269 matches
-
pierdut, Editura Inspirescu, 2014 - 101 C++ clsIX - CodeBloks, Editura Else, Craiova, 2015; - Parfum ... vesel, Editura Else, Craiova, 2011; - 101 C++ clsX - CodeBloks, Editura Else, Craiova, 2015; - Zece, Editura Vital Prevent Edit, Craiova, 2015; Reviste: Amprentele sufletului Nr. 1-5 (2015) Cafeneaua Băniei Nr. 1, 2 (2016) Referință Bibliografica: Daniel Vișan Dimitriu / Daniel Vișan Dimitriu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1887, Anul VI, 01 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Vișan Dimitriu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DANIEL VIȘAN DIMITRIU de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340374_a_341703]
-
fiind cumpărată de Jan Bărbulecu, iar ea... o neștiitoare în ale legilor taine, a jurat strâmb”, iar verdictul judecătorului a fost: eliberare boierului Bărbulescu pandeel, până atunci... „ odiosul criminal de la Vălureni” iar ea a făcut șapte ani la penetinciarul din bănie, mâncându-și unghiile de ciudă, că nici măcar nu luase cei zece mii de lei pe care-i ascunsese după oglindă, bani pe care i-a găsit Năică în momentul când a văruit odaia și a stropit-o cu aiasmă ca să dispară
PARTEA A XI-A PARIUL BLESTEMAT *SFÂRŞIT* de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341399_a_342728]
-
Redactia > Autori > ACOPERIND TOATĂ SUFERINȚA LUMII Autor: Daniela Tiger Publicat în: Ediția nr. 1001 din 27 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Daniela Tiger, pseudonim literar al Danielei-Doina Pîrvulescu (născută Bușcu), a văzut lumina zilei la 12 octombrie 1962 în Cetatea Băniei. Din 2014 este vicepreședinte și membru al Colegiului Director al Asociației Scriitorilor “ACADEMUS”, București, fondatoarea cenaclului ”CAFENEAUA LITERARĂ CETATEA BĂNIEI”, Craiova și director al editurii ”VITAL PREVENT EDIT”. A debutat cu poezie în ”Revista Familiei”, Israel, din 20.06.2011
ACOPERIND TOATĂ SUFERINŢA LUMII de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1001 din 27 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341180_a_342509]
-
Autorului Daniela Tiger, pseudonim literar al Danielei-Doina Pîrvulescu (născută Bușcu), a văzut lumina zilei la 12 octombrie 1962 în Cetatea Băniei. Din 2014 este vicepreședinte și membru al Colegiului Director al Asociației Scriitorilor “ACADEMUS”, București, fondatoarea cenaclului ”CAFENEAUA LITERARĂ CETATEA BĂNIEI”, Craiova și director al editurii ”VITAL PREVENT EDIT”. A debutat cu poezie în ”Revista Familiei”, Israel, din 20.06.2011, la puțin timp după ce a început să scrie. A fost coautor în volumele: ”REVERENȚA CUVINTELOR” sub egida A.S.P.R.A., editura
ACOPERIND TOATĂ SUFERINŢA LUMII de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1001 din 27 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341180_a_342509]
-
colectivă aici, fiindcă în primul rând ne aflăm într-un loc sfințit de Dumnezeu culturii din țara aceasta, având în față mobilier și cărți care au aparținut unuia dintre cei mai mari primari pe care i-a avut acest oraș, Bănia noastră și, probabil, unul dintre cei mai importanți primari europeni pe vremea aceia. Câte orașe din lume au acest privilegiu să aibă o sală atât de bine îmbrățișată de trecut, de amintire, de poveste, cum este această sală, această bibliotecă
O INTREITA BUCURIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 60 din 01 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344387_a_345716]
-
desăvârșire ca pacientul să fie deranjat. Iuliana sosise în București cu o zi înainte. Eugen nu a putut veni. Problemele de serviciu, multe în perioada concediilor de vară, când toate autoturismele și alte tipuri de autovehicule circulau pe șoselele Cetății Băniei, l-au reținut, mai ales că și o parte din personalul secției era în concediu. I-a fost foarte greu să o convingă pe doamna Luiza, mama ei, să rămână acasă. A trebuit să-i explice din nou întregul parcurs
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343306_a_344635]
-
Autorului Abia acum a recitit acest verset, Că mucegaiul este-n oricare poet, Degeaba jeluiți pe psaltichie, Poetul este unul dintr-o mie. Timpul tăiat în săbii reci, Precum iubitele haiducilor zevzeci, Degeaba-și dezveleau fetia, Haiducul are treabă cu Bănia, La fel poetul între pat și moarte , Între pocalul plin și carte, Precum copacul Iggdrasil se nalță opul, Poetul e efectul, tu ești scopul. @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ De-a puia-gaia, ehehei, Ce ne mai spune Conan Trei, El are cicatrice peste tot, Nu
FLORI DE MUCIGAI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379889_a_381218]
-
2002; Arheologia sensibilă - 2002; Agapologia. Logodna iubirii cu libertatea - 2014; Unde-s iubirile de ieri? - 2015. Revenind la momentul evenimentului, au mai luat cuvântul Nicu Cismaru, Marian Pătrașcu (Rm. Vâlcea), iar, când poeta Daniela Tiger (fondatoarea cenaclului Cafeneaua Literară Cetatea Băniei, Craiova), în numele delegației, a luat cuvântul și a recitat poezia lui Ilorian Păunoiu, ”Bucurați-vă...”, cu atâta emoție, că suspina înăbușit, ceea ce a transmis întregii adunări. Au fost clipe de vis. Ca prieten și vâlcean doresc să mulțumesc tuturor prietenilor
VÂLCEA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380881_a_382210]
-
atunci de ce românii le zic țigani? Conștiința de grup propriu sau de grup străin se păstrează oral. S-a moștenit de la bătrâni cunoașterea că o anumită colonie, sau zonă a unui oraș este ȚIGĂNIE. Avem în Caraș-Severin comuna RUDĂRIA sau Bănia. Oamenii aceștia sunt țigani rudari, sau kashtale în limba romilor, deși ei zic că nu sunt, se vede claar că sunt țigani. Noțiunea de țigan o implică pe aceea de străin, și atunci țiganii rudari zic EU NU SUNT ȚIGAN
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
-
din văzduhul semnelor cum s-au închis peșterile în urechea cerbului și el într-o nuntă de spirale și eu în runele zăpezilor„ Poate... veți înțelege că versurile de mai sus aparțin acelui poet craiovean pentru care am parcurs drumurile Băniei doar de dragul domniei sale și al versurilor cuprinse în volumul trilingv intitulat sugestiv „Nunta cuvintelor”... Poate că nu ați știut, dar vă aduc eu la cunoștință că volumul în cauză a fost dedicat, „cu nemărginită prețuire și cordială admirație”, după cum se
DIN VĂZDUHUL SEMNELOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372764_a_374093]
-
ce despărțea regatul ungar de statele româno-bulgar al Asăneștilor și de cel al sârbilor. Sub cupola unor noi terminologii politice și printr-o suprapunere ipotetică a Țării Severinului cu Banatul de Severin, istoricii au creat un sens al evoluției instituției Băniei Craiovei apărută la sfârșitul secolului al XV-lea, de la vest la est, dinspre Severin (astăzi Drobeta-Turnu Severin) spre Craiova. Noi considerăm că mișcarea prin timp a Băniei s-a produs în interesul monarhului din capitala Țării Românești (de la est de
ŢARA SEVERINULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376352_a_377681]
-
Severinului cu Banatul de Severin, istoricii au creat un sens al evoluției instituției Băniei Craiovei apărută la sfârșitul secolului al XV-lea, de la vest la est, dinspre Severin (astăzi Drobeta-Turnu Severin) spre Craiova. Noi considerăm că mișcarea prin timp a Băniei s-a produs în interesul monarhului din capitala Țării Românești (de la est de Olt) și numai în ideea consolidării părții de peste Olt (din dreapta râului) în stăpânirea lui. Țara Severinului a fost percepută de regii apostolici și de către Papă ca „țara
ŢARA SEVERINULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376352_a_377681]
-
1924-1925, p. 255-274. Ștefan Gh., Formarea poporului român, București, Editura politică, 1973. Ștefan Gh., I. Barnea, Dinogetia. I. Așezarea feudală timpurie de la Bisericuța-Garvăn, București, 1967. Ștefănescu Șt., "Întemeierea" Moldovei în istoriografia românească, în Studii 2, 1959, 6, p. 35-54. Idem, Bănia în Țara Românească, București, 1965. Idem, Țara Românească de la Basarab Întemeietorul la Mihai Viteazul, București, 1970. Idem, Întemeierea Țării Românești și Moldovei. Tradiția descălecatului din Transilvania, în SAI, XVII, 1972, p. 94 și urm. Idem, Tradiția daco-romană și formarea statului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la această școală. De-a lungul unui deceniu și jumătate a funcționat ca profesor la Școala industrială de ucenici „Obedeanu” și la o școală industrială de pielari. A mai fost - experiență neplăcută pentru C. - secretar-contabil la Teatrul Național din capitala Băniei. Președinte al Sindicatelor Unitare Muncitorești, membru al colegiului redacțional al foii „Apărarea ceferiștilor” (Craiova, 1934), condeierul oltean își nutrește din învrăjbirea de clasă spiritul de frondă. A debutat cu un sonet în „Acțiunea română” (Iași, 1917). A mai colaborat la
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
anii ’30-’40 ai secolului XX, din punct de vedere etnic și confesional, una dintre cele mai omogene populații din România, fiind formată aproape exclusiv din români ortodocși. Existau doar două orașe importante: Craiova, unde timp de secole fusese sediul Băniei, și Turnu Severin, port la Dunăre, la care se adăugau mai multe orășele/târguri risipite de-a lungul și de-a latul regiunii. Însă cea mai mare parte a populației locuia în mediul rural, principala ocupație fiind agricultura și creșterea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din viața publică, fac ca traseele biografiei lui M. să rămână aproximative. ,,Cu sânge muncitoresc”, fiul ,,celui mai nerecunoscut marxist din Craiova”, cum vag mărturisea, a copilărit pe strada unde locuise Traian Demetrescu și a învățat la Colegiul iezuit din Bănie. Sfidând constrângerile educației stricte din școală, în 1923 scoate o revistă provocator intitulată ,,Pubis”, iar în 1924 debutează cu poezia Pubertate în ,,Revista învățătorilor și învățătoarelor” din Caracal. În același an, sub pseudonimul Dellombra, publică în ziarul craiovean ,,Democratul”. Familia
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
de ridicarea culturală a orașului. În 1837, sprijinit de Petrache Poenaru, cu care se înrudea prin soția sa, Victoria Otetelișanu, înființează, „pentru cultura limbii române”, o tipografie, prima în Craiova, iar în 1838 și 1839 scoate cea dintâi publicație din Bănie, revista „Mozaicul”. Aflându-se pe listele proscrișilor din cauza participării la revoluția de la 1848, se refugiază la Brașov, unde execută pictura interioară a bisericii „Sfântul Nicolae” din Șchei. Călătorește din nou în Italia pentru studii. După 1851 se stabilește în București
LECCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287766_a_289095]
-
sârbo-române, Pancevo, 1964, p. 29; despre acest mare boier, vlastelan al câtorva Voievozi, vezi St. Metzulescu, în jurul unui ctitor bisericesc, în „Glasul Bisericii”, 1959, nr. 7-12, pp. 657-672; I.C. Filitti, Banatul Olteniei și Craioveștii, Craiova, 1923; I. Minea, începuturile marii bănii de Craiova, în „Arhivele Olteniei”, XIII, 1934, pp. 1-2, etc. O densă și substanțială bibliografie la Nicolae Stoicescu, Dicționarul..., pp. 17-18. 259. Vezi Voica Maria Pușcașu, Actul de ctitorie - fenomen istoric în țara Românească și Moldova în secolele XIV-XVIII, teză de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
al II-lea, mort în 1456 și o a doua din iunie 1475, prin hrisovul lui Laiotă Basarab, referitor la Neagoe ot Craiova 42. Și tot cam de pe atunci, din ultimele decenii ale secolului al XV-lea, datează și Marea Bănie a Craiovei. Dar, numelui de Craiova pus în legătură cu Bănia Severinului, la început o organizație regală-crăiască, i se poate atribui o vechime mult mai mare. Se știe că Banatul Severinului, datând de la începutul secolului al XIII-lea, a devenit feudă a
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
doua din iunie 1475, prin hrisovul lui Laiotă Basarab, referitor la Neagoe ot Craiova 42. Și tot cam de pe atunci, din ultimele decenii ale secolului al XV-lea, datează și Marea Bănie a Craiovei. Dar, numelui de Craiova pus în legătură cu Bănia Severinului, la început o organizație regală-crăiască, i se poate atribui o vechime mult mai mare. Se știe că Banatul Severinului, datând de la începutul secolului al XIII-lea, a devenit feudă a Țării Românești începînd cu Basarab I, domnind între 1322
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și de la Breasta (notată Brasba), fără poduri permanente, dar probabil prin poduri plutitoare, sau prin vaduri, după sezon. *** În concluzie, până la adoptarea numelui Craiova, legat probabil într-un fel de Banatul crăiesc al Severinului, dar cu siguranță anterior constituirii Marii Bănii a Craiovei, între dealurile din vest și est și între mlaștinile din nord și sud, pe urmele anticei Pelendava se afla un conglomerat de așezări rurale, poate cu un centru meșteșugăresc și comercial cu caracter de târg, în preajma viitoarei reședințe
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Craiovei, între dealurile din vest și est și între mlaștinile din nord și sud, pe urmele anticei Pelendava se afla un conglomerat de așezări rurale, poate cu un centru meșteșugăresc și comercial cu caracter de târg, în preajma viitoarei reședințe a Băniei, pe malul de nisipuri din lunca largă a Jiului. Acest "conglomerat", legat de o importantă trecere peste Jiu, cu pod amplasat probabil puțin amonte de actualul pod al Podarilor, a putut fi desemnat din Evul mediu, până în secolul al XIV
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
actualul pod al Podarilor, a putut fi desemnat din Evul mediu, până în secolul al XIV-lea, prin Ponssiona - Podul Jiului. Din secolul al XIV-lea, de când este posibil să fi luat numele de Craiova, și mai ales după instituirea Marii Bănii de la finele secolului al XV-lea, în centrul acestei așezări se consolidează orașul-tîrg Craiova, în jurul reședinței Băniei. Cel mai vechi monument medieval în picioare azi la Craiova este Mânăstirea Coșuna - Bucovăț, zidită în anul 1572. Nu se poate, însă, ca
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Ponssiona - Podul Jiului. Din secolul al XIV-lea, de când este posibil să fi luat numele de Craiova, și mai ales după instituirea Marii Bănii de la finele secolului al XV-lea, în centrul acestei așezări se consolidează orașul-tîrg Craiova, în jurul reședinței Băniei. Cel mai vechi monument medieval în picioare azi la Craiova este Mânăstirea Coșuna - Bucovăț, zidită în anul 1572. Nu se poate, însă, ca la finele secolului XV să nu fi existat un așezământ religios și în preajma Băniei. *** Și, în sfârșit
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Craiova, în jurul reședinței Băniei. Cel mai vechi monument medieval în picioare azi la Craiova este Mânăstirea Coșuna - Bucovăț, zidită în anul 1572. Nu se poate, însă, ca la finele secolului XV să nu fi existat un așezământ religios și în preajma Băniei. *** Și, în sfârșit, cu privire la numele Jiului, să încercăm a lămuri contradicția relevată de vechile documente, sau eventuala legătură dintre prima mențiune la Ptolemeu a lui Rabos (Rhabosus Flu), și apoi tot șirul de variante în Jurul Jiului actual: Zi și Si
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]