2,818 matches
-
este al tău!” (,,Viitorul”, Dan Cioloca). Oana Ursulescu din Novi Sad este prezentă în această carte cu două schițe: ,,Darul” și ,,Recunoașterea”. Prezentând destinele oamenilor simpli prin expunerea unor episoade caracteristice din viața lor, tânăra prozatoare ne plimbă din satul bănățean până în capitala egipteană Cairo. Oana Ursulescu scrie cu mână sigură. Fraza clară și fluiditatea narațiunii sunt mărcile prozei scrise de Oana Ursulescu, o tânără care are multe de spus. Antologia ,,Impulsuri tinerești” continuă tradiția anilor trecuți și dovedește, alături de florilegiile
Cenaclul Literar ,,Tinerele Condeie” by http://uzp.org.ro/cenaclul-literar-tinerele-condeie/ [Corola-blog/BlogPost/93330_a_94622]
-
PLAI, cel mai mare festival de world music din Europa, organizat 100% de voluntari, fiind totodată cea mai importantă manifestare de gen din România. A șasea ediție a festivalului va avea loc în perioada 16 - 18 septembrie la Muzeul Satului Bănățean. Last but not least, în 3 octombrie, una dintre cele mai mari voci ale muzicii lumii, Cesaria Evora, va concerta pentru prima dată la Timișoara. Atât!
Semne bune toamna are... by http://www.zilesinopti.ro/articole/594/semne-bune-toamna-are [Corola-blog/BlogPost/99972_a_101264]
-
pomenit de Herodot. În ceea ce privește numele de localități, siguranță n-avem până acum decât pentru Abrud. Acesta derivă din Abruttus. Poate că și Tapae, unde s-au dat cele două lupte între Decebal și Traian să se fi păstrat în numele satului bănățean de astăzi Tăpia, etc. Este sigur că printre înaintașii poporului român un loc important îl ocupă coloniștii aduși de imperiu în Dacia. Nu zicem “romani “ fiindcă dacă e să luăm cuvintele în sensul lor propriu, romani adevărați, adică locuitori ai
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
la Uzdin, în Serbia, de către prietenul Vasile Barbu, în urma primirii Marelui Premiu la Festivalul Internațional de Poezie. Am publicat poezie, articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, Familia Română, România Literară, Argeș, Secera și ciocanul, Orizont, Scrisul Bănățean, Iașul Literar, Convorbiri Literare, Confluențe, Cronică, Ramuri, Mozaic, Agora Literară, Cetatea Culturală, Ardealul Literar, Curierul Primăriei Cluj, Flagrant, Poștașul, Orient Latin, Heliopolis, Rusidava Culturală, Poezia, Oglinda literară, Esteu, Columna, Citadela, Aurora, Al cincelea anotimp, Pietrele Doamnei, Climate Literare, Viața de
TAINA SCRISULUI (21) – SCOTOCIND PRIN LADA CU AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_taina_scrisului_21_al_florin_tene_1344764905.html [Corola-blog/BlogPost/355033_a_356362]
-
fapt cu toți Sfinții și Îngerii Săi. Această vedenie o vede tot omul bun care-l iubeste pe Iisus Hristos și pe Măicuța Sa. Cerul se mai deschide de Bobotează și de Paști. (Niculiță-Voronca,I, p. 96) În unele sate bănățene și ardelene, ziua de 1 Ianuarie se mai numește și Crăciunul Mic. (I. Ghinoiu, 1997, p. 52) Sf. Ioan vede adesea cum se deschide cerul și pe Dumnezeu ținând în mână tunetul, așa, ca un bici sau ca o pușcă
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
sfințesc locul și oamenii fac istoria și eu zic că moldovenii sunt puternici și nu vor uita niște lucruri care țin de tradiție, de cultură, de mândria lor. Chiar și limba asta... Eu când vin la Iași uit că sunt bănățean. Când mă duc în București nu vorbesc ca ei. Limba moldovenească are farmecul ei. Eu sper ca tânăra generație din Iași să nu se îndepărteze prea mult de acele generații care au făcut mândria Moldovei și a Iașului, oamenii aceia
Sabin Păutza by http://www.zilesinopti.ro/articole/2631/sabin-pautza [Corola-blog/BlogPost/99419_a_100711]
-
la Uzdin, în Serbia, de către prietenul Vasile Barbu, în urma primirii Marelui Premiu la Festivalul Internațional de Poezie. Am publicat poezie, articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, Familia Română, România Literară, Argeș, Secera și ciocanul, Orizont, Scrisul Bănățean, Iașul Literar, Convorbiri Literare, Confluențe, Cronică, Ramuri, Mozaic, Agora Literară, Cetatea Culturală, Ardealul Literar, Curierul Primăriei Cluj, Flagrant, Poștașul, Orient Latin, Heliopolis, Rusidava Culturală, Poezia, Oglinda literară, Esteu, Columna, Citadela, Aurora, Al cincelea anotimp, Pietrele Doamnei, Climate Literare, Viața de
SCOTOCIND PRIN LADA DE AMINTIRI CU AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMÂNO-AMERICANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Taina_scrisului_scotocind_prin_al_florin_tene_1364969214.html [Corola-blog/BlogPost/346042_a_347371]
-
a avut loc în ziua de 6 octombrie 1946, cu un impresionant ceremonial la care au participat 400 preoți în frunte cu Nicodim, Patriarhul Bisericii Ortodoxe din României, în prezența Regelui Mihai I al României, precum și o mulțime de români bănățeni. Lucrarea prezintă zece fotografii: Catedrala văzută din exterior, Iconostasul, Vedere spre Altar, Racla cu moaștele Sf. Iosif cel Nou, Regele Mihai I al României ținând în mâini macheta Catedralei, Catedrala și Lupa Capitolină, Colecția muzeală de artă veche bisericească (detaliu
CRONIC[ DE BUDE IOAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Cronic_de_bude_ioan_al_florin_tene_1375878364.html [Corola-blog/BlogPost/360409_a_361738]
-
organizate în țară de către Liga Scroiitorilor. Acesta a arătat că Filiala Banat a Ligii, împreună cu Asociația ASTRA ROMÂNĂ- Porțile de Fier și Românii de pretutindeni, în colaborare cu Mitropolia Banatului, Primăria Municipiului Timișoara, Universitatea Politehnică ”Traian Vuia “Timișoara, Asociația Istoricilor Bănățeni, Inspectoratul Școlar județean Timiș, a organizat “Congresul Internațional -Identitatea culturală a tuturor românilor “, ediția a XX-a, în perioada 28-31 octombrie, a.c. unde Al.Florin Țene a ținut conferința “Membrii Ligii Scriitorilor ambasadori ai culturii române “. În continuare a informat
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/La_cenaclul_artur_silvestri.html [Corola-blog/BlogPost/358794_a_360123]
-
extractive de fier, plumb, zinc, argint , dar mai ales carierei de marmură de la Rușchița, cea mai mare din România și una dintre cele mai mari și de calitate superioară din Europa. Mă opresc la Monumentul Turismului ridicat de Clubul Turistic Bănățean în 1936 Citesc: „Turistule ajuns sub poala pădurii/ Aruncă năcazul și patima urii/ Încearcă să prinzi din legile firii/ Scânteia divină: virtutea iubirii” de ing. silvic V.M. Frumos în acele frumoase zile românești, înduioșător, trist în zilele noastre în care
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1489110674.html [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
mi-am golit întregul bagaj de informații despre mine, dornic să scap de întrebările ei, ca să o pot asculta pe ea: Mă fascina vocea ei! - Aha! Ești bănățean? Se miră ea. - In țoalele mele! I-am răspuns eu în grai bănățean, bine dispus. - Ai mai fost căsătorit? - Da, o singură data. - Copii ai? Mă întrebă ea din nou. - Am doi copii, băieți, căsătoriți, fiecare cu familia lui, unul în România altul în Australia, iar eu, undeva aici la mijloc: Ce mică
PARTEA ÎNTĂIA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ioan_carja_1461124010.html [Corola-blog/BlogPost/380918_a_382247]
-
Lucia Elena Popa „Pâinea noastră cea de toate zilele“, Ana Ghiaur „Pâinea la români“, Florica Bruțiu „Pâinea bunicii“. Partea a doua „Din creațiile elevilor“ cuprinde creații ale elevilor de la Școala Gimnazială Nr. 3, Oțelu Roșu, Școala Gimnazială Steierdorf, Anina, Liceul Bănățean Oțelu Roșu și Liceul Albert Einstein, Torino, Italia. Creațiile elevilor au fost diverse: teatru, poezie, compunere, eseu, basme, povestiri științifico fantastice. Elevii au vorbit despre pâine ca despre o dragoste maternă, au asociat pâinea cu învățătura numind cartea pâinea vieții
CUVÂNTUL ŞI PÂINEA de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1449525750.html [Corola-blog/BlogPost/342673_a_344002]
-
mâine”, „Decât să trăiesc cu dor”, „De la noi de la fereastră”, „Dintre douăzeci de mândre”, „Draga mea holdă de grâu”, „Dragi mi-s munții cu izvoare”, „Frică mi-i că mor ca mâine”, „Hai lic și iar lic”, „Hai nană, mândră bănățeană”, „Mărie, Mărie”, „Mă trag lângă ceteraș”, „Ne-am iubit pe sub ascuns”, „Nu mă bate, Doamne, rău”, „Titiană, nume mândru”, „Trenule, mă iei, mă duci”, „Tu mândruță de la Jina”... multe alte cântece folclorice, glăsuite cu vocea bărbătească, baritonală, răzbătătoare prin țesăturile
ION CRISTOREANU. I-AU PLĂCUT SOARELE, PĂDUREA, CÂNTECUL ŞI OAMENII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1447311054.html [Corola-blog/BlogPost/384690_a_386019]
-
în1957, unde a fost premiat cu medalia de aur. Într-o carieră rodnică de cântec, dar și zdruncinată în primul rând de starea sănătății foarte agravată la finalul vieții, interpretul Ion Cristoreanu a cântat inegalabil de curat folclorul ardelenesc și bănățean, preluat de la rădăcină, păstrat, șlefuit, și retransmis la sursă nouă pentru cei ce vin. Radioul, televiziunea, Electrecord-ul, și-au sporit comoara de folclor din dărnicia sa, iar orchestrele ce l-au acompaniat, printre care cele cu Ionel Budișteanu, Constantin Arvinte
ION CRISTOREANU. I-AU PLĂCUT SOARELE, PĂDUREA, CÂNTECUL ŞI OAMENII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1447311054.html [Corola-blog/BlogPost/384690_a_386019]
-
de divinitate de la muzica populară, fundație a identității noastre. Deși cântă ca o vijelie, glasul Danielei Condurache are suavitate, are consonanță cu visul. Ascultând-o, trăim mai încet și suntem mai moldoveni, chiar de-am fi olteni, munteni, ardeleni, dobrogeni, bănățeni...! Când cântă Daniela Condurache, întreaga lume e moldovenească. Orice cântec interpretat de Daniela Condurache, e tot moldovenesc, chiar dacă ar fi oltenesc, muntenesc, ardelenesc, dobrogenesc, bănățenesc...! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Daniela Condurache. Dacă ar asculta-o
DANIELA CONDURACHE. DACĂ AR ASCULTA-O LUMEA, AR DEVENI MOLDOVENEASCĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396499942.html [Corola-blog/BlogPost/347387_a_348716]
-
nu le oferim aceleași condiții. Sunt convinsă că un artist muzical român simte mult mai profund muzica populară românească decât un muzician de o altă naționalitate. Și în această ordine de idei, mă întreb ce se întâmplă cu Orchestra „Rapsodia bănățeană”, dirijată de înzestratul muzician Eugen Cinci, care, în mai multe rânduri, a dovedit profesionalism, componenții ei fiind tineri instrumentiști români, cu studii muzicale superioare? Sunt înclinată să cred că printre altele mai întâmpină și probleme de ordin material. În ultimii
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte by http://uzp.org.ro/talente-avem-tineri-muzicieni-romani-instruiti-cu-academii-avem-dar-ceva-ne-lipseste/ [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
ce mi s-a părut interesant, ce m-a atras, ce am văzut... ce-am văzut dincolo de vederea cu ochii sau în afara vederii cu ochii. Ce s-a creat la un moment dat, o imagine auto-formatoare, nedirijată...».” LĂCRĂMIOARA URSA - ,,Renașterea Bănățeană” Impresionante lucrări realizate de artiștii plastici ce vor face obiectul prezentei rubrici vor înnobila volumul de colecție pe care ASOCIAȚIA CULTURALĂ ,,REGAL D`ART” îl va edita sub titlul ,,RECURS LA ÎNȚELEPCIUNE. MANUAL DESPRE UMANIZAREA PUSTIULUI” (maxime, cugetări, aforisme, citate
ION SULEA/GORJ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Portret_de_artist_ion_sulea_rodica_elena_lupu_1378032452.html [Corola-blog/BlogPost/340552_a_341881]
-
înstrăinați, Acas' nicidecum uitați, Plecați ca frunza de dud... Strigă și de-abia-i aud... Cea mai dragă de pe lume Mă citește și nu-mi spune... Știe ce eu țin în mine, Dacă-i rău sau dacă-i bine ... Din pusta a bănățeană De mic, o voce mă-ndeamnă: “Trăiește-ți viața, copile, Și nu te încrede în nimeni!” N-am să pot cât oi trăi De-ajuns a vă mulțumi Pentru cum voi m-ați crescut! Vă iubesc! Nimic mai mult . Oameni
PLEACĂ ANII ŞI VIN ANII DE FLAVIUS SIMIONESCU de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/_pleaca_anii_si_vin_anii_de_corina_lucia_costea_1389284364.html [Corola-blog/BlogPost/346507_a_347836]
-
Ediția nr. 156 din 05 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Petroșaniul este cel mai frumos oraș din lume! Este orașul păzit de Masivul Parâng ,unde Jiul își începe cursul îndrăzneț printre stânci și unde oamenii au acea agresivitate oltenească ,mândrie bănățeană ,calm ardelenesc ,dar și istețime moldovenească. Petroșaniul este locul magic al copilăriei mele ,în care copiii se mai pot juca printre blocuri ,fără a fi agresați de mașini ,în care vârstnicii se pot plimba pe străzi umbrite de castani și
PETROŞANI-PREZENT ŞI VIITOR de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 156 din 05 iunie 2011 by http://confluente.ro/Petrosani_prezent_si_viitor.html [Corola-blog/BlogPost/341551_a_342880]
-
scenă de către dansatori, alături de noi suite orchestrale în interpretarea orchestrei sub bagheta dirijorului Eduard Albina, prim dirijor al Ansamblului de Stat de cântece și dansuri populare Fluieraș din Chișinau, Republica Moldova. Invitat special: Nicu Novac, interpret de frunte al cântecului popular bănățean, care va încânta publicul cu melodiile sale: „Cine-i bănățan ca mine”, „Cu opinca găurită”, „Unge am umblat prin lume”, „Cine-i om de omenie” și altele. Soliști vocali: Simona Costin, Ionel Ban, Felicia Costin, Cornelia Covaciu, Viorica Bradea, Luminița
Drag mi-i cântecul şi jocul by http://www.zilesinopti.ro/articole/4439/drag-mi-i-cantecul-si-jocul [Corola-blog/BlogPost/98359_a_99651]
-
prea găsești români. Găsești mulți sârbi, cativa croați și bulgari, dar români nu prea sunt. Apropo, numele meu este Marcel. - Vai, Marcele, dar tu vorbești atât de bine românește! Mai bine decât mine! a răspuns omul cu o intonație pur bănățeana. Tu ești băiat deștept, se vede că ești deștept. Nici nu ești român și vorbești mai bine ca majoritatea românilor. Numele meu este Horia, a zis apropiindu-se de mine, și mi-a strâns mâna. Și cum ai ajuns în
„Vai, Marcele, tu ești fratele meu!...” Micul război balcanic din magazinul Bukarest din Johannesburg by https://republica.ro/zvai-marcele-tu-esti-fratele-meu-micul-razboi-balcanic-din-magazinul-bukarest-din-johannesburg [Corola-blog/BlogPost/338058_a_339387]
-
de București? - Nu. Eu n-am fost niciodată în Timișoara, dar preferam Bucureștiul față de orașe ardelene, ca Clujul. Eu aș muri de plictiseală într-un loc că Timișoara sau Cluj, am zis eu exagerând, că-s săturat de ardeleni și bănățeni care vorbesc urât de București și de mitici. N-a avut timp să răspundă, că s-au oprit în fața magazinului doi bărbați, uitându-se la un sacou al armatei comuniste bulgărești pe care-l aveam expus lângă intrare. Au salutat
„Vai, Marcele, tu ești fratele meu!...” Micul război balcanic din magazinul Bukarest din Johannesburg by https://republica.ro/zvai-marcele-tu-esti-fratele-meu-micul-razboi-balcanic-din-magazinul-bukarest-din-johannesburg [Corola-blog/BlogPost/338058_a_339387]
-
motiv că uzul limbii latine în cancelaria austriacă face imposibilă explicarea lui -ovici care este un atribut al cancelariei sârbe de liombă slavă. În râzboiul ruso-turc din 1735-1739, Austria a intrat în luptă de partea Rusiei în 1737 pe fronul bănățean, dar, dar datorită eșecurilor militare, a fost nevoită să încheie pace separată cu turcii, cedându-le nordul Serbiei (cu Belgradul). În această situație, încă înainte de pacea de la Belgrad(1739), un al doilea grup de sârbi s-a refugiat în Imperiul
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Neamul_si_numele_lui_eminescu_ion_ionescu_bucovu_1389337426.html [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
în cele din urmă îmi aduc aminte de zecile de articole și studii pe care le-a scris cu o competență și cu o rigoare științifică remarcabilă, în diferite reviste și publicații cum ar fi: „Telegraful Român” de la Sibiu, „Biserica Bănățeană” și „Altarul (Mitropolia) Banatului” din Timișoara, „Legea Românească” și „Crișana” de la Oradea sau „Buna Vestire” de la Beiuș... Știind, din propria-mi experiență, că fiecare întâlnire cu Părintele Aurel Jivi a fost un prilej de mare înălțare sufletească și de sărbătoare
ZECE ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICUL PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/_in_memoriam_zece_ani_de_la_nasterea_stelian_gombos_1336390583.html [Corola-blog/BlogPost/358612_a_359941]
-
Istoria României. Vol. III. Banatul, 631 pag., 50 lei; Cartea cuprinde 1073 documente inedite din perioada 1780-1886 privitoare la Banat, provenind din cancelariile bisericești, politice, militare și administrative din Vârșeț, Karloviț, Viena, Buda, Pesta, Sibiu, Timișoara, cât și un manuscris bănățean, - variantă locală din 1804 a lui Supllex Libellus Valachorum - ,descoperit la Biblioteca Academiei Române din București. Primul volum din această serie a apărut în 2003 și în el au fost analizate aspectele istorice desprinse din aceste documente. Volumul al II-lea
Oferta de carte, luna martie, 2014. Informație distribuită de Liviu Florian Jianu by http://revistaderecenzii.ro/oferta-de-carte-luna-martie-2014/ [Corola-blog/BlogPost/339467_a_340796]