33,137 matches
-
potrivită sărbătorirea femeii fixată de europeni în fapt de primăvară, în ziua de 8 Martie. Această zi este precedată de Ziua Mărțișorului, ca o avanpremiera, în care se împletesc prin simbolul șnurului, albul purității, cu roșul, simbolul dragostei până la jertfă. Bătrânii noștri au mai numit această lună și Mărțișor. Scriu aceste rânduri pentru a aduce pe fața tuturor cititorilor special pentru această zi lumină zâmbetelor, noblețea vorbelor și căldura inimii. I se cuvin toate acestea, femeii - “eternă poveste” , “a vietii cheie
OMAGIU DE ZIUA FEMEII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Buica_elena_omagiu_de_ziua_femeii_elena_buica_1331207938.html [Corola-blog/BlogPost/346587_a_347916]
-
ofere locul binemeritat în viață, acela de a fi iubita, soție și mama. Numai prin bărbat, femeia devine deplină așa cum bărbatul este un tot numai prin femeie. În casa în care sălășluiește iubirea, sălășluiește și Dumnezeu, spune o vorbș din bătrâni, iar o altă zicală ne amintește că dragostea muta munții din loc. Dintre toate ipostazele femeii, cea mai de sus rămâne, incontestabil, cea de mama, așa cum mai presus de toate este Fecioara-Mamă, Femeia între Femei. Femeia este chivotul vieții, este
OMAGIU DE ZIUA FEMEII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Buica_elena_omagiu_de_ziua_femeii_elena_buica_1331207938.html [Corola-blog/BlogPost/346587_a_347916]
-
și culoarea vieții, pavează drumul vieții cu dale de suflet. Bărbații trebuie să le iubească și pentru că ele sunt mai frumoase decât ei. Lor le ajunge să fie doar puțin mai frumoși că Dracu`, cum zice o altă vorba din bătrâni. Femeile, prin frumusețea și gingășia lor sunt florile vieții, flori cu care sunt adesea comparate. Nu puține sunt cele care poartă nume de flori, mai ales ale florilor de primăvară: Violeta, Viorica, Lăcrimoara, Narcisa, Brândușa, Micșunica, Iris, Crina, Margareta, Camelia
OMAGIU DE ZIUA FEMEII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Buica_elena_omagiu_de_ziua_femeii_elena_buica_1331207938.html [Corola-blog/BlogPost/346587_a_347916]
-
bune: vesel și trist: comunicativ și ursuz: blând și aspru: mulțumindu-se cu nimic și nemulțumit totdeauna de toate: aici de o abstinență de pustnic, aic apoi lacom de plăcerile vieții: fugind de oameni și căutându-i: nepăsător ca un bătrân stoic și iritabil ca o fată nervoasă. Ciudată amestecărtură”- fericită pentru artist, nenorocită pentru om.” Vlahuță: „...Îl văd înaintea mea viind zgribulit, cu gulerul ridicat, cu pălăria pleoștită trasă pe ochi, cu mâinile la piept, vârâte în mânecile unui paltonaș
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
de Bunul Dumnezeu prin înseși numele care i le-a dat: pelasg, trac, scit, bes, agatârș, get, ilir, dac, român, nume care a odrăslit în întreaga omenire, renume care a cunoscut cel dintâi Scrisul, Cultura, Monoteismul, Monahismul, Mistica isihasta, Înțelepciunea Bătrânilor, Sibilele-profetese, Sihaștrii și Schivnicele nemuritoare nu putea deci, să nu aibă Tezaurul Izvoarelor sale scrise, chiar dacă nemurirea salășluia pururea în faptele mărețe ale Marilor Daci. Bunul Dumnezeu-Ziditorul a toate ne-a hărăzit că Neam o Aură specială, cu harismele ei
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
Dimitrie, Sf. M. Mc. Mină, Sf. M. Mc. Pantelimon, Maxim Mărturisitorul, Ioan Damaschin, Ioan Casian, Gherman, Timotei I, Alexandru Macedon, Constantin cel Mare, Teodosie cel Mare, Justinian cel Mare, Heraclius, Asan I, Petru și Ioniță Caloian-Asan; Mării Voievozi: Mircea cel Bătrân, Neagoe Basarab, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Petru Cercel, Mihai Viteazul, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir, Tudor Vladimirescu, Nicolae Mavrocordat, Grigore al III-lea Ghica, Regina Maria, Prinții: Nicolae I, Alexandru Ghica, Alexandru Cantacuzino, Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul, Mihail Sturdza, Gheorghe
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
singură. Era noapte, orașul era mort, doar mizeria lui întâlnită la tot pasul, era poleită de cuvintele politicienilor optimiști ai vremii, în ziarele pregătite pentru dimineața zilei următoare ... Străbăteam strada întunecată, trotuarul acela îngust, mărginit de un gard de beton, bătrân, înclinat de vreme, fisurat de cutremur, gata să se năruiască ... Peste gard se aplecau salcâmii, își scuturau florile albe, împrăștiind parfumul inconfundabil cu efect sedativ ... Mi se părea că aveau parfumul morții și călcam florile în picioare ca și cum aș fi
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_un_roman_cu_cheie_initiatica.html [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
2157 din 26 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Copilăria mea cu albe plete, Demult, în altă curte s-a mutat, La țintirim , sub lespede de piatră, În ceruri, sus, cu Dumnezeu la sfat. Un înger alb i-a primenit menirea, Bătrânul meu e Făt - Frumos pierdut, Înfășurat în mantie de pluguri, Iar crucea de la cimitir e scut. Noi, vara stam pe prispa încălzită, Iarna priveam la focul unui vis... Bătrânul meu cu tâmpla poleită Împarte mere dulci în paradis. Era sfătos
BUNICUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1480186078.html [Corola-blog/BlogPost/379435_a_380764]
-
cu Dumnezeu la sfat. Un înger alb i-a primenit menirea, Bătrânul meu e Făt - Frumos pierdut, Înfășurat în mantie de pluguri, Iar crucea de la cimitir e scut. Noi, vara stam pe prispa încălzită, Iarna priveam la focul unui vis... Bătrânul meu cu tâmpla poleită Împarte mere dulci în paradis. Era sfătos și înțelept moșneagul, Cu sufletul ca pâinea aburindă, Mă mângâia și îmi spunea în șagă Că ȚARA trece pe la el prin tindă. E toamnă, iar... Mi-e tare dor
BUNICUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1480186078.html [Corola-blog/BlogPost/379435_a_380764]
-
toamnă, iar... Mi-e tare dor de tine, Bunicul meu cu tâmple argintii, De mieii albi, de prispa cu Ilene, De mere dulci, de nea, de vremuri vii. Când primăvara vieții va surâde Pe alt tărâm, pe-aleile cu tei, Bătrânul meu blajin ca pâinea caldă Va spune iar povești la nepoței. Copilăria mea cu dalbe plete, Demult, spre nemurire a plecat... La țintirim, sub lespedea de piatră, În ceruri, sus, cu Dumnezeu la sfat. Mugurel Puscas ( Liga Scriitorilor din România
BUNICUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1480186078.html [Corola-blog/BlogPost/379435_a_380764]
-
cărții” inițiat de editura Ștef; ediție preluată și integrată Zilelor Severinului 2016, prezentându-ne totodată programul și invitații dânsului: de la Târgoviște - editura Singur reprezentată prin domnul Ștefan Doru Dăncuș directorul editurii și Gabriela Țiplea director economic, de la editura Mircea cel Bătrân din Râmnicu Vâlcea- domnul Puiu Raducan directorul editurii și scriitor, deasemenea editura Icon din București prin prezența profesoarei Maria Tutunaru și a lui Ionuț Bunea și bineînțeles Editura Stef, editura organizatoare, prin prezența domnului Dragan Nedelcu. Domnul Dan Șalapa a
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1466977383.html [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
acum aș vorbi de două laturi ale unui triunghi și ridic mingea la fileu să zic așa sportiv sau dau o pasă celor din Maramureș să întregim acest triunghi cu Râmnicu Vâlcea orașul domniei mele cum îi spunea Mircea cel Bătrân. Sunt sigur de reușita asta uitându-mă la dumneavoastră.” Mulțumindu-i domnului Puiu, Romeo Roșianu a spus „de noi depinde. Pentru orice picior de pod îți trebuie pe malul celălalt ceva. Avem la Râmnicu Vâlcea pe Puiu și de aici
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1466977383.html [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
asculți! - vârâ femeia capul pe ușă - dacă n-ai să m-asculți, ai să pierzi dumneata, nu eu! - conchise femeia înfuriată. Iar damele... Nu rărise el vizitele artistei de la Burgtheater ca să se apuce de învățătură? Nu trebuia să-i arate bătrânului care-l culesese de pe drumuri și-l adusese aici, și mai ales domnului Maiorescu, că e-n stare să-și ia și el o patalama la mână? Se-apucase cu râvnă de treabă acum în preajma examenelor! Citea zile și nopți
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
hârtia îi căzură jos și proaspetele fotografii făcute la Praga. Le adună de pe jos și le privi, râse când o văzu pe Aglăița stând țeapănă lângă maică-sa, cu rochia ei până-n pământ, ca o statuie. Îl privi și pe bătrân care stătea și el la rândul lui lângă feciorașul lui cel mai drag, Matei, cu figura lui de cântăreț de operetă. „Ești mulțumit, tată, închegă el un dialog imaginar cu bătrânul, acum dormi bine că-l știi pe Mihai student
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
până-n pământ, ca o statuie. Îl privi și pe bătrân care stătea și el la rândul lui lângă feciorașul lui cel mai drag, Matei, cu figura lui de cântăreț de operetă. „Ești mulțumit, tată, închegă el un dialog imaginar cu bătrânul, acum dormi bine că-l știi pe Mihai student!” Gheorghieș devenise tandru, el cu figura lui închisă, posacă, când o luase pe Ralu de braț în Piața Sfântului Venceslav. „Hai, dragă, să facem și noi o fotografie la Jan că
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
și stânci Humanus trebuia răstignit în univers, Eroare percepută altfel în vers. Pachetul cu plictiseală Pachetul cu plictiseală Duminica îl ține sub braț, Seara mai picură din el Câte un strop de lene Ce ne circulă uneori Și prin vene. Bătrânul cu câinele în laț Mută colțul străzii în alt colț Până-n zori Când cocoșul se umflă-n pene Și lunea își duce pachetul pe umeri. Eu mă plictisesc să tot număr Stropii de lene, La fiecare pas Slobosesc din tâmple
PACTUL FAUSTIC CU ACROSTIH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Pactul_faustic_cu_acrostih.html [Corola-blog/BlogPost/375272_a_376601]
-
Ai toată viața înainte Ai toată viața înainte, centaure rănit, Găsește piatra filosofală, iubirea, Piticul roșu o ascunde, el nu cunoaște iubirea, Cutia neagră ce a rămas pe fundul mării Ne va spune cândva adevărul. Din labirintul înghețat iese regina, Bătrânul gringo vine s-o salute, Deși nu-l lasă măscăricii, Soarele-i gol, spune domnișoara Dory, Ea ne va dărui sărutul morții, cine știe? Barbare insecte vor cuceri Capadocia, Candizii dorm printre corbi și visează Prea albe fecioare, Troia s-
AI TOATĂ VIAŢA ÎNAINTE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1410671066.html [Corola-blog/BlogPost/349965_a_351294]
-
muzică electronică de la un DVD dacă ai nevoie de antren. - Bine, intru la duș și în câteva minute sunt gata. Să știi că nu mi-am luat nimic special de îmbrăcat. - Nici nu-i nevoie. Cine te vede? Am câțiva bătrâni din Germania veniți la tratament care au servit cina de mult. Cred că vom fi singuri în tot salonul până ajungem noi jos. - Am să mă grăbesc, să știi. Și mie îmi este foame că nu am avut chef de
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496995669.html [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
tare greu fără ea. Acum șase luni ne-a părăsit și tata. Poate de aceea s-a întâmplat și accidentul vascular. De durere. A fost o durere mută, dusă în sufletul său neîmpăcat de pierderea tatei. - Așa-i, maică. Noi bătrânii care mai avem puține bucurii în viață, renunțăm cu greu la cei dragi. Nu mai avem timp de a-i uita, că ne ducem și noi după ei. Așa am pățit și eu după moartea omului meu... și bătrâna începu
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Suflete_nedespartite.html [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
umor, dar adevărat. Merem Weiter. Nimeni nu-ți dă garanții de viață veșnică, de ce? Nu este drept. Nici tinerețe fără bătrânețe. Evident, banal. Optica noastră despre vârstă se schimbă cam la cinci ani. Tânăr fiind, te doare în cot de bătrâni. Bătrân fiind, te enervează orice tânăr. Exagerez. Dar, un imberb autor, căruia i-am trimis niște texte, el făcea o antologie, m-a numit idiot, așa, pe net, fără nici o jenă. Poate că și sunt. Dar să nu-mi spună
MICROESEU DESPRE ARTĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1421993364.html [Corola-blog/BlogPost/370409_a_371738]
-
idiot, așa, pe net, fără nici o jenă. Poate că și sunt. Dar să nu-mi spună. Mi-am amintit de o scenă din Cidul, parcă, sau din Ruy Blas, nu contează. Un nobil bătrân se apără cu demnitate. Bolnavii și bătrânii nu plac, se vaită, cobesc, Doamne iartă-mă. Suntem totuși efemeri. Ce ne agităm? Unde-i Nirvana? Nume frumos, de femeie. Iubirea nu te salvează de moarte, nici scrisul, dar te îmblânzesc, precum credința. Omul este un erou din naștere
MICROESEU DESPRE ARTĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1421993364.html [Corola-blog/BlogPost/370409_a_371738]
-
Zelig, preot, stareț al Mânăstirii Lacul Frumos din comuna Vlădești-Vâlcea, înzestrat cu har și cu credință în Dumnezeu este un adevărat doctor de suflete, oferindu-le ajutor toturor celor care i-l cer și, mai ales, celor marginalizați: pușcăriași, orfani, bătrâni suferinzi. Este mulțumit numai când „le oferă oamenilor balsam și încredere pentru curățirea sufletului, prin rugăciune și smerenie. Iubește armonia și pacea sufletească, oferindu-le oamenilor din preaplinul iubirii sale.” (Ligya Diaconescu, p. 47) Adalbert Gyuris este pictor, grafician, rebusist
ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI, ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI ! de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1423204130.html [Corola-blog/BlogPost/374652_a_375981]
-
trup, ci este purtat de Duhul lui Dumnezeu și se face fiu al lui Dumnezeu și a ajuns asemenea chipului Fiului lui Dumnezeu”. Printre altele și, dincolo de „paternitatea sa spirituală” ce are două sensuri: - acela de „părinte” și acela de „bătrân - avvă”, care avea ucenici, responsabilitățile părintelui duhovnicesc sunt: acceptarea și asumarea delicatei meniri de părinte spiritual, rugăciunea continuă pentru fiii săi duhovnicești, iubirea dezinteresată a acestora și purtarea sarcinilor acestora, în duhul iubirii lui Iisus Hristos. În altă ordine de
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1414411563.html [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
ne aducem aminte „de mai marii noștri”!... Alături de mentorii și părinții săi duhovnicești: Arsenie Boca, Serafim Popescu, Veniamin Tohăneanu ori mitropoliții: Nicolae Bălan, Nicolae Colan, Nicolae Mladin și Antonie Plămădeală, Avva Teofil a fost darul lui Dumnezeu, om al bucuriei, bătrân frumos, duhovnic odihnitor de oameni, echilibrat, realist, cu zâmbetul mereu pe chip, Părintele Teofil Părăian a fost un om împlinit, un om fericit. Nevăzător, dar luminat, om al rugăciunii, Părintele Teofil Părăian și-a întemeiat viață pe credință și cultură
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1414411563.html [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
onix. Și pe unde-ați plecat și de ce ati murit, Înainte că vremea să-și spună cuvântul? Unde-s copacii ce s-au desfrunzit, Înainte ca toamnă să zguduie vântul? Și poate nu-mi pasă de valea în care Plângem bătrânii de tineri ce-am fost, Sau poate îmi pasă și poate se moare În noaptea eternă, etern adăpost. Nimic de-nțeles într-o lume perfida, Nimic de păstrat și nimic de iubit; Stingher, o lumină răzbește-n firida - Peretele lumii
PHOENIX DE ONIX de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1474826807.html [Corola-blog/BlogPost/371437_a_372766]