648 matches
-
mă furi din când în când cu coada ochiului, toate astea trădează, firește, bănățeanul. Ceva lăudăroșenie în ceea ce spui dacă ai adăuga și ceva mai multă aroganță decât afișezi ... Își reprimase râzând dorința de a întregi cu alte detalii portretul bănățeanului get-beget, pentru a nu mă nemulțumi, poate, cu amănuntele pesemne nu tocmai măgulitoare pe care le-ar mai fi avut de relevat. În Orșova mea, continuase fostul căpitan de vas, după ce mai contenise din veselie, că eu, ți-am dat
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_1_dan_florita_seracin_1342536471.html [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
Epigramistul Eugen Albu, care se îngrijește ca fiecare ședință de cenaclu să se încheie într-un ton optimist și cu voie bună, de această dată ne-a dăruit o poezie de demult, „Ăl mai tare om din lumeˮ, semnată de bănățeanul Victor Vlad Delamarina, pe care a recitat-o magistral în grai ardelenesc. Următoarea întâlnire va avea loc joi, 28 septembrie. Să aveți o vară frumoasă și rodnică! (Fotografia o datorăm colegului nostru de cenaclu, ing. Mircea Gordan, talentat poet și
CENACLUL LITERAR „ARTUR SILVESTRIˮ AL FILIALEI CLUJ A LSR A INTRAT ÎN VACANȚĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1467356420.html [Corola-blog/BlogPost/379381_a_380710]
-
avut războiul de țesut unde se confecționau cămăși, izmene, poale, laibăre, pricovițe, covoare etc. Unii țărani erau și iscusiți cojocari, confecționau îmbrăcăminte și încălțăminte din piele. „Camil Petrescu spunea: Este un lucru neîndoios că dintre toți țăranii români de pretutindeni, bănățenii sunt cei mai citiți și cei mai cunoscători de carte... țărănimea bănățeană dă dovadă de un extraordinar simț artistic.“ 2 Ion Vornic Rîncu numit și Moș Ion Rîncu vorbește de satul lui natal, Vârciorova, în poezia „Satu' drag“ punându-l
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1480747034.html [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
ceva. Dar avea un frate medic militar care fugise în Germania și începuse să apară pe la „vocile” astea străine. Era convins că de la astea i se trage pățania. -Din ce parte a țării provenea? a vrut să știe Popescu. -Era bănățean; un doctor bun, ca și fratele său. Se numeau Ciochină, că poate ați auzit. Iată ce ne-a relatat: Mergând în tren de la București la Timișoara, a povestit celor care-l însoțeau cât de simplu poate fi tratată uneori o
Ultimii proscrişi. Fragment din romanul în curs de apariție „Coroana oțetarului” de Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/ultimii-proscrisi-fragment-din-romanul-in-curs-de-aparitie-coroana-otetarului-de-ion-r-popa/ [Corola-blog/BlogPost/339664_a_340993]
-
de inima focului. Acum alerga mai ușor, la vale . Nicolae își dovedește cu acest prilej spiritul de eroism, de camaraderie și sacrificiu și, deși scăpat de tirurile de artilerie dușmane, aleargă înapoi să-l ajute pe Ghera Bojincă, un camarad, bănățean cumsecade - care se afla într-un tranșeu, cu picioarele retezate. Scena e deosebit de dură. Scene și imagini cutremurătoare ne duc iarăși pe cîmpul de luptă, printre trupuri sfârtecate, obuze, branduri, tancuri, soldați alergând bezmetic și mult sânge. Un adevărat infern
ETERNIZÂND SECUNDA PRIN CUVINTE. CRONICĂ LA CARTEA LUI VIOREL MARTIN MEMORIA CLIPEI , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eternizand_secunda_prin_cuvinte_cronica_la_cartea_lui_viorel_cezarina_adamescu_1327599262.html [Corola-blog/BlogPost/340648_a_341977]
-
scurtează timpul până în veacurile fără frontiera de acum, iar doinele lor sunt un protest împotriva uitării. Numai cinci kilometri sunt între satul Iablanca și România, dar pentru locuitorii dintr-o parte și din cealaltă văzduhul reprezentintă extensiv spațiul etnofolcloric românesc bănățean, nu marginile lui care încep din ce în ce mai conturate de dincolo de satele dimprejurul Vârșețului, oraș sârbesc aflat la zece kilometri de Iablanca. Spiritul românesc în locurile natale ale lui Lazăr Novak se desfășoară fără fixism ancadramental în stilul bănățean, fiind de fapt
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417583288.html [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
Sinulescu este întâlnirea soarelui cu oglinda. Avea nevoie cântărețul serb de un mentor care să îi arate drumul! Șansă, nicidecum ivită din întâmplare, deoarece între cei doi artiști, Lazăr Novak și Benone Sinulescu exista deja o atracție, prin aceea că bănățeanul de la Iablanca îi cânta cu iubire și desăvârșire artistică melodiile maestrului de la Siriu! Într-o cursivitate a legiilor concordanței, azi, maestrul Benone Sinulescu îi întoarce admirația, sprijinindu-l să se lanseze în România. L-a însoțit și l-a recomandat
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417583288.html [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
mă avertizează sastisit un amic - șpaga-i peste tot în lume”. Ba să avem pardon, șpaga noastră românească are specificul ei, inimitabil, protocronic, nepereche. Stați o leacă și am să vă explic de ce suntem noi pe mapamond „fruncea”, cum zice bănățeanul. Mai întîi, șpaga este la noi ca Dumnezeu în Treimea Lui Sfântă - omnipotentă și consubstanțială cu poporul nostru. Tot astfel, e omniprezentă - ca Ciuvică pe Antene. Unde te duci, dai de ea și te însoțește de cînd te-a făcut
ŞPAGARIADA, EPOPEEA NAŢIONALĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Spagariada_epopeea_nationala.html [Corola-blog/BlogPost/348215_a_349544]
-
-și respecta cuvântul dat față de români. Acești autentici patrioți vedeau o reîntregire a românilor prin înglobarea țării noastre într-un sistem federal al Imperiului habsburgic, în care toți românii s-ar regăsi administrativ și politic. Era o teorie formulată de bănățeanul Aureliu Popovici și care avea destui susținători în Regat, mai ales de cei fascinați de dezvoltarea tehnologică și ordinea și disciplina atât de tipice lumii germanofone. Nici unul dintre aceștia nu știa de codicilul secret. Doi ani de zile România s-
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
Ț. Adrian, profesor de istorie, director, Colegiul "Spiru Haret" București; 11. Popa M. Paula, profesor de limba franceză, Buzău; 12. Baluna A. Mihail, profesor de matematică, Colegiul "Mihai Viteazul" București; 13. Balica N. Petru, profesor de științe socioumane, Colegiul Național Bănățean Timișoara; 14. Arsene M. Paraschiva, profesor de chimie, Liceul "C.A. Rosetti", București; 15. Sandu D. Mihail, prof. dr., Comisia Națională de Fizică, Călimănești; 16. Micu A. Emilian, profesor de fizică, Brăila; 17. Matei Dumitru, profesor, inspector școlar general, Târgu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131750_a_133079]
-
P. Valentin, profesor de educație muzicală, Colegiul Național "Mihai Viteazul" București; 5. Enache S. Gabriela Maria, profesor de biologie, Buzău; 6. Budai A. Lucia, profesor de limbă română, Satu Mare; 7. Ciosici S. Nicoleta Ecaterina, profesor de limba germană, Colegiul Național Bănățean Timișoara; 8. Cosma I. Rozalia, profesor de limbă română, Satu Mare; 9. Andrieș I. Ioan, prof. dr. geografie, Colegiul Național "C. D. Loga" Timișoara; 10. Dinu P. Felicia, profesor de limbă engleză, Colegiul Național Bănățean Timișoara; 11. Terebes I. Mircea, profesor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131750_a_133079]
-
profesor de limba germană, Colegiul Național Bănățean Timișoara; 8. Cosma I. Rozalia, profesor de limbă română, Satu Mare; 9. Andrieș I. Ioan, prof. dr. geografie, Colegiul Național "C. D. Loga" Timișoara; 10. Dinu P. Felicia, profesor de limbă engleză, Colegiul Național Bănățean Timișoara; 11. Terebes I. Mircea, profesor de biologie, Satu Mare; 12. Negrescu Horia Alexandru; 13. Cohal V. Traian, profesor de matematică, Iași; 14. Lipovan N. Gheorghe, profesor de fizică, Liceul "Grigore Moisil" Timișoara; 15. Boț V. Ioan, profesor de matematică, Satu Mare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131750_a_133079]
-
murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Elementele stemei sunt preluate din vechile peceți utilizate încă din anul 1838. Acestea conțin elementele figurate în stema actuală. Păunul, cu ținuta lui falnică, simbolizează orgoliul binecunoscut și asumat al bănățenilor. Ramura din ciocul păunului evocă existența pământului fertil, dar și dorința de a face cuib, de a te așeza definitiv într-un loc bun. Clădirea din mijloc reprezintă primăria comunei, alături de care se dezvoltă armonios și localitățile aparținătoare. Culoarea roșie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259022_a_260351]
-
un ținut mlăștinos și aproape pustiu. În primii ani s-au confruntat cu epidemii, febră și foamete. Însă, printr-un un efort enorm, cu numeroase victime și multe obstacole, în două-trei generații, recultivarea regiunii s-a încheiat cu succes. Șvabii bănățeni au găsit cel mai bine caracterizarea efortului lor în zicala „Primilor moartea, următorilor sărăcia, ultimilor pâinea” ("Den Ersten der Tod, den Zweiten die Not, den Dritten das Brot"). Cruciale pentru succesul secării mlaștinilor au fost drenarea și canalizarea râului Bega
Șvabi bănățeni () [Corola-website/Science/302263_a_303592]
-
de predare germană din Banat este Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau” din Timișoara. Există la Timișoara și Arad și alte instituții de învățământ preuniversitar cu limba de predare germană, chiar dacă majoritatea elevilor acestor școli sunt de etnie română. În prezent șvabii bănățeni din România sunt reprezentați politic de Forumul Democrat al Germanilor din România. Cei mai mulți șvabi bănățeni care au emigrat s-au integrat bine în țările în care s-au stabilit. Ei și-au creat organizații culturale ("Landsmannschaften") prin intermediul cărora își mențin
Șvabi bănățeni () [Corola-website/Science/302263_a_303592]
-
W. Hufeland "Macrobiotica sau măestria de a lungi viața", apărută la Brașov, în 2 volume. Însă Vasici-Ungureanu nu s-a limitat la activitatea de traducător, completând textul cu propriile observații de medic. El adaugă date și statistici despre longevitatea românilor bănățeni și le corelează cu noxele întâlnite de aceștia în profesiile de tăbăcar, zidar, tipograf. Tot în această lucrare el combate șarlatanismul medical și exagerările hidroterapiei, așa cum era ea practicată la acea vreme și face propagandă pentru vaccinarea antivariolică. În 1843
Pavel Vasici-Ungureanu () [Corola-website/Science/306659_a_307988]
-
își publică nuvela "Pădureanca în anul 1884. Creează "Biblioteca populară a Tribunei". Astfel, "Tribuna" devine un "centru de lucrare literară, în care se întâlnesc talentele", în care "nu poate să fie vorba de ardeleni, de moldoveni, de munteni, nici de bănățeni, ci numai de români în viața noastră culturală ...". Slavici îi publică pe Alecsandri, Eminescu, Caragiale, Creangă, deși semnase o declarație, înaintea înființării ziarului, că nu va sprijini junimismul la Sibiu. În paralel cu activitatea de la "Tribuna" își face timp și
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
și în "Calendarul Poporului Român" (Budapesta). Primul volum i-a apărut în 1908 la Budapesta, editia II-a în București (în 1921) cu titlul "Bănatu-i fruncea", cuprinzând 28 de poezii în grai bănățean. Poeziile lui au un caracter mai pregnant bănățean decât ale lui Victor Vlad Delamarina; ele redau vorbirea vie a țăranilor din jurul Făgetului și mentalitatea „paorilor” față de modernizarea vieții, fiind foarte populare în Banat. În 1918 a coordonat Gărzile Naționale Române din Lugoj și a fost delegat titular la
Gheorghe Gârda () [Corola-website/Science/317273_a_318602]
-
parti-n tot lucru obștesc. Eslili copchilărești [= „creșele de copii”] o slobod pi fimei pentru lucru ista” (p. 349). Teoreticienii existenței limbii moldovenești speculează, în plus, glotonimul moldovenesc, care este unul secundar, situându-se la același nivel cu termenii: muntean, bănățean, oltean etc., ei subsumându-se celui de român(esc); după ei, însă, termenul moldovenesc ar numi o altă realitate lingvistică decât cea românească. Această teorie este contrazisă, de asemenea, de geografia lingvistică și de datele oferite de dialectologie. Nu există
Marius Sala () [Corola-website/Science/307125_a_308454]
-
Cântecul și portul popular sunt pentru un mod de viață. Născută într-o familie de meșteri populari, a dus mai departe cu mândrie dragostea și respectul pentru folclorul românesc fără o clipă de răgaz. Interpretă a cântecului popular bănățean și jurnalist, și-a dedicat întreaga carieră promovării folclorului românesc pe întreg globul, acolo unde oamenii au dorit și au avut răgazul să îi asculte cîntecul și să îi admire portul. La vârsta de 16 ani realizează primele înregistrări la
Valeria Arnautu () [Corola-website/Science/312380_a_313709]
-
În credința lor, odată cu apariția tractorului. Chiaburii, dușmanii poporului Soarele Îmbrățișează Almăjul cu razele sale aurii Lanurile de grâu Își așteaptă secerătorii Nera curge calmă, somnolentă, pe sub anini La Rusalii, nedeile vor deschide pentru neamuri porțile caselor Să se bucure bănățenii de copii, de vite și de roadele pământului. În fața bisericii perechile vor juca de doi, poșovaica, bărbații brâul. Ca din senin, camioane acoperite cu prelate năvălesc În sate, Soldați Înarmați coboară Înconjurând casele Pătrund cu sila În obor, -Aveți voie
Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
într-un lexicon este gradul (frecvența) de utilizare. La recensământul populației din 2002 peste 60 de mii de locuitori ai României (0,3 % din totalul populației din țară) s-au declarat ca fiind de origine germană (sași, șvabi sătmăreni, șvabi bănățeni și țipțeri), majoritatea fiind vorbitori nativi de limbă germană. Germana este a treia limba străină în România, fiind predată la toate facultățile de limbi străine din țară. În Banat și Transilvania există și câteva licee cu predare în limba germană
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
de voluntari care să lupte alături de comuniștii ruși. Alți voluntari au fost - cu complicitatea unor ofițeri patrioți din armata austro-ungară - ascunși și ajutați să ajungă în țară. În drum spre Franța, Misiunea Militară Franceză a atras și ea prizonieri transilvăneni, bănățeni și bucovineni aflați încă pe teritoriul rus (printre care și un grup de ofițeri aflați la Samara), pentru a lupta pe Frontul de Vest. A existat un organ de presă al Corpului de Voluntari Români din Rusia, sub forma unei
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
fel de locuri și activități! Am fi vrut să ne unim forțele cu mai multe organizații „Comunitatea” basarabenilor (moldovenilor) de exemplu, ar fi fost foarte bine venită lângă Eminescu. Dar aceștia, continuând tradiția lor, Împreună cu mulți români (olteni, ardeleni, evrei, bănățeni etc.) au serbat foarte frumos Ziua Limbii Române la un centru comunitar. Merită felicitări și respect, absolut toți cei care au celebrat această zi... sfântă, așa Îmi vine să-i zic. A fost o adevărată minune că nu a plouat
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_383]
-
Ciclova în vederea obținerii minereului de aur. Ei au fost scutiți de impozite, dar erau obligați sa devena statornici si să-și construiască locuințe permanente în afara localității, dar în imediata apropiere a ei. Ei au fost numiți de Austria Neubanater sau Bănățeni noi. Împăratul Iosif al II-lea îi obligă să-și dea copiii la școală, să meargă la Biserică și să-și satisfacă stagiul militar. În anul 1746 au mai fost construite la Ciclova încă două furnale, iar la 14 iulie
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]