978 matches
-
din clasele I, a - II și Pregătitoare urmând să reprezinte în desenele lor un vas decorat cu linii și puncte, iar participanții la secțiunea a II-a, urmând să surprindă în picturile lor unul din obiceiurile tradiționale românești, specifice zonei Bărăganului. Juriul concursului a avut următoarea componență: președinte - prof. Hugo Mărăcineanu, membru al Uniunii Artiștilor Plastici Români, prof. Ecaterina Bonciu, prof. Mirela Brezuică, Liliana Panțuru - bibliotecar și Armanda Filipine - jurnalist. Indicatori după care au fost evaluate lucrările au fost: originalitatea, organizarea
CONCURSUL JUDEŢEAN DE PICTURĂ CULORILE BARĂGANULUI EDIŢIA A VI-A, 2013-2014 de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Cornelia_viju_1400877791.html [Corola-blog/BlogPost/346911_a_348240]
-
splendoarea ei. Iată: „Soarele apunea... cercul lui roșiatic scăpătase până pe zarea orizontului și razele-i calde și senine, pare că se așternuse peste tot șesul răsăritean al țării... De pe acest tăpșan culminant de unde munții Săcuieni cotesc spre țara Vrancei, tot Bărăganul, tot câmpul Brăilei, tot șesul Galaților cu matca Râmnicului, cu valea Buzăului, cu lunca Siretului, toată acea lată și oablă câmpie se arăta scăldată într-o lumină gălbuie și lucioasă, ca fața unei uriașe sinii de aur...” (Alex. Odobescu - Pseudokinegheticos
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA by http://uzp.org.ro/omagiu-scriitorului-mircea-ionescu-la-75-de-ani-de-la-nasterea-sa/ [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
botezat “Logic”, venind acasă cu traista plină de premii - atât pentru caricatură și texte umoristice cât și pentru grupul “Logic”. Ei, chiar așa ? Nu-ți ajunge ?... Nu! - am răspuns. Pentru că eram îndemnat de colegii mei de “suferință” din cadrul cenaclului “Ciulinii Bărăganului” să nu stau cu mâna-n sân, s-o țin pe creion și să dau cu el pe hârtie. Asta am și făcut. Loveam din ce în ce mai vârtos ca să mă fac văzut și auzit. “Gălăgia” mea s-a extins și peste hotare
PROFIL DE AUTOR de LICĂ BARBU în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 by http://confluente.ro/Profil_de_autor_lica_barbu_1330365541.html [Corola-blog/BlogPost/342125_a_343454]
-
Ploua când trebuia! Ploua când avea nevoie grâul, porumbul, floarea soarelui, să crească, să rodească! Mă văd ieșind în câmp, contemplând lanurile de grâu, cu spic, înalte, aproape că nu mă vedeam din ele, deschizând brațele și îmbrățișând toată Câmpia Bărăganului. În luna mai înfloresc salcâmii. În satul meu era o adevărată pădure de salcâmi iar hotarul care împrejmuia curtea părintească era plină de salcâmi. Dimineața și seara atmosfera te îmbăta de mireasma lor. Acolo, la umbra lor, citeam mult, în
FRIGUL ÎN LUNA MAI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1462863578.html [Corola-blog/BlogPost/366144_a_367473]
-
de proză scurtă și un album de artă. A făcut grafică de carte , la peste 25 de cărți. 43 de expoziții personale în țară și străinătate și peste 130 expoziții de grup. ,, sunt Dunărea ( de la Brăila) / cu lacrima albastră / și Bărăganul / îngălbenit de soare, /sunt vântul adiat / al florii din fereastră / balada pământului / cântată pe-nserare. Al-Chalabi Hedir ; Este o poetesă cu 3 publicații editoriale, dornică de a trăi veșnic până când îi va pieri curiozitatea de a decoji cuvinte...precum o
HAI HUI, PRINTRE CUVINTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Hai_hui_printre_cuvinte_constanta_abalasei_donosa_1360590419.html [Corola-blog/BlogPost/351867_a_353196]
-
Academia Română despre contribuția lui Zappas. Ne-am deplasat alături de o mulțime de greci din România la localitatea Broșteni din Ialomița. Zappas s-a stabilit în Bărăgan și a introdus în România primele metode moderne de cultivare a pământului. Din acel Bărăgan a strâns o avere uriașă. A scris chiar și o carte în română și greacă... “Trântorul” ( e vorba de trântorul din stupul de albine), în care împărtășește din experiența acumulată ca și cultivator de pământ, dar desigur cu tot ce
Interviu cu doamna Elena Lazar, „Ambasadoarea Elenismului în România”. by http://uzp.org.ro/interviu-cu-doamna-elena-lazar-ambasadoarea-elenismului-in-romania/ [Corola-blog/BlogPost/92349_a_93641]
-
Acasa > Poezie > Delectare > CĂLĂTORI SINGURATICI Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 1979 din 01 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Eram călători solitari pe potecile anilor apuși străbăteam bărăganul destinului măsurând pânzele orizontului pictate cu dureroase tăceri. Cu priviri obosite în jur percepea foșnetul vieții; perechi de mici vietăți ale câmpiei, din vizuini aruncau curioase priviri, mici străluciri dintre tufișuri țepoase la acele creaturi rătăcitoare pe poteci sinuoase. Se
CĂLĂTORI SINGURATICI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1464787957.html [Corola-blog/BlogPost/385269_a_386598]
-
e să ai mamă!”), despre părinții care nu au copii (“La cimitir”) dar mai ales amintirile din copilărie cu gust de bragă și turtă dulce(“Copilărie cu gust de bragă”). După ce am citit povestirile autoarei, eu, care sunt născută în Bărăganul Ialomițean, m-am regăsit în ele, obiceiurile și datinile fiind asemănătoare cu cele din Teleorman. O felicit pe Cristina Crețu pentru acest volum, îi urez mult succes și inspirație pentru alte volume de proză! Vasilica Ilie 24 februarie 2016 Referință
CRISTINA CREŢU ŞI FARMECUL POVESTIRILOR SALE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1488098527.html [Corola-blog/BlogPost/366188_a_367517]
-
Vă mulțumesc că ați transformat o zi de sâmbătă banală, într-o sărbătoare dedicată sprijinirii culturii române, cunoașterii valorilor ei contemporane. Acum, aici ați deschis porțile cenaclului Mileniul 3 din Roșiorii de Vede, spre vremuirea truditorilor scrisului până în mijlocul Câmpiei Bărăganului, la intersecția drumurilor ce leagă Occidentul și nordul, de Orient, cu municipul Slobozia. Acest act de cultură sper să fie începutul unor colaborări fructuoase între adevărații reprezentanți ai culturii roșiorene și cei din alte spații geografice. Sufletul acestei acțiuni, poeta
SLOBOZI SĂ CONTINUĂM „DRUMUL CĂRŢII” INIŢIAT DE GRUP MEDIA SINGUR de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugenia_dumitriu_1401325401.html [Corola-blog/BlogPost/357452_a_358781]
-
SUFLETUL MEU VA DA BUNĂ ZIUA, ZÂMBIND..., de Dona Tudor, publicat în Ediția nr. 345 din 11 decembrie 2011. Un învățat al timpului nostru, un profesor universitar din București, pornit în viață dintr-o margine de sat din Grindu, din arsura Bărăganului ialomițean, stăruiește cu migala și dăruire asupra cuvântului scris în limbi rare și greu de descifrat. Anul trecut a tipărit o carte la Editură Kriterion, la Cluj-Napoca, pe care a intitulat-o CALEA VORBIRII ALESE. Este o culegere tradusă din
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dona_tudor/canal [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
profesorul George Grigore reprezintă România în calitate de ambasador al civilizațiilor la o reuniune internațională consacrată dialogului ... Citește mai mult Un învățat al timpului nostru, un profesor universitar din București, pornit în viață dintr-o margine de sat din Grindu, din arsura Bărăganului ialomițean, stăruiește cu migala și dăruire asupra cuvântului scris în limbi rare și greu de descifrat.Anul trecut a tipărit o carte la Editură Kriterion, la Cluj-Napoca, pe care a intitulat-o CALEA VORBIRII ALESE. Este o culegere tradusă din
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dona_tudor/canal [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
Curpaș? Aș mai putea afirma că în scriitura sa germenul de sacru rămîne nealterat. Totuși, alături de tânărul scriitor, chiar și subsemnatul vă recomandă exilul de acasă. Nu vă luați de piept cu deșertul și deșertăciunea imigrației! Afară plouă ca în bărăganul sufletelor noastre. Dar Dumneavoastră ce mai faceți? LECTURĂ PLĂCUTĂ! GEORGE FILIP septembrie - 2011 la Montreal, CANADA Referință Bibliografică: EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX - O HALIMA... DAR MAI MODERNĂ / Confluențe Românești : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 304, Anul
O HALIMA... DAR MAI MODERNĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_o_halima_dar_mai_moderna.html [Corola-blog/BlogPost/357196_a_358525]
-
depărtare, treptele din ce în ce mai azurii ale Carpaților; la miazăzi, câmpia vastă, care se-ntinde, ușor povârnită, până departe-n Dunăre. La spate, cea din urmă treaptă a munților; în față, nețărmurita zare a câmpiei. Se poate zice că Mizilul este poarta Bărăganului.” Fragment din schița lui I.L. Caragiale, „O zi solemnă” „Nu am câtuși de puțin intenția să glumesc, atunci când voi afirma că una dintre marile dorințe ale vieții mele a fost să vizitez Mizilul. [ ... ] Să vedem, îmi spuneam cu oarecare gravitate
2012 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_prezinta_romeo_si_julieta_george_roca_1353470012.html [Corola-blog/BlogPost/364860_a_366189]
-
ai dăruit/ din bolta ochiului tăcut/ dulceața-n valuri de lumină,/ să mă mai spele cu-n sărut/ de răsărituri, zile însorite/ ori seri în stropii ploii/ sau nopți albastre cu lună plină.”( Elegia I) Dunărea cu lacrima sa limpede, Bărăganul înveșmântat în soare, pământul care-și tremură balada, răsăritul, strigătul de păsări, geamătul de piatră, flori și iarbă și parfum de salcâm, toate mângâie și dezmiardă universul lăuntric al poetei care strălucește sfințit de iubire. Iată cât de sugestiv își
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1460294223.html [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
-
iarbă și parfum de salcâm, toate mângâie și dezmiardă universul lăuntric al poetei care strălucește sfințit de iubire. Iată cât de sugestiv își zugrăvește descrierea, lăsând natura să grăiască în cea mai senină manieră: “sunt Dunărea/ cu lacrima albastră/ și Bărăganul,/ îngălbenit de soare./ sunt vântul adiat/ al florii din fereastră,/ balada pământului/ cântată pe-nserare!/ sunt răsăritul spulberat/ din delta stufului;/ și strigătul de păsări/ brodat în zări -/ sunt geamătul de piatră/ din albia fluviului-/ și pasul Chiralinei,/ dincolo de mări
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1460294223.html [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
-
și lanurile de grâu și porumb ce altădată se legănau în adierea caldă a vântului, apele secaseră, dealurile zăceau sterpe, iar versanții despăduriți alunecaseră la vale. Cu cât înainta cu atât se îngrozea de priveliștile dezolante. - Oare acesta să fie Bărăganul? Unde-s instalațiile de irigații realizate cu sudoarea poporului, unde-i grânarul Europei? Totuși se consolă cu alt gând. - Probabil au abandonat agricultura și s-au axat doar pe turism și păstorit. Așadar, luă calea munților, dar și de data
A ÎNVIAT CEAUŞESCU! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1396595373.html [Corola-blog/BlogPost/347451_a_348780]
-
români n-au aflat încă! Brăila este poate cea mai mare moștenire a mea. Acolo, în miile de ani (neoliticul din Brăilița), și poate chiar în milioanele de ani (secarea Mării Sarmatice i-a determinat pe primii oameni să spună BĂRĂGAN, adică bara=balta care merge=gon ca și în engleză, germană, getică, armeană), s-a născut setea de adevăr și libertate, purtată de Panait Istrati, Hariclea Darclée, Maxy Herman, Ana Aslan pe marile „scene” ale vieții și lumii. Acestui oraș
MOŞTENIREA de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/camelia_tripon_1423228378.html [Corola-blog/BlogPost/342581_a_343910]
-
orice, ajunge la turla Mănăstirii Argeșului, spre a-i elogia inimitabila-i răsucire: Plopilor, ca să-nverziți / și să nu mai fiți voi stârvuri de lemn / mi-am îngropat în voi cuvântul meu / și pe sămânța mea de Ana. // Câmpule și Bărăganule / ți-am lăsat oceanele / ți-am lăsat privirile / și, și călăririle. // Dar la rădăcina deasă / Din Ana făcui mireasă / și din verb făcui proverb / din nedrept un înțelept // Mare, tu, clocotitoare / de icre de pești / tu-mi ești mamă, iar
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1389834185.html [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
și pe prefecții județelor calamitate - simpli funcționari aleși de însuși poporul român - alături de viermii leneși și de ciumpalacii nevrotici, pe care îi conduc azi în mod dezastruos, neputincioși într-o casă veche din paiantă într-un cătun izolat din pustia Bărăganului ori de mai departe de aici, locuință înghițită de zăpadă până dincolo de streașina ei, fără pâine, medicamente și lemne suficiente pentru foc, cu oala de ciorbă (în cazul fericit în care o au) vârâtă sub pat și acoperită cu scoarțe
GUVERNANŢII INFERNULUI ALB de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_guvernantii_infernului_magdalena_albu_1329226280.html [Corola-blog/BlogPost/356319_a_357648]
-
după ce își cumpărară biletele, trenul își făcu apariția, pufăind din greu și se opri, scrâșnind din toate încheieturile, în fața gării. Era plin ochi, deoarece mergeau la bâlci călători din multe alte localități care erau pe traseul liniei ferate, din împrejurimile Bărăganului. Se strecurară în tren, prin mulțimea ce se înghesuia, precum sardelele într-o cutie. Întrucât era căldură mare, o parte din călători se urcaseră chiar pe acoperișul vagoanelor. Noroc că distanța până la Fetești nu era prea mare și în maxim
MOȘ MACHE CAP.II MARIA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1433085097.html [Corola-blog/BlogPost/377813_a_379142]
-
parte din trecutul ei organic și anorganic, deopotrivă. Am menționat aici în mod volițional termenul matematic ”ecuație”. Doresc să mă aflu cu bună știință în interacție directă cu acest substantiv comun numai în aparență ... III. MAGDALENA ALBU - ULTIMA IARNĂ ÎN BĂRĂGAN..., de Magdalena Albu, publicat în Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie 2017. „(...) dacă vrei să te afli singur cu Dumnezeul tău, atunci du-te pe Bărăgan: e ținutul pe care Creatorul l-a hărăzit Munteniei, pentru ca românul să poată visa
MAGDALENA ALBU by http://confluente.ro/articole/magdalena_albu/canal [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie 2017. „(...) dacă vrei să te afli singur cu Dumnezeul tău, atunci du-te pe Bărăgan: e ținutul pe care Creatorul l-a hărăzit Munteniei, pentru ca românul să poată visa în voie.” Panait Istrati, Ciulinii Bărăganului Are dreptate Panait Istrati. În Bărăganul Munteniei, se poate visa în voie cât vrei, însă nu oricum. Trebuie, mai întâi, să-i simți până în măduva oaselor asprimea, capriciile, istoria, tumultul interior. Cu alte cuvinte, nu te poți îndrăgosti definitiv de
MAGDALENA ALBU by http://confluente.ro/articole/magdalena_albu/canal [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
2017. „(...) dacă vrei să te afli singur cu Dumnezeul tău, atunci du-te pe Bărăgan: e ținutul pe care Creatorul l-a hărăzit Munteniei, pentru ca românul să poată visa în voie.” Panait Istrati, Ciulinii Bărăganului Are dreptate Panait Istrati. În Bărăganul Munteniei, se poate visa în voie cât vrei, însă nu oricum. Trebuie, mai întâi, să-i simți până în măduva oaselor asprimea, capriciile, istoria, tumultul interior. Cu alte cuvinte, nu te poți îndrăgosti definitiv de patria ciulinilor și a pâinii, decât
MAGDALENA ALBU by http://confluente.ro/articole/magdalena_albu/canal [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
mai mult „(...) dacă vrei să te afli singur cu Dumnezeul tău, atunci du-te pe Bărăgan:e ținutul pe care Creatorul l-a hărăzit Munteniei, pentru ca românul să poată visa în voie.” Panait Istrati, Ciulinii BărăganuluiAre dreptate Panait Istrati. În Bărăganul Munteniei, se poate visa în voie cât vrei, însă nu oricum. Trebuie, mai întâi, să-i simți până în măduva oaselor asprimea, capriciile, istoria, tumultul interior. Cu alte cuvinte, nu te poți îndrăgosti definitiv de patria ciulinilor și a pâinii, decât
MAGDALENA ALBU by http://confluente.ro/articole/magdalena_albu/canal [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
în Istoria literaturii române de la începuturi până azi, notează că „autorul realizează romanul citadin cu cea mai bogată galerie de caractere din literatura noastră“. Prin temperament, G. Călinescu este romantic și romantismul trăiește în acest roman prin descrierea grandioasă a Bărăganului, dar și prin antiteza personajelor. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Referat: Enigma Otiliei de G. CĂLINESCU by http://revistaderecenzii.ro/referat-enigma-otiliei-de-g-calinescu/ [Corola-blog/BlogPost/339610_a_340939]