1,589 matches
-
putea fi altfel, în clădirea vămii de odinioară, de la intrarea dinspre Lipova spre Timișoara. Este tipul de casă „păurească”, ridicată între sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XX-lea. Însă casa unor plugari din Bata (județul Arad) bătătura și construcția bicelulară, o autentică piesă a arhitecturii populare bănățene, veche de 260 de ani, este cea mai frumoasă dintre colecțiile Muzeului Satului. Astfel ni se înfățișează încăperea, „soba a bună”, cum îi spun bănățenii, cu patul, masa, lavița, scaunele
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]
-
nici o meserie, fapt pe care îl regret profund; străbunicul meu a fost țesător, albea pânza țesută, întinzând-o pe coastă și expunând-o sub razele fierbinți ale soarelui. Mi-ar fi plăcut foarte tare să împletesc urzeala și firul de bătătură, dar nu există războaie de țesut mobile, țesutul e arta oamenilor sedentari. Când călătoresc împletesc pe andrele. Din păcate, în ultima vreme anumite linii aeriene interzic urcarea la bord cu andrelele și croșeta. Nu am învățat, cum spuneam, nici o meserie
OLGA TOKARCZUK - Rătăcitorii () [Corola-journal/Journalistic/4313_a_5638]
-
desăvârșire. Asta nu este numai blazare, asta este nesimțire. Aceste ființe și-au spus probabil că este mai avantajos să te plimbi cu catalogul sub braț, bine Îmbrăcat, de la o clasă la alta și să tâmpești copiii, decât să faci bătături În palme la o muncă brută, care, de altfel, li s ar fi potrivit mult mai bine. iar cea de-a treia categorie, cea mai numeroasă, este cea din care fac parte cei care vor să se țină " În rând
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
-i tot ce se mai poate. și pe lângă venetici Ce se adunară aici O grămadă de lingăi Care, cică, sunt cu noi, Sunt de-ai noștri și se bat Să explice ce mai Stat Liber, progresist, făcură Pentru toți din bătătură. Dar românu’, tot român! Nu se pleacă la stăpân. Plânge, geme, suduiește, Însă tot în Sus privește. Nu mai cere îndurare Pentru mic și pentru mare. Cheamă oastea cea cerească Ca să se milostivească Să coboare la ai săi, Să-i
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
nu-i numai a noastră! Spus a înțeleptul domn. Hai s-o facem iar frumoasă Pentru cei de-acum și 'apoi, Pentru toți copiii noștri! De acum, și-n viitor Țara asta să le fie Mamă, tată, domnitor! Legile din bătătură S apucăm să-i învățăm Ca să nu mai fie ură Iar noi să ne bucurăm, Că uniți îi ajutarăm Să mai urce înc 'o treaptă, Încă una, și 'ncă una, Toată scara cea înaltă. Mulțumim Măriei Tale, Doamne, că ne-
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
vorbă cu tânăra de câteva ori întâlnindu-se la marginea unui lăstăriș și au hotărât să fugă la părinții băiatului. Mult s-au mai bucurat neamurile mirelui, dar și gospodarul s-a supărat văzând că fata i-a plecat din bătătură. Au trecut mulți ani până i-a trecut supărarea. El știa că fiica lui este suferindă și de aceea nu era de acord s-o mărite în alt sat. Boala s-a agravat, iar după câțiva ani tânăra a murit
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
căni, biciclete, cai, vite, basmale...mătuși,unchi, veri, nepoate... icoane, bricege, săpun... lumînări, panglici, prescuri, grîu... căciuli, cojoace, Prima societate de bazalt și teracotă. Stella, sticle, cercuri doage... plăpumi saltele, perne, Flori, scaune, paturi, mese oglinzi, inele, ibrice... doftorii de bătături, săpun de pete, madipolon, ace englezești, mere, portocale, năut, floricele... sacîz... sifoane... ciucalată... smochine, acadele. Tunuri! Păpuși. Belciuge, fonografe, urcioare, bere, cruci... automobile... borangic, țîri, sardele, lămîi. Brînză, urdă, cașcaval. Slănină, roabe velințe. Lopeți căldări, ălbii, copăi... parfumuri, ciorapi, iminei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
demult, Într-un sat Îndepărtat, dintr-o țară și mai Îndepărtată, o fată frumoasă și foarte harnică.Mama ei era bătrână acum, Însă era tare mulțumită de fiică-sa, că bine o mai crescuse.Știa să facă de toate cele.Bătătura Îi era mereu măturată, blidele ședeau curate În blidar, pânza Îi era albită. Cât era vara de lungă, nu o Întrecea nimeni la treburile câmpului:era prima la săpat, la udat și la seceriș.Iarna, cosea și țesea mereu, că
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
albastru, verde. Toate acestea dădeau strălucire și frumusețe cămeșii. O altă componentă a costumului femeiesc, folosită atât la muncă, cât și sărbătoarea este catrința. Este țesută în patru ițe, făcută numai din lână sau cu urzeală de bumbac și băteală (bătătură) de lână. Fondul negru este dominant mai ales în spate, iar pe cele două părți laterale numite și capete sunt țesute vrâste roșii sau galbene, mărginite cu un fir de altă culoare. La poale are o dungă roșie-vișinie. Motivele decorative
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
domol cireada de buburuze roșii/ Umflați cu știr de steve se bucurau strămoșii/ Că se-mplinesc dovlecii în țarină și iezii.// Plesneau muștele-n baligi de seamă și căldură./ Din borți pândeau păianjeni și coropișniți rele./ Apusurile grave chifteau în bătătură/ Ca niște uriașe grămezi de pătlăgele.// Pătrunși de rostul vremii și-a scurgerii acestei,/ În cele șapte zile și nopți din săptămână,/ Ei așteptau să prindă ulcioarele smântână,/ Evlavioși cu gândul la bucile nevestei.// Femeilor spre toamnă le da țâțele
Ucenicia unui epicurian by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8865_a_10190]
-
înaintașii țărani și mediul natal, Pandrea își extrapolează originile în codul mandarinului, care nu exclude supunerea la prescripțiile existenței "simple", de tip rural: "Să-ți faci singur patul, să-ți cîștigi pîinea zilnică, să te speli, să nu calci pe bătături pe altul, să ai nevasta ta, copiii tăi, spița ta, cu grijile lor cotidiene". Mandarinul nu e decît tipul omului tradițional al unui topos idealizat prin esențializare. Semnificativ, Pandrea a refuzat totdeauna soluția emigrării: " Cine se refugiază în mapamond este
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
cum li se va zice peste ani și ani, tot ea e consolarea relelor repetate și infinit repetabile. Niciodată, într-un fel sau altul, n-a fost mai bine. Toate ideile romantice trăiesc în această pledoarie pentru eroii coborîți în bătătură și cinstiți ca niște moși buni. Însă nu pînă acolo unde se exaltă legăturile de sînge cu Roma, "patimă care domnește astăzi mai ales în Transilvania." Romantismul lui Kogălniceanu visează cu măsură: "Să ne ferim, domnii mei, de această manie
În urma unui târg de carte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9041_a_10366]
-
ale fabricii Zwac din Arad, lichiorurile casei Iuliu Meinl, cutiile de macrouri fabricate la Buftea de un prinț în bunele grații ale reginei. Cei care nu posedau podgorii cumpărau vinuri de la Rhein sau de la Mott, mari producători, - sau produceau în bătătură vin de măceș. Alba franzelă se cocea în casă, dar și cea de la Gagel sau de la Herdan era gustoasă, cozonacii se preparau numai și numai în casă. Ca și coliva, de altfel. în cămară se rânduiau lădițele de zahăr cubic
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
în largul lui cînd exersează din plin autoironia, întot-deauna de bună calitate, precum în O alergare de cai, unde își surprinde postura de îndrăgostit naiv fără nici un fel de indulgență: "...eu făcîndu-mi loc pintre dame cam călărește (cavalierement), călcînd pe bătăturile moșnegilor carii mă da la toți dracii, cotind uniforme în dreapta și în stînga cu zicerea pardon, am alergat la celălalt capăt a galeriei, unde zărisem o capelă roză împănășată ca o pasere de paradis. Stăpîna acelei capele era fanalul care
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
în carte se ospătează, stau de vorbă, dar rămân uneori pe gânduri, cugetând la dragostea care te face să mai uiți de necazuri, la viață, la bătrânețe, la moartea care parcă-i o cumătră nimerită din când în când în bătătură. Seamănă între dânșii poporenii ăștia care-s de colo și de dincolo? Seamănă și nu prea. Unii se arată a fi nătăfleți și păguboși, precum Dănilă zis și Prepeleac, un încurcă-lume care printr-o chisnovată întorsătură a soartei ajunge de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
să ne așezăm aici, la umbră. Șezi, Dănilă. ANISIA: Da' pe mine nu mă poftiți? DĂNILĂ: Cum nu, mă rog matale, cumnată... ISPAS: Șezi colea, nevastă. (răsuflă adânc) Bre, bre, bre, da' știu că-i cald bine! Mă uitam din bătătură, la Bercu Croitoru, unde cinsteam un rachiu, mă uitam, cum spun, pe coastă, în curătură, unde-am trimis niște oameni să-mi secere un petec de grâu ce-l am; și ia așa părea că joacă aerul în fața ochilor, ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
putea mai bine! De când umblu eu după o sculă ca asta..., n-am vreme, că ți-aș povesti. Iaca, am carul de vânzare. Dacă te învoiești, îți dau carul și-mi dai capra. Că eu nu mai am loc în bătătură de-atâtea care și căruțe, fiind de felul meu meșter mare și priceput. Iară caprele mi-au fost dragi de când mă știu, și-a dumnitale bag samă că-mi place cu deosebire. COSTEA: Se vede treaba că as'noapte ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ție în graba mare! Am dat de gustul negoțului... Iaca, vine dimpotrivă un creștin c-o gâscă sub braț. Aista știu și eu că-i om deștept: ouă-ouă, boboci, deh, ce să mai vorbim, într-o primăvară ți-i plină bătătura. Și nici de mâncare nu le porți de grijă, că le dai drumul să pască la gârlă. Apoi ce zamă iese dintr-o gâscă grasă când o pui în oală..., ca să nu mai socotim penele și puful... (Intră Cârlig, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
știam ce să fac cu dânsa. De-acu' las' pe mine! Și dacă i-a da prin cap cornoratului să iasă iar din baltă, l-oi îmbrobodi cum i-a sta mai bine și mi-a căra și banii în bătătură. (iese Codârlic) He, he, gând la gând cu bucurie! Mi-ai sosit, drace? Drept să-ți spun, de data asta chiar te așteptam. Te-aș mânca de drag ce-mi ești, da' nu pot de urechi. Ia zi, ce mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ISPAS: Măi nevastă, mai pune stavilă celui plisc și nu tot clămpăni în dodii. Ce-a fost, a fost, ce va fi om vedea. SMARANDA: Mai așa, cumnate Ispas. DĂNILĂ: Da' poftiți, mă rog, poftiți, nu stați așa uitați în bătătură. Ședeți ici, pe prispă. ISPAS: Chiar așa, să stăm măcar cât stă cânele pe coadă. (se așază împreună cu Anisia) Și să ne spui și nouă, măi frate, ce-ai învârtit de-ai scos la lumină bănăretul pământului... ANISIA (cu însuflețire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cum s-a și remarcat, altminteri, încă de la primele cronici), prozatorul nu e un arhitect, ci un rafinat colportor de istorii orale, un „povestaș“ cu auz ascuțit și cu o curiozitate nesățioasă față de tot ce se întâmplă în lume, din bătătura curții la planeta întreagă. Nici povestirile din volumul de față nu fac excepție de la regulă. Ele se integrează firesc în corpusul textelor publicate anterior, fără a surprinde prin inovații tehnice ori prin altceva, inedit. Pe unele dintre ele parcă le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
spațiu intermediar. Ființe tâmpite. Iar obiectele astea tâmpite le accentuează deruta. Polata se află între cotețul porcului și cel al găinilor. Vecinătăți contrastante. Mortăciune între vietăți. Pe jos se află pământ bătătorit. Tot un fel de muzeu al vechii case. Bătătură era termenul care se folosea pentru cam tot ce însemna curte. Vezi și expresia „Treci în bătătură!“. Zicea cineva cum că podul sau polata ar fi un muzeu mereu amânat. Polata conține obiecte ambigue, incerte, depozitate până la o eventuală elucidare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
și cel al găinilor. Vecinătăți contrastante. Mortăciune între vietăți. Pe jos se află pământ bătătorit. Tot un fel de muzeu al vechii case. Bătătură era termenul care se folosea pentru cam tot ce însemna curte. Vezi și expresia „Treci în bătătură!“. Zicea cineva cum că podul sau polata ar fi un muzeu mereu amânat. Polata conține obiecte ambigue, incerte, depozitate până la o eventuală elucidare a semnificației lor. Sigur trebuie să existe un fel de sistem al obiectelor, plus o teamă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
și desemnează terenul aflat În continuarea celui pe care este amplasată casa de locuit și construcțiile gospodăriei(anexe, destinate satisfacerii nevoilor gospodărești. Ea poate fi folosită ca teren de acces spre locuința și anexele gospodăriei, cunoscută sub denumirea populară de "bătătură". Curtea poate fi folosită si pentru cultivarea de zarzavaturi, flori, plantații de arbuști ornamentali, boltă de viță de vie, etc. deci, curtea este una cu terenul de sub casă și construcțiile gospodărești continuând cu grădina. Terenul de sub casă și construcțiile, ca
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
tata plesnește caii cu biciul și se uită în înaltul cerului. După ce a dat cotele către stat, din trei hectare de grâu s-a ales cu un sac de pleavă. Duce patru copii zdrențăroși în car, are doi bătrâni în bătătură și o nevastă în pat, trage să moară. "Mama ei de lume spune uitându-se spre orizont, e mai rău ca la Cotul Donului, în inima războiului, acolo primeai un cartuș în moalele capului și ți se sfârșea suferința". Mă
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]