144 matches
-
săi, s-au descoperit la Podul Morii - Bărboasa, pe o rază de circa 1 km, trei stațiuni din Epoca bronzului, după cum urmează: "Cetățuia", denumită Dealul Perjului, iar la circa 500 m est de satul Bărboasa, pe coama lină a Dealului Bărboasa a fost descoperită o altă așezare Monteoru. În sfârșit, la circa 600 m sud de aceasta, pe locul numit Podul Morii, situat pe terasa inferioară a Berheciului, s-au identificat alte așezări din perioada Monteoru. Materialul arheologic constă din fragmente
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sau piatră dură, fusoide din lut ars și două roți de la un car votiv. "Cu prilejul săpăturilor arheologice efectuate între anii 1961-1964, pe cursul superior și mijlociu al Berheciului, în așezările aparținând Epocii Bronzului (culturile Monteoru și Noua) de la Oncești, Bărboasa, Dealul Morii, Gura Ghionoaiei, Dealul Năzărioaia și Găiceana, a rezultat identificarea unor bogate resturi de locuire hallstattiene târzii, a obiectelor de ceramică din lut ars ca făcând parte din perioada sec. IV-III î.e.n. Bărboasa, Podu Morii. Fragmente ceramice aparținând fazei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
culturile Monteoru și Noua) de la Oncești, Bărboasa, Dealul Morii, Gura Ghionoaiei, Dealul Năzărioaia și Găiceana, a rezultat identificarea unor bogate resturi de locuire hallstattiene târzii, a obiectelor de ceramică din lut ars ca făcând parte din perioada sec. IV-III î.e.n. Bărboasa, Podu Morii. Fragmente ceramice aparținând fazei Monteoru (reproducere după revista ,,Carpica’’)1 În anul 1972, profesorul Ion Bejan de la școala din satul Tarnița, împreună cu directorul școlii, Octavian Iftimie, au semnalat prezența unor vestigii arheologice pe Dealul Cocolia, în partea de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
explica că în satul Tarnița, până prin anul 1972, familiile Miron Ion și Sofronea Ion s-au mai îndeletnicit cu olăritul, meserie dispărută astăzi. În anul 1975, cu ocazia arăturilor de primăvară, a fost descoperit de către mai mulți locuitori ai satului Bărboasa, un tezaur alcătuit din 49 de denari romani imperiali. Locul unde a fost descoperit tezaurul se află în parte a de sud a satului Dealu Perjului, la câteva zeci de metri vest de fosta locuință a învățătorului Neculai Păvăluță. Pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vest de fosta locuință a învățătorului Neculai Păvăluță. Pe acest platou au fost identificate, cu ani în urmă, resturile unei așezări din Epoca bronzului, cultura Monteoru, faza I C2. Pe raza comunei Oncești s-au efectuat săpături arheologice sistematice la Bărboasa, într-o necropolă carpică din sec. al III-lea d.Hr., pe Dealul Gălănești, descoperindu-se circa 300 de morminte de incinerare și așezări carpice de pe "Toplița" unde au fost identificate mai multe locuințe de suprafață și bordeie din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Dealul Puiului", la circa 1,5 km de locul unde a fost descoperit tezaurul (Viorel Căpitanu - "Tezaurul de denari romani descoperit la Dealul Perjului, Oncești, jud. Bacău" - "Carpica", 1978, pag. 195). Dealu Perjului - Monede Ceramică din necropola daco-carpică din tezaur Bărboasa de la Bărboasa (reproducere după revista ,,Carpica’’) (reproducere după revista ,,Carpica’’) Se poate afirma din cele prezentate mai sus ca fiind învăluită în negura veacurilor vechimea localităților Bărboasa, Dealul Perjului și Laz, neamintindu-se despre satele Taula și Onceștii Vechi, vechimea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la circa 1,5 km de locul unde a fost descoperit tezaurul (Viorel Căpitanu - "Tezaurul de denari romani descoperit la Dealul Perjului, Oncești, jud. Bacău" - "Carpica", 1978, pag. 195). Dealu Perjului - Monede Ceramică din necropola daco-carpică din tezaur Bărboasa de la Bărboasa (reproducere după revista ,,Carpica’’) (reproducere după revista ,,Carpica’’) Se poate afirma din cele prezentate mai sus ca fiind învăluită în negura veacurilor vechimea localităților Bărboasa, Dealul Perjului și Laz, neamintindu-se despre satele Taula și Onceștii Vechi, vechimea acestor localități
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Carpica", 1978, pag. 195). Dealu Perjului - Monede Ceramică din necropola daco-carpică din tezaur Bărboasa de la Bărboasa (reproducere după revista ,,Carpica’’) (reproducere după revista ,,Carpica’’) Se poate afirma din cele prezentate mai sus ca fiind învăluită în negura veacurilor vechimea localităților Bărboasa, Dealul Perjului și Laz, neamintindu-se despre satele Taula și Onceștii Vechi, vechimea acestor localități pierzându- se în necunoscut. Săpăturile arheologice și numeroasele vestigii descoperite pe teritoriul comunei Oncești de astăzi aparțin unor etape eșalonate în timp, de la neolitic la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
semnificația lor istorică cele care aparțin mileniului I d. Hr. (Ion Mitrea - “Descoperiri prefeudale din regiunea central - estică a Carpaților Orientali și din zona de contact cu Podișul Moldovei”, în “Carpica”, 1968, pag. 255-257). Se evidențiază trei necropole daco- carpatice de la Bărboasa (la Gălănești), în care s-au descoperit 291 de morminte de incinerație, precum și așezarea din sec. VIII-IX d. Hr. de la Oncești - "Poarta Țărnii", așezare prefeudală de la Oncești (I. Mitrea - "Carpica", IV, 1971, pag. 271-286). Deosebit de populat a fost acest teritoriu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
acestor obiecte, donate Muzeului de Istorie al Județului Bacău sub numerele de inventar 29044-29056 (Viorel Căpitanu - "Tezaur de denari" - "Carpica" X). În preajma constituirii statului feudal Moldova, satele răzășești reprezentau baza economică, socială și militară a acestuia. Satele Tomozia, Dealu Perjului, Bărboasa și Oncești, atestate documentar în secolele al XIV-lea și al XV-lea, aveau deja în acel moment, o vechime de cel puțin un secol. Marele drum comercial de pe Valea Berheciului, împreună cu drumurile colaterale de pe văile Tutovei și Zeletinului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la Adunarea de la Iași, în vederea pregătirilor Revoluției de la 1848 din Moldova, a participat un grup de revoluționari format din: George Sion, Al. I. Cuza, Nicolae Codreanu și Gheorghe Gălan - probabil cineva din arborele genealogic al familiei Gălan Nicu din Bărboasa. În preajma Unirii Principatelor Române, țăranii erau destul de agitați, atacând pe arendașii proprietarilor de moșii - în Tarnița împotriva arendașului Lupașcu sau la vest de Chiliana moșierul Crețu. La Revoluția română din 1848 și Unirea Principatelor din 1859, au participat sub aspect
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Tănase Tabarcea, Radu Țarălungă, Toma Vraciu, Vasile Zaharia, Nicolae Mazilu, Ion Costan, Sandu Cojoc, Toma Condurache, Carolică Botez, Lazăr Maftei ș.a. În amintirea lor s-au ridicat, în 1933, monumente în satele Lazu și Dealul Perjului, precum și în cimitirul bisericii Bărboasa, iar în Tarnița a fost ridicată o troiță de lemn în mijlocul satului, ce a fost din păcate demolată în 1964, din ordinul vicepreședintelui raionului Bacău, prof. Costică Manciu, cu indicația de a fi reconstruită în curtea bisericii „Sf. Nicolae” din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fost decorat cu „Crucea comemorativă a celui de-al II-lea război mondial - 19411945”. Veteranii de război și soțiile văduve cum ar fi - Sofia Dascălu, Maria Botezatu, Ion V. Vraciu, Maria Andonie au contribuit la construirea monumentului eroilor din satul Bărboasa. Oameni simpli, dar înțelepți, Ion Vraciu, Jenică Bertea și Constantin Georgescu povestesc cu însuflețire și îndreptățită mândrie despre legendele întemeierii satelor lor, despre faptele de vitejie ale oștenilor conduși de Ștefan cel Mare pe valea Berheciului și despre bărbăția cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sau în munții Tatra și peste tot unde patria le-a cerut să o apere ca buni români. Stau mărturie în fața timpului și a urmașilor pentru faptele de bărbăție ale acestor locuitori monumentele ridicate de urmașii lor la Dealul Perjului, Bărboasa și Tarnița. ADMINISTRAȚIA Satul - vatră de dor În afară de aspectul geografic, de componență a complexului social- economic rural, a habitatului rural, satul are și o încărcătură emoțională. Aici ni se odihnesc în veci moșii și strămoșii noștri, părinții multora dintre noi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
să ateste exact când și cine s-a așezat prima dată în satele actuale ale comunei noastre. În mod cert, începuturile populării acestor meleaguri datează din secolul al II-lea î.H. pentru satele Valea Iepei, Laz, Dealu Perjului și Bărboasa, iar satul Tarnița abia în sec.XVIII-lea.. Din poveștile bătrânilor Costică Savin, Cezar Pușcuță și T. Jugaru rezultă că, așa cum îl știm din anii copilăriei, până după al doilea război mondial, satul părea gârbovit de povara greutăților și a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dar și aceștia în măsura în care le permiteau vremurile și împrejurările. Arareori se mai găsea câte un dascăl prăpădit (scăpătat) sau câte un grămătic care știau să tălmăcească o jalbă. În satele noastre, mai ales în cele răzășești Oncești, Dealu Perjului, Taula, Bărboasa, apoi și în Tarnița - sat de clăcași -, copiii sătenilor înstăriți se adunau în tinda bisericii, unde preotul sau un dascăl mai priceput la învățătură îi deprindea să învețe buchiile și să slovenească 1 câte ceva din ceaslov sau psaltire. Aceste mici
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
spusele bătrânilor Lehănceanu și Zaharia, acesta locuia într-o casă din apropierea fântânii cu cumpănă din valea satului. Ca învățător era vestit, deoarece veneau elevi și din alte sate ca să învețe la el. La fel era și dascălul Vasile Pricopie. La Bărboasa nu e menționat nimeni, pentru că școala se afla la Onceștii Vechi, la o distanță de 2 km. Școala din Oncești se deschide în mod oficial la 1 martie 1890, cu dascăl rânduit de stat. Din documente reiese că existau 4
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
anului și cei mutați de la alte școli în cursul anului școlar: Prezentăm, mai jos, datele de înființare a școlilor din comună: în anul 1890 - școala Oncești, în 1891 - școala Tarnița, în 1899 - școala din Onceștii Vechi, în 1916 - școala din Bărboasa, în 1927 - școala din Dealu Perjului, în 1932 - școala din Taula și în 1945 - școala din Satu Nou. În anul 1939, școala din Dealu Perjului funcționa într-o casă închiriată, ce avea o suprafață de 20 m 2, sub îndrumarea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din preajmă. Este cunoscut că în anii 80 ai secolului trecut, în clasele IX-X veneau la școala Tarnița elevi din toate satele comunei. Situația cu cadrele didactice din comuna Oncești, în anul școlar 2005-2006 1.Școala cu clasele I-IV Bărboasa: Ada Bertea, învățător gradul II. 2. Școala cu clasele I-IV Taula: Florin Dimofte, învățător titular, de grad definitiv. 3. Școala cu clasele I-IV Dealu Perjului: Georgeta Baban, învățător gradul II; Grădinița Dealu Perjului: Veronica Dimofte, educatoare. 4.Școala
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
slujbă, dar însoțită de fapte care dăunează semenilor noștri moral sau material, n-are absolut nicio valoare. Toți locuitorii comunei Oncești sunt de religie ortodoxă. Creștinii vrednici ai acestor locuri au ridicat patru lăcașe de cult, după cum urmează: - Biserica din Bărboasa, cu hramul la 8 septembrie, „Nașterea Maicii Domnului” (Sfânta Maria Mică); - Biserica Oncești, cu hramul la 15 august, „Adormirea Maicii Domnului” (Sfânta Maria Mare); - Biserica Tarnița, cu hramul la 20 iulie, „Sfântul Ilie”; - Biserica Făgheni, cu hramul la 6 decembrie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Sfânta Maria Mică); - Biserica Oncești, cu hramul la 15 august, „Adormirea Maicii Domnului” (Sfânta Maria Mare); - Biserica Tarnița, cu hramul la 20 iulie, „Sfântul Ilie”; - Biserica Făgheni, cu hramul la 6 decembrie, „Sfântul Nicolaie”. Biserica parohială „Nașterea Maicii Domnului” din Bărboasa este construită din zid, între anii 1882-1900, de către enoriașii din satele Bărboasa, Onceștii-Vechi, Chiliana, Taula și Dealu- Perjului. S-a construit la acea vreme și Podul Tăulenilor peste apa Berheciului pentru a ajunge la biserică. În folosul bisericii era arondată
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Domnului” (Sfânta Maria Mare); - Biserica Tarnița, cu hramul la 20 iulie, „Sfântul Ilie”; - Biserica Făgheni, cu hramul la 6 decembrie, „Sfântul Nicolaie”. Biserica parohială „Nașterea Maicii Domnului” din Bărboasa este construită din zid, între anii 1882-1900, de către enoriașii din satele Bărboasa, Onceștii-Vechi, Chiliana, Taula și Dealu- Perjului. S-a construit la acea vreme și Podul Tăulenilor peste apa Berheciului pentru a ajunge la biserică. În folosul bisericii era arondată suprafața de 10 fălcii și 15 prăjini. Coordonatorul ridicării acestui monument, în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
localități și înainte de război, sub alte forme. Este adevărat că în socialism funcționarea acestui așezământ a avut o mare importanță, în această instituție organizându-se diferite festivități. Căminul cultural era sediul bibliotecii, sub egida sa aveau loc proiecții cinematografice (în Bărboasa, Oncești, Tarnița) și se desfășurau activități cultural- artistice, diferite adunări, ședințe, serate de dans, nunți, baluri. Actualul sediu al Căminului cultural din centrul comunei Oncești dispune de o sală de festivități cu 200 de locuri pe scaune și o bibliotecă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cinematografică, iar mai apoi (până în 1989), erau două cinematografe sătești în comună: unul stabil, la Tarnița (deservit de-a lungul timpului de Sâlică Chirilă și Ionel Sofronea) și unul mobil, la Oncești, care se deplasa și în satele Dealu Perjului, Bărboasa și Satu Nou, cu operatorul Costică Boghiu. În satele noastre, în care n-au existat decât câteva aparate de radio (la preot, boier sau învățător), ce bucurie dădea sătenilor scoaterea în afara sălii de spectacole a unui dispozitiv comutat la un
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
format din: Fănică Bătrânu și Țâmpău - vioară, Milică Mihai - acordeon, Dumitru Mihai - dobă și Jenică Mitică - țambal. Prezentăm, în continuare unele date statistice despre căminele culturale din zonă și despre cei care le-au diriguit activitatea. Căminul cultural din satul Bărboasa, aparținea de Sfatul popular al comunei Oncești și a fost înființat în anul 1949, având următorul comitet de conducere: Miluță Iliescu - director, Ion Huștiu - secretar, Guțu Țarălungă și Constantin Chicuș. Căminul cultural „Nicolae Bălcescu” din satul Onceștii Noi, comuna Oncești
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]