140 matches
-
Oficiali nu există decât Superioara sau Ministra în persoana Elenei Baron, aleasă chiar în această vizită canonică din ziua de azi 21 Noiembrie 1938. Aceeași soră este și vizitatoarea bolnavilor și împărțitoarea pomenilor. Casierul este Pr. Paroh Horvat. Congregațiunea de la Bărăție are un mic fond pentru ajutorarea terțiarilor pentru caz de moarte. Pomenile ce se adună la adunările lunare se împărțesc tot terțiarelor sărace. 1. Brăila. În fiecare lună se face adunarea prescrisă de Regulă și terțiarii și terțiarele se apropie
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
mult așteptata zi pentru convocarea adunării generale a tuturor terțiarilor din Capitală pentru alegerea superiorilor, a sosit tocmai în ziua de 25 Martie sărbătoarea Bunei Vestiri. În dimineața acestei zile s-au adunat toți terțiarii în biserica parohială din strada Bărăției, unde s-au spovăduit și împărtășit la liturghia solemnă săvârșită de P. Delegat Iosif Tălmăcel venit anume pentru a prezida Adunarea Generală și alegerile. În timpul liturghiei P. Delegat a rostit o cuvântare simțită despre evlavia franciscanilor către Prea Sf. Fecioară
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
un neînvățat. De asemenea Sf. Francisc nu făcea deosebire de rasă și de naționalitate, toți cei ce sunt sub steagul său sunt și trebuie să fie frați. Fraternitatea din București întemeiată în chip canonic în parohia Sfintei Marii din Str. Bărăției nu este alcătuită numai din membri de aceeași naționalitate ci sunt de diferite naționalități, și dacă deosebirea de naționalitate ar fi un motiv de dezmembrare ar trebui să se facă cinci sau șase confraternități. Motivele pentru a putea face o
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a pricinuit între toți membrii ei un interes deosebit față de multe chestiuni de actualitate în legătură cu viața catolică. Să dea Domnul ca toți terțiarii și terțiarele din București să aducă totdeauna cinste Ordinului la care aparțin și Sfintei Biserici. 1. București (Bărăție) În ziua de 25 Martie, P. Delegat a făcut vizita canonică anuală la fraternitatea terțiarilor din parohia Bărăției care în anul acesta s-a pregătit la sfânta vizită cu trei zile de exerciții spirituale. Cum am amintit și altă dată
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
dea Domnul ca toți terțiarii și terțiarele din București să aducă totdeauna cinste Ordinului la care aparțin și Sfintei Biserici. 1. București (Bărăție) În ziua de 25 Martie, P. Delegat a făcut vizita canonică anuală la fraternitatea terțiarilor din parohia Bărăției care în anul acesta s-a pregătit la sfânta vizită cu trei zile de exerciții spirituale. Cum am amintit și altă dată, fraternitatea de la Bărăție este foarte bine organizată și lucrează cu multă râvnă la dobândirea scopului dorit Sfânta Biserică
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de 25 Martie, P. Delegat a făcut vizita canonică anuală la fraternitatea terțiarilor din parohia Bărăției care în anul acesta s-a pregătit la sfânta vizită cu trei zile de exerciții spirituale. Cum am amintit și altă dată, fraternitatea de la Bărăție este foarte bine organizată și lucrează cu multă râvnă la dobândirea scopului dorit Sfânta Biserică. P-le Director Iovanelli cu toate că este supraîncărcat cu munca parohială, se ocupă cu toată inima de fraternitate și o conduce cu înțelepciune. În anul aceasta
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
desfășura altă activitatea decât aceasta ar fi vrednici de cea mai mare laudă pentru o faptă atât de mare și însemnată. 2. București (catedrală) Deja de anul trecut o parte din terțiarele din București care locuiesc prea departe de biserica Bărăției, ceruseră ca să li se învoiască să formeze o fraternitate aparte cu sediul la catedrala Sf. Iosif. Înalt Prea Sfinția Sa Mons. Alexandru Th. Cisar Arhiepiscop romano-catolic de București prin o scrisoare cu data de 9 Februarie 1926 Nr. 3782 adresată P. Iosif
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de ani, fu chemat la răsplata slavei cerești”. Și lista aceasta, a generozității absolut dezinteresate, gratuite întru Dumnezeu, ar putea continua cu mulți, mulți alți misionari franciscani, sau, din ultimul secol, cu foarte mulți preoți diecezani. Ambrozie Babich, guardianul de la Bărăție (București), a refăcut tot complexul, după un incendiu devastator, cu banii primiți de la rudele lui („omul cel mare”, cum l-a numit canonicul Carol Auner). Caetano Liverotti, sosit în misiune în 1864 în Moldova, dar între 1880-1902, când s-a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Corporația pescarilor și măcelarilor. Corporația precupeților. Trăsura în care se afla Nicolae Fleva și N. Filipescu. Pe tot parcursul, un public foarte numeros aclama, iar cortegiul era format de mai multe mii de oameni. Parcursul a fost: Calea Văcărești, strada Bărăției, strada Lipscani și Calea Victoriei. Când cortegiul ajunge în Calea Victoriei, o ploaie torențială se abate asupra orașului și astfel mulțimea e risipită în câteva clipe. [răscoalele țărănești] Dar agitațiile cele mari din București au dus, ca întotdeauna, agitația la sate. Țăranii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
năpădea, măi tată, un Îndemn spre pocăință și canon, pregătindu-mi, adică, sufletul meu de păgân pentru viața și fericirea viitoare. Pentru asta, Îmi puneam dinainte, la excelentul restaurant Enescu și Andreescu de lângă grădina palatului regal, sau la Toboc, În Bărăție, sau uneori și mai bine acasă, la nevastă: o far furie cu tahân sau cu ciorbă de caracatiță, sau de mânătărci, de ștevie, de lobodă sau, mai bune ca toate, o ciorbuliță de fasolică oușoară, cu o ceapă tocată mărunt
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
din tifon pentru bandaje; cu „gura“ zmeului fie „trăgătoare“, fie „Înălțătoare“, după sco purile de luptă sau Întrecere sportivă urmărite; și cu sfoară „sibiaș“ pentru zmeiele mai mici, sau „răsucită“ pentru cele mari, cumpărată numai de la Plosca de Aur din Bărăție. Ei! dar după tehnica, savant calculată, a dimensiunilor și proporțiilor dintre laturile zmeului și dintre „capul“ și „coada“ lui, venea tehnica, mult superioară, a Înălțării și a mane vrării zmeului, pe timp frumos sau noros și urmărind capriciile ele mentului
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
au urcat în cabină. Împreună cu noi au urcat în autocar și cei câțiva reporteri și operatori ai Televiziunii Române. Peste câteva secunde mașina demarează lin îndreptându-se spre centrul capitalei de abia trezită din somn. Lăsăm în urmă Piața Națiunii, biserica Bărăției, Universitatea, Piața Romană, Piața Victoriei, Arcul de Triumf și ne îndreptăm spre Băneasa. La ieșirea din București facem o scurtă rugăciune ca Bunul Dumnezeu să ne ajute să călătorim bine. De-a lungul autostrăzii ce duce spre Ploiești, ne întâmpină
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
din București. A fost condamnat pe viață, dar i s-a comutat pedeapsa în 25 ani muncă silnică. Cu Decretul de Amnistie din 1964 s-a eliberat. A funcționat ca vicar parohial în București la parohia Cioplea și paroh la Bărăția. În închisoare a fost timp de 14 ani. (Pr. Gheorghe Patrașcu, Zile de încercare și de har). După 1989 a reluat activitatea în ritul oriental, contribuind la preluarea bisericii greco-catolice de pe strada Sirenelor, unde a refăcut biserica și casa parohială
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
absurd, sentiment de dispreț față de el: ce indecent se poate manifesta uneori instinctul de conservare! * Un an sau doi după mutarea noastră în București, deci prin 1957-1958, într-o după-amiază de toamnă, spre seară, în zona intens frecventată de lângă Biserica Bărăției, am avut neșansa să fiu martorul următoarei scene: dintr-un automobil demodat, de culoare neagră, „scos” parcă dintr-un film de război, cu gestapoviști, coboară câțiva bărbați hotărâți, care se reped - fără să se sinchisească de trecători - la un cerșetor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de culoare neagră, „scos” parcă dintr-un film de război, cu gestapoviști, coboară câțiva bărbați hotărâți, care se reped - fără să se sinchisească de trecători - la un cerșetor bătrân așezat pe jos, în stradă, în colțul format de chiar turnul Bărăției și de un zid, îl înșfacă, îl iau literalmente pe sus - victima nu se împotrivește, mai scâncește încetișor, jalnic, cumva poate prefăcut -, îl duc la mașină și îl înghesuie înăuntru, apoi se urcă și ei și vehicolul demarează, dispare. Totul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
comunității catolice de limbă germană. Această situație a reflectat viziunea lui Netzhammer de promovare a limbii și culturii germane în dieceza unde a activat (pastorație în limba maternă). Unele liturghii atât cele de la Catedrala "Sf. Iosif", cât și de la parohia Bărăție, au fost ținute în limba germană (atât predicile, cât și cateheza copiilor)447. Celelalte servicii religioase erau realizate și în alte limbi, precum italiană, franceză sau maghiară. Această deschidere a episcopului Netzhammer către o pastorație în limba maternă a credincioșilor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
materiale, ce cuprindeau anunțuri și prezentau principalele evenimente desfășurate în dieceza de București și nu numai, existau și unele articole tematice. În numărul 7 din 27 aprilie 1913, s-a relatat încercarea de asasinare a monseniorul Iulius Hering (paroh la Bărăție), de către un sârb de religie ortodoxă pe nume Stoianovici, care a tras trei gloanțe asupra monseniorului. Atentatul nu a reușit, iar atacatorul a fost arestat și s-a constatat că suferea de "mania persecuției", el acuzând clerul catolic că îl
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
La întoarcerea în țară a fost desemnat secretar al arhiepiscopului de București, monseniorul Xaveriu Hornstein, apoi i-a fost conferită funcția de prefect de studii la seminarul diecezan din București. A efectuat și o scurtă perioadă de pastorație în parohiile Bărăția și Craiova, după care a fost numit director al "Școlii Sf. Andrei" din capitală. În această funcție a stat până în momentul numirii sale ca episcop de Iași, la 22 aprilie 1920. Consacrarea s-a realizat în catedrala din București, la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Marmaggi a venit la mine să-mi povestească că Sfântul Părinte va da pentru ziar, pentru primii 3 ani, o subvenție de câte 50.000 lire italiene anual. Mie, Mons. Marmaggio îmi cerea două camere din casa noastră parohială din Bărăție pentru redacția ziarului, spunând că totul depinde acum de mine; deoarece credea că nu se poate plăti o chirie cum s-ar fi cerut în altă parte. Excelența Sa îmi dădea de înțeles că îi va scrie Sfântul Părinte în cazul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
demonstrat o dată în plus incapacitatea de colaborare și lipsa de unitate a catolicismului din România(cel puțin în domeniul presei). În ziua de miercuri 9 noiembrie 1921 a apărut primul număr 938 al cotidianului Albina. Adresa redacției era București, strada Bărăției, numărul 33, în casa parohială din acea zonă. Apărea zilnic și era distribuit prin abonamente, dar și prin vânzare directă. Un număr costa un leu, abonamentul pe 3 luni 45 lei, pe 6 luni 90 lei, iar cel pe un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să mai apară, în septembrie 1924971. Într-o scrisoare din 18 ianuarie 1924, adresată noului nunțiu apostolic de la București, arhiepiscopul Netzhammer a relatat momentul înfințării ziarului și i-a cerut acestuia să dispună fie mutarea redacției din casa parohială de la Bărăție, fie plata unei chirii: "Având în vedere această amenințare, am evacuat două dintre cele mai frumoase camere din Baratzia, cerute pentru redacție, în ciuda faptului că ziarul ținea de responsabilitatea românilor uniți și în ciuda faptului că toată această situație reprezenta un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Polonă), fie să se aranjeze plata chiriei către episcopie"972. Când pomenea de "amenințări", arhiepiscopul se referea la faptul că în momentul de debut al ziarului, pentru a-l convinge să accepte ca redacția să funcționeze în casa parohială din Bărăție, nunțiul menționase că în caz de refuz, îl va înștiința pe Sfântul Părinte. Situația tensionată și lipsa colaborării între redacția Albinei și clerul latin au dus, câteva luni mai târziu după expedierea acestei scrisori, la dispariția singurului cotidian catolic din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
specificul existenței lor istorice, Editura Roza vânturilor, București, 1992. IV. Lucrări speciale Auner, Carol, "Episcopia Milcovului", în Revista catolică, nr. 1, București, 1912, pp. 533-551. Idem, "Episcopia de Siret", în Revista catolică, nr. 2, București, 1913, pp. 226-243. Idem, "Istoria Bărăției din București", în Pro Memoria, nr. 4/2005, București, 2005, pp. 9-34. Banner, Daniel, "Presa Parohială: Bukarester katholisches sonnatagsblatt", în Parohia Catedralei "Sf. Iosif" din București, Doboș Dănuț Bortoș eugen (editori), Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, București, 2005, pp. 173-185. Bișoc
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Balcani / 160 Balmes, Jaime / 51, 76 Banat / 104, 111, 118 Barcelona /78, 81, 83, 86 Barițiu, George / 113, 115, 117 Basarabia / 107-108, 152, 157, 161, 260 Baud, I. / 126 Bavaria / 199 Bălan, Ioan / 124-125, 127-129, 140, 148 Bălan, Iosif / 170 Bărăție / 140-141, 155, 247, 257-258 Bârlad / 192 Bârnova / 196 Beiuș / 116, 170, 194, 198, 237, 242, 265 Bejan, Mihai / 265 Belgia / 176, 212, 217 Benedict XV / 91, 145, 161, 169 Bergamin, Jose / 84 Beuve-Mery, Hubert / 96 Bihor / 197 Bilbao / 79 Bismark
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Bukarester katholisches sonnatagsblatt, nr. 37, anul I, 1913, p. 4. 444 Idem, nr. 38, anul I, 1913, p. 4. 445 Idem, nr. 39, anul I, 1913, p. 4. 446 Idem, nr. 3, anul II, 1914, p. 4. 447 La parohia Bărăție existau mai multe liturghii duminicale, iar cea de la ora 10.30 avea întotdeauna predica în limba germană, pe când la cea de la ora 9.00, predica era în limba maghiară. La Catedrala "Sf. Iosif" la liturghia de la ora 9.00 (care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]