - Andrei Eftimie Mândru din comuna Pârliți, județul Bălți; Din toată lumea, Știri mărunte, dar și poezia „La cărți, copii!” de P. Halippa din Foaia Plugarilor - Chișinău. Revista Agricultorul publica multă reclamă comercială, dar și materiale de specialitate, de o mare varietate tematică, bine pregătite. Adevăruri, revistă politică independentă, proprietar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în cinstea lui Stalin sau pentru că refuzase să-și predea unor soldați ceasul, pe care voia să -l vândă pentru mâncare. Din Universitate nu rămăsese decât un schelet. La fel și din Teatrul Național. Încă mirosea a cadavre carbonizate, a bălți întregi de sânge și se auzeau, odată cu vântul puternic, fantomele celor care s-au zbătut sub dărâmături, gemând. Și pe care nu i-a scos nimeni să mai vadă o dată măcar lumina. Zona Chitila, Triaj și alte periferii fuseseră mutilate
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
din Moldova, unde am ajuns cu greu din cauza stratului gros de zăpadă, aveam să constat că mi-am pierdut buletinul de identitate, atunci se putea trece Prutul în Basarabia, doar prezentând buletinul de identitate. Eram disperat. șoferul autobuzului de pe ruta Bălți îIași, un om de suflet, a făcut totul să mă ajute. A vorbit cu grănicerii de pe ambele maluri de Prut și am reușit să trec, altfel nu știu ce făceam pe un așa viscol. Tot domnia-sa a rugat călătorii care s-
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Solomon (comerciant lemne) trimite poliției un tablou cu haluțimi din organizația Poale Zion din Dorohoi, care cuprinde 41 de persoane. Majoritatea membrilor haluțimi erau din Ștefănești Soroca, Lipscani și Noua Suliță-Hotin, Gura Umor Câmpulung, Siliștea, Chișinău, Negureni - Orhei și Rășcani Bălți, doar 25 erau din orașul Dorohoi din care 9 fete și 16 băieți. În ianuarie 1935 cu adresa nr.455, președintele Bercu Solomon comunică poliției că organizația Poale Zion are 25 de membri. Din comitetului executiv făceau parte: președinte Bercu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
se înscrie ca o personalitate a învățământului și cercetării în domeniul construcțiilor civile și industriale. S-a născut la 3 iulie 1924, în comuna PetreștiBălți, Republica Moldova. A urmat școala primară (1930-1934) și șase clase la Liceul Ion Creangă din orașul Bălți (1934-1940). Ultimele două clase le-a urmat la Liceul Internat C. Negruzzi din Iași (19401942). În 1948 a absolvit Facultatea de Construcții a Institutului Politehnic București, obținând titlul de inginer constructor, specialitatea „Construcții civile și industriale”. După absolvirea facultății, între
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
istoric și Basarabia prin Societatea "Ginta Latină" cu Ansamblul de cântece și dansuri de la Clubul Copiilor și Elevilor din Iași Împreună cu coordonatorii Valentina Ilaș, Prof. Boghițoiu, Prof. Ciuraru, Prof. M. Diaconu. A fost străbătută ruta: IașiPașcani-Suceava, Rădăuși-Siret-Adâncata Biserica Albă-Mahala-Boian-Edineț (Hotin), Bălți Chișinău-Călărași-Ungheni-Sculeni-Iași Întâlnire În Parcul Universității cu Cercetașii Naturii sub coordonarea Prof. L. Cociș. Cu sprijinul Ministerului Tineretului și Sporturilor În intervalul 24.VI 8.VII două formațiuni artistice din Iași Împreună cu delegați ai Societății s au deplasat cu două autocare
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și la dezvelirea unei plăci În memoria fostului director al Liceului A. D. Xenopol din perioada interbelică, Prof. Vatamanu. Am poposit la cimitirul familiei Stere din satul Ciripcău apoi la muzeul din orașul Florești condus de Prof. P. Moldovanu. În orașul Bălți corul Camerata condus de maestrul V. Pavalache a dat un spectacol În fața unui numeros public și a autorităților județene. 20-VIII Vizita colindătorilor de la școlile din Ermocliasudul Basarabiei. CAPITOLUL VII 1995 Cele mai mici comunități Istro Românii Cea mai mică și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
, Efim (17.V.1944, Măgurele, j. Ungheni), poet. Este fiul Elisabetei (n. Cigoreanu) și al lui Constantin Tarlapan, țărani. Învață întâi în satul natal, urmează liceul la Cornești, județul Bălți (1957-1962), ziaristica la Universitatea de Stat din Chișinău (1962-1970) și frecventează cursuri de literatură la Institutul „Maxim Gorki” din Moscova (1985-1987). Va lucra ca redactor la ziarul „Viața satului” (1969-1971), Radio Chișinău (1971-1974), Editura Lumina (1974-1977), la săptămânalul „Literatura și
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
M, MAN, rola 152, dosar 2955, fila 3. Vezi și Ottmar Trașcă, „Chestiunea evreiască” în documentele militare române. 1941-1944, Institutul „Elie Wiesel”, Editura Institutul European, Iași, 2010, doc. 324, pp. 676-677. Document nr. 97 Batalionul 3 Drumuri Cornești Tg. Jud. Bălți Compania................... Cu onoare vi se trimite mai jos în copie Ord. Comandamentului Teritorial al C.4.A. Nr. 602166/942, pentru întocmai executare. Comandantul Batalionului 3 Drumuri Maior, Radu Spânu COPIE: În conf. cu ordinul M.St. M. Nr. 76293 din
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
organizate de ruși. Aceasta s'a întâmplat la Mărculești și la Florești, unde evreii au luat parte alături de ruși la rezistența ce s'a întâmplat aci. Suntem de părere ca toți acești evrei să fie trimiși la Chestura de Poliție Bălți de unde apoi să fie internați în lagăre iar pe cei ce iau parte la lupte contra Armatei noastre să-i executăm pe loc. D. O Șef de Stat Major Lt. Colonel M. Nicolescu 237 Șeful Biuroului 2 Căpitan, D. Mardale
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
că au fost aprigi comuniști și au sabotat armata în timpul ocupării orașului Bălți și care erau în cea mai mare parte autorii incendiilor din orașul Bălți. Restul de 486 jidani au fost trimiși conform ordinului Comandamentului German, la Chestura Poliției Bălți, spre a fi internați în lagăr. 3) Din cei 120 jidani din Mărculești care au luptat în rândurile armatei sovietice (după propriile lor declarații) un număr de 100 jidani erau răniți de glonț, dovada cea mai indiscutabilă a luptei lor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
p. 317-319. Documentul nr. 101 10 Sept. 1941414 REFERAT Sumar. Relativ la situația evreilor de pe raza Comandamentului Informându-mă asupra situației evreilor din zona Comandamentului, am constatat următoarele: I/ În sectorul Comandamentului se găsesc următoarele lagăre de internați evrei: A. Județul Bălți. Limbenii Noi cu 2633 internați. Rășcani cu 3072 internați. Răuțel cu 3436 internați. B. Județul Soroca. Vârtejeni cu circa 23.000 internați. C. Județul Hotin. Secureni. Edineț. II/ Lagărele depind: a. Din punct de vedere al pazei de Legiunele de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
că ieri 22 Septembrie 1941 s'a terminat declararea evreilor din cele 3 lagăre din județul Bălți, la Mărculești județul Soroca: unde în prezent se află toți evreii din orașul și județul Bălți, în număr de 9000. Comand. Leg. Jand. Bălți Maior, ss. Boulescu 426 M. Boulescu *) Adnotări: "Dosar Domnul General"; "Dosar 4"; "24 SEPTEMBRIE 1941 Biroul 2. Siguranță. Să se ia act. ss. General Ioan Arbore". AMR, fond 1693-Comandamentul Etapelor de Est, dosar nr. 16, f. 27. Documentul nr. 105
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
are destulă geografie pentru a da prilejul unei asemenea revelații. Să nu uităm însă că ea nu înseamnă doar Europa geografică, ci și una simbolică. Pentru cei care nu au fost niciodată la Paris poate că e mai apropiat orașul Bălți; și el face parte din această geografie europeană. Celor care au fost des la Paris, poate că Sofia nu le spune nimic: distanțele culturale nu sunt întotdeauna și distanțe geografice. Europa fiecăruia dintre noi este de fapt Europa fiecărei experiențe
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
s-au topit ușor ca ceara, Ca arabescurile azi. Se schimbă toate-n lumea asta, Ne pare rău de ce-a fost ieri... C-un ceas în urmă, pe fereastră, S-a despuiat un palmier. Anatol URSU, Chetroșca Veche, jud. Bălți
Arabescuri. In: Curierul „Ginta latină” by Anatol Ursu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2255]
-
1944, Armata Roșie, care a ocupat Basarabia, a făcut zeci de mii de prizonieri români, după încetarea ostilităților. În orașul Bălți au fost aduși peste 50.000 de prizonieri, marea majoritate români. Toți militarii au fost adunați la marginea orașului Bălți, într-un lagăr amplasat lângă mlaștinile râului Răut. Cei care încercau să fugă erau mitraliați. Totuși, puținii dintre ei care au reușit să se salveze au dat informații, după destrămarea Uniunii Sovietice, despre crimele petrecute în acest lagăr. Multe mărturii
Masacrul de la Bălți. In: Curierul „Ginta latină” by Nicolae Ciubotaru () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2254]
-
septembrie 1915 în Sărăteni) și Maria (născută la 20 octombrie 1918 în Sărăteni), născut la 11 ianuarie 1950 în localitatea Sărăteni, județul Telenești, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Moldova, localitatea Bălți, Str. Bulgară nr. 82, ap. 22, județul Bălți. 8. Chitoroagă Andrei, fiul lui Chitoroagă Vasile și Nadejda (fiica lui Criganuță Nicolae, născut la 1 aprilie 1914 în Băcioi, și Varvara, născută la 17 iunie 1918 în Băcioi), născut la 24 aprilie 1978 în localitatea Băcioi, județul Chișinău, Moldova
HOTĂRÂRE nr. 857 din 3 iunie 2004 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158529_a_159858]
-
Mihalceanu Andrei (născut la 16 august 1935 în Redi, Cereșnovăț) și Silvia, născută la 1 ianuarie 1963 în localitatea Redi, Cereșnovăț, județul Soroca, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Moldova, localitatea Bălți, Str. Voluntarilor nr. 57, ap. 38, județul Bălți. 18. Erhan Corina, fiica lui Petru (fiul lui Grigore, născut la 17 martie 1927 în Brăviceni, și Maria, născută la 13 martie 1925 în Brăviceni) și Galina, născută la 2 mai 1984 în localitatea Chișinău, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul
HOTĂRÂRE nr. 857 din 3 iunie 2004 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158529_a_159858]
-
Moraru Vasile (născut la 4 ianuarie 1921 în Sîngereii Noi, județul Sîngerei) și Eugenia, născută la 7 iulie 1953 în localitatea Sîngereii Noi, județul Sîngerei, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Moldova, localitatea Bălți, str. Gluhovski nr. 6, județul Bălți.
HOTĂRÂRE nr. 857 din 3 iunie 2004 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158529_a_159858]