798 matches
-
acel capital care formează întregul. (...)Da, avem nevoie de sfială, emoție, (de durere, uneori) și singurătate. Cine posedă aceste trei elemente din dimensiunile vieții lui Teodor Dume, există cu adevărat. Eroare sau afecțiune (de data aceasta) veți spune, în mod bănuitor și răutăcios, dar "citind" relația afectivă dintre scriitorul Teodor Dume și "marele" Grigurcu, întinsă pe zeci de pagini în scrisorile de legătură dintre aceștia (și mă bucur că mi s-a dat șansa de a le citi, fiind, poate, singurul
MOARTEA, UN FLUTURE ALB de TEODOR DUME în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1437490154.html [Corola-blog/BlogPost/374892_a_376221]
-
urechile cu virtuțile nerecunoscute ale lui Hamid și aflase vrând -nevrând, o mulțime de informații legate de persoana lui. - Clara, cred că mi-am făcut un prieten foarte interesant și... exotic! jubila roșcata. - Daa? La cine te referi? întrebase Clara bănuitoare. - Unul din tinerii indieni ce locuiesc în casa lui Franco. Se numește Hamid și e foarte drăguț și săritor! Se pricepe la toate și mi-a reparat o mulțime de lucruri prin casă! Vorbește destul de prost limba italiană, dar în
ISPRĂVILE LUI CUPIDON (PART. 11) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1482444618.html [Corola-blog/BlogPost/375653_a_376982]
-
palma prin fața ochilor celui ce trebuia readus din trecut: - Întoarce-te în prezent, bunicuțule! La ce te gândești? Bunicul părea de piatră. Nepoata, destul de precoce, înțelege ce se petrece cu însoțitorul ei. Și începe să-și rostească șoptit o întrebare bănuitoare: - La ce se poate gândi un bunic când uită de sine?..Și asta în prezența nepoatei lui dragi... Apoi izbucni în urechile absentului de lângă ea: - Am ghicit! Am ghicit! Precis te gândești la ... La copilărie! La a matale, nu la
UN BĂTRÂN ŞI DOI COPII de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 by http://confluente.ro/Un_batran_si_doi_copii_gheorghe_parlea_1332273840.html [Corola-blog/BlogPost/354664_a_355993]
-
pled moale de molton, cumpărat anume, și-l întrebă: - Îți place Ionică ce ți-am adus pe lume? ...Mie îmi place că are nasul cârn. - Da’ ce-i, fată sau băiat? - Ce-a vrut Dumnezeu, Ionică! - Iar fată Vetuțo!? zise bănuitor Ionică după răspunsul îndoielnic primit de la nevastă-sa. - Iar Ionică! ...și roagă-te la Dumnezeu să ne trăiască. Îi punem numele Cornelia că Sfântul Mucenic Corneliu m-a oprit s-o lepăd, și-i mulțumesc că, de-o avortam aș
CAPITOL DIN ROMANUL „COPILUL NEDORIT” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496751310.html [Corola-blog/BlogPost/372295_a_373624]
-
geloasă din fire, nici la bătrânețe nu-l slăbea, mai ales că-l știa singur pe malul mării, unde putea să primească orice vizită. Văzându-l că de la o vreme își ia mai multă hrană ca de obicei, a devenit bănuitoare când îl vedea îndesând în sacoșă o pâine și jumătate. Ba mai lua și tot ce era comestibil prin casă, în general produse de panificație. - Pe cine ai cu tine la baracă? - De ce? - Uite așa, văd că mai hrănești pe
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Plansul_puiului_de_lebada.html [Corola-blog/BlogPost/367112_a_368441]
-
Cipru, fusese prost primit, iar regentul Jean d’Ibelin nu-i recunoscuse nici un drept asupra insulei. Nici la Acra nu a fost întâmpinat cu mai multă plăcere. Clericii nu voiau să se compromită colaborând cu o persoană excomunicată, baronii erau bănuitori, căci nu uitaseră purtarea împăratului față de Jean de Brienne, apoi îl suspectau de o plitică islamofilă și chiar de a fi tratat cu Malik al Kamil. Fredric al II-lea se afla într-o situație deosebit de delicată. Nici sultanul acum
Cruciada a șasea () [Corola-website/Science/318575_a_319904]
-
ideea că acela care acceptă dorințe firești, care nu trăiește după principii, este omul căruia i se potrivește înțelesul agreabil al lui «honest»." Un cuvânt cheie este "jealous" (și "jealousy"), care în piesele shakespeareane poate să însemnse "gelos" ("gelozie") sau "bănuitor" ("bănuială"); un altul este verbul "think", care are mai multe sensuri: primul este acela de "a fi convins" iar al doilea este de "a bănui (doar)", "a fi de părere", acest joc dintre sensuri fiind exploatat de dramaturg într-o
Othello (Shakespeare) () [Corola-website/Science/319164_a_320493]
-
află fiul său și pretinde ca eliiberarea lui și a logodnicei sale să fie condiționată de înrolarea lui ca soldat la graniță. Între Anja și mama lui Marco se înfiripă o simpatie reciprocă, numai tatăl lui Marco rămâne mai departe bănuitor. De la iubita lui Marco tatăl acestuia află că Anja, care credea că este orfană, este de fapt fiica maiorului Wolf care căzuse în dizgrație, și căruia i s-a luat copilul de către stat. Între timp Wolf este reabilitat și devine
Minunea din Berlin () [Corola-website/Science/318716_a_320045]
-
sînt slujbașul Statului. - Dar anul trecut ai votat. Erai îmbrăcat civil. Pare-se că remarca mea l-a impresionat, căci mi-a răspuns: - Anul trecut era altceva. Întreb pe un altul: - Dumneata pentru cine ești? Interpelatul mă scrutează o clipă, bănuitor, apoi răspunde, precaut: - Nu m-am hotărît încă. În cabină îți vine ideea. - Dar dacă „ideea” îți vine taman în fața listei liberale? - Vrei să mă tragi de limbă. Cu mine nu merge. Eu sînt „om secret.” Am întîlnit și un
Scene din campania electorală din București: Alegerile din 1927 văzute de Filip Brunea-Fox () [Corola-website/Science/295803_a_297132]
-
statului și este un director incapabil după care Azazello îl expediază în Ialta ca să facă loc în apartament. Grigory Danilovich Rimsky Ivan Savelyevich Varenukha Natașa Camerista Margaretei, Nikanor Ivanovici Bosoi, președintele asociației locatarilor din imobilului în care locuise Berlioz, este "bănuitor" și "grosolan din fire". Woland (Воланд) (o întruchipare a Diavolului) Behemot (Бегемот, un Motan Incaltat subversiv, numele referindu-se in acelasi timp la monstrul biblic si la rusescul pentru hipopotam ) a mischievous, gun-happy, fast-talking black cat Koroviev (Фагот, al cărui
Maestrul și Margareta () [Corola-website/Science/320625_a_321954]
-
are doar aproxiamtiv 1,3 m înălțime și are un aspect destul de bolnăvicios, cu obrajii supți, cu un cap arcuit și un bot alungit. Dimensiunile sale reduse fac pe cei pe care îi întâlnește în drumul său să nu devină bănuitori în ceea ce privește puterile sale reale imense. Astfel, el este capabil să ridice fără probleme greul său toiag magic de 13.500 de jīn (aproximativ 8 tone) pe care îl poate manevra cu dexteritate și este extrem de rapid, având posibilitatea de a
Regele Maimuță () [Corola-website/Science/335178_a_336507]
-
tânăr și, împreună cu alți mafioți din generația să, avea alte idei. Nu-l interesa originea celor cu care lucra, atâta vreme cât din afacere ieșeau bani, așa că nu-l deranja deloc să lucreze cu Frank Costello, pe care bătrânii mafioți îl priveau bănuitor, fiindcă era din Calabria. Ca urmare a conflictul de idei din cadrul clanului Masseria, Luciano a început să se gândească serios să scape de vârstinicii mafioți retrograzi, care îi puneau bețe în roate cu ideile lor învechite. În anul 1929, Luciano
Lucky Luciano () [Corola-website/Science/320634_a_321963]
-
Și ea îl iubește pe Radames, dar în același timp gândurile i se îndreaptă spre patria sa scumpă, de unde tatăl ei Amonasro, regele Etiopiei, a pornit revolta împotriva Egiptului. Amneris surprinde privirile pe care le schimbă Radames cu Aida, devenind bănuitoare. Ea promite să o lovească fără milă pe această sclavă dacă se va convinge că este într-adevăr rivala ei. În fața regelui și a marilor demnitari este introdus solul, care aduce vești despre prăpădul provocat de năvălitorii etiopieni porniți spre
Aida () [Corola-website/Science/307369_a_308698]
-
Swift s-a îndreptat către alt tipar. Stilul abordat de Swift în proza lui este nemanierat și direct, cu o claritate pe care puțini contemporani o puteau egala. Era profund sceptic în privința lumii moderne, dar în același timp era profund bănuitor de nostalgie. Era de părere că prin prisma istoriei se înregistrau înșiruiri de minciuni și vanitate, și vedea în prezent o nebunie de vanitate și minciuni. Inima valorilor Creștine erau esențiale, dar aceste valori trebuiau să fie puternice și afirmative
Literatură engleză () [Corola-website/Science/297762_a_299091]
-
după 7 septembrie 1849. Dezarmarea românilor de către austrieci s-a făcut cu greutate, foarte puține arme fiind predate, deși Iancu și [[Axente Sever]] se angajaseră să ajute la depunerea armelor, ceea ce i-a făcut pe imperiali să fie și mai bănuitori față de Iancu. [[Fișier:CJROAvram 1.jpg|thumb|240px|Statuia lui Avram Iancu din Cluj-Napoca]] Imediat după terminarea ostilităților, reprezentanții austrieci trimiși de împărat în Transilvania, Wohlgemuth, Clam Gallas și Bach, au dat dovadă de ignorarea românilor și a contribuției lor
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
ale organizațiilor clandestine comuniste, au asigurat încurajarea și sprijinul general material greviștilor sau celor care se eschivau de la serviciul de muncă obligatorie. Ele au fost folosite ca dactilografe și ca agenți de legătură, în parte pentru că germanii erau mai puțin bănuitori cu femeile, cât și datorită faptului că raziile și verificările făcute împotriva celor care se eschivau de la serviciul de muncă obligatorie nu viza și femeile. Olivier Wieviorka afirmă că strategia mișcărilor de Rezistență era aceea de a folosi femeile la
Rezistența franceză () [Corola-website/Science/309588_a_310917]
-
acțiune în fiecare episod, printre acestea numărându-se: Oscar, care a fost căpitan de cursă lungă în tinerețe și a călătorit peste tot din Papua Noua Guinee până în Bombay, Egipt sau sudul Africii, este reprezentat în film ca un porc inteligent, hotărât, bănuitor și politicos, care poate fi recunoscut ușor prin paltonul verde și pălăria roșie pe care le poartă mereu, potrivindu-se ușor cu descrierea detectivului clasic al începutului secolului XX. În timpul călătoriilor sale, Oscar va avea un vis neobișnuit care îl
Enigmele din Providence () [Corola-website/Science/322031_a_323360]
-
acestea, fiind femeie, nu era eligibilă pentru și nu a beneficiat întotdeauna de recunoașterea contribuțiilor ei științifice. Ea scria într-o scrisoare: „Lumea s-a folosit de mine cu atâta cruzime, încât mă tem că m-a făcut să fiu bănuitoare cu oricine.” Singura dintre scrierile ei științifice publicată în timpul vieții a apărut în " din 1839, fiind un extras dintr-o scrisoare pe care Anning o adresase redactorului revistei și în care îi punea la îndoială una din afirmații. După moartea
Mary Anning () [Corola-website/Science/322882_a_324211]
-
au preluat controlul asupra Pământului și au pornit o ofensivă împotriva înmulțirii pământenilor. Oamenii care refuză să se supună interdicțiilor sexuale sunt supuși unui tratament de spălare a creierului, devenind automate. În oceane sunt amplasați roboți meteo programați să fie bănuitori, agresivi și convinși că ei stăpânesc o anumită zonă a oceanului. O pădure a dobândit de-a lungul timpului capacitatea de a raționa, înțelegând existența agresorilor și posibilele oportunități de luptă împotriva lor. După ce a depășit bariera vitezei luminii, o
Primul marțian () [Corola-website/Science/328457_a_329786]
-
treburi. Numai belele, spuse Onaka, după ce auzi despre ultimele escapade ale lui Hiyoshi. Scoase un oftat adânc. Expresia băiatului era nepăsătoare. Îl privi, fără pic de mustrare în ochi. Mai degrabă, era impresionată cât de mult crescuse în doi ani. Bănuitor, Hiyoshi aruncă o privire spre pruncul care sugea la sânul mamei sale. Într-un moment anume, familia lui se înmulțise cu un membru. Fără veste, luă capul copilului, desprinzându-l de sfârc, și îl privi. — Bebelușul ăsta când s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
intrăm în conac, nu mai scăpăm vii. De ce te-aș crede? — Fiindcă așa e. — Dacă aflu că-ți arde de jocuri, am să-ți tai capul. — N-o să afli pe degeaba. Trebuie să-mi dai ceva în schimb. — Hm? Tenzo, bănuitor, bombăni în sinea lui. Deasupra, cerul înstelat devenea to mai luminos, dar conacul, înconjurat de zidul său, era cufundat încă într-un întuneric deplin. — Ce vrei? întrebă nesigur Tenzo. Nu vreau nimic, decât să mă lăsați să devin membru al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
orice vrei. Îmi aduci din casă? — Mda. E cel mai bine. Așa, poți sfârși treaba fără primejdia de a tăia oameni sau a fi tu însuți tăiat. Nu mă minți? întări Tenzo strânsoarea pe gâtul băiatului. Poarta era încă închisă. Bănuitori și cu teamă, oamenii săi continuau să-l strige în șoapte sonore, zgâlțâind poarta: Hei, șefu', ești acolo? — Ce se-ntâmplă? — Ce-i cu poarta? Tenzo trase pe jumătate zăvorul și șopti prin poartă: — E ceva în neregulă, așa că tăceți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
regăsi liniștea, iar eu voi aduce ofrande bogate zeilor acestui altar. În timp ce se ruga, trupele stăteau în tăcere de-o parte și de alta. Poate fi acesta conducătorul unei bande de tâlhari? se întrebau sătenii între ei. Erau zăpăciți și bănuitori, lucru firesc, căci Watanabe Tenzo înfăptuise multe nelegiuiri în numele familiei Hachisuka. Întrucât era nepotul lui Koroku, se cutremurau cu toții, presupunând că de vreme ce omul acela era șeful lui Tenzo, trebuia să fie asemeni lui. Koroku, din partea sa, știa că dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
țărmurile opuse ale râului, destinul tatălui și cel al fiului se aflau în mâinile zeilor. Yoshitatsu, aflat în floarea tinereții, nu-l lua în seamă pe omul despre care credea că era tatăl lui. Dosan, tot mai bătrân și mai bănuitor, l-a blestemat pe Yoshitatsu și în cele din urmă l-a dezmoștenit, cu gândul de a-l pune în locul lui pe cel de-al doilea fiu al său, Magoshiro. Yoshitatsu, însă, a prins curând de veste. Dar, între timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Du-l pe verandă, spuse el și dispăru înăuntru. Ridicând privirea, Hiyoshi remarcă pentru prima dată că putea să fi fost văzut peste zid, în timp ce stătea lângă râu, citind scrisoarea. Era sigur că fusese observat și că acel Mitsuhide devenise bănuitor și se pregătea să-l interogheze. Își spuse că, dacă nu născocea o poveste, îl aștepta o mare belea. Tocmai când își pregătea o explicație, tânărul servitor îi făcu un semn, spunând: — Vine nepotul stăpânului, așa că așteaptă lângă verandă. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]