32,586 matches
-
aceea, vorbește, comentează, repetă în aceeași ordine faptele și țese din cuvinte un cuib de amintiri pe care îl vrea durabil. Și reușește, căci numai cuibul real a fost înlocuit, dar viața ei este salvată. Odată instalată la casa de bătrâni, lupta mamei se va da pe două fronturi. Trebuie să-și păstreze identitatea apărându-și singura certitudine - trecutul - și în același timp să-și fabrice o altă identitate, de fațadă, pentru prezentul străin și ostil. La casa de bătrâni unde
Memoria salvată by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15407_a_16732]
-
de bătrâni, lupta mamei se va da pe două fronturi. Trebuie să-și păstreze identitatea apărându-și singura certitudine - trecutul - și în același timp să-și fabrice o altă identitate, de fațadă, pentru prezentul străin și ostil. La casa de bătrâni unde ea nu mai e nimeni, vrea să-și amintească cine e. Pentru asta are nevoie de mine. O s-o ajut pe mama să existe, simțindu-mă prea fericită că ea și-o mai dorește încă". Drept care autoarea va face
Memoria salvată by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15407_a_16732]
-
O s-o ajut pe mama să existe, simțindu-mă prea fericită că ea și-o mai dorește încă". Drept care autoarea va face ani de zile, cu trenul sau cu mașina, la fiecare sfârșit de săptămână, drumul obositor până la casa de bătrâni unde mama ei ca și toate "ființele care o populează sunt parcă învelite într-un celofan invizibil" (imaginea învelișului de celofan revine obsesiv ca semn al inexorabilei înstrăinări: deși încă aproape, mama nu mai e aici, ci trece lent spre
Memoria salvată by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15407_a_16732]
-
de la egal la egal în câmpul acțiunii umane". Atunci confuzia crește fiindcă rolurile se inversează. Întrebări fără răspuns apar: cine e încă tânăr și cine mai bătrân? Cine e părintele protector și cine copil supus? Cine e mai trist: adevăratul bătrân sau cel care în bătrânețea celuilalt își vede propria bătrânețe prezentă și viitoare? Des phrases courtes, ma chérie mizează pe ideea repetării unei situații de viață. Tânără, mama își părăsește satul și părinții pentru a merge la școală ca să devină
Memoria salvată by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15407_a_16732]
-
zice Freud, că vine, că mă gândeam la "orchestră", când scriam cuvântul): asta e o zi "normală", adică săracă, banală, cu muzică. La cinema se dă "Caligula" cu P. O'Toole, se zice că e o mare Schweinerei sado-mazochistă pentru bătrâni libidinoși. Vă sărut cu drag și pe curînd!!! Nego (VAMPIR, cu majusculă) Curioasă soarta acestei cărți poștale cu cei trei regi cu figurile lor aurii ce pot fi văzuți în Domul străvechi... Rinul, umflat, e gata-gata să se reverse, să
Ilustrata germană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15452_a_16777]
-
sau poate subconștientul "capului schimbat" îl fac să se demaște prin magistrala interpretare a unui concert de Rahmaninov. In locul dresajului cu "soldățelul de plumb", concertul care nu avusese loc în 1939... După zece ani de Siberie și domiciliu forțat, bătrânul e descoperit de "eul auctorial" într-o mică și mizerabilă gară de provincie, unde, între horcăituri sinistre de soldați și prostituate, cânta, la lumina lanternei... Adevăratul chip, cel care dădea el însuși lumină, își rememora muzica vieții. Andrei Makine. Muzica
Capul tranșat al parlamentarului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15461_a_16786]
-
călugărilor, răzeșilor, nobililor, domnilor, grămăticilor și zografilor", înjurăturile pline de năduf ale omului simplu (Stevan Tontici: Micio Tontici vorbește cu Dumnezeu), critica societății ("Pe când înghețau cărțile în biblioteca orășănească/... între pagini,/ în inima literelor negre/ l-am găsit, îngropat, pe bătrânul nostru învățător./ La noi, Shakespeare a murit de răceală,/ Dostoievski de pneumonie/ nici vechii greci nu s-au descurcat mai bine,/ chiar dacă erau niște bătrâni balcanici / și știau prea bine ce ierni bântuie pe la noi", Petar Paici), suferința, moartea, fantasmele
Omul grec by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15483_a_16808]
-
cărțile în biblioteca orășănească/... între pagini,/ în inima literelor negre/ l-am găsit, îngropat, pe bătrânul nostru învățător./ La noi, Shakespeare a murit de răceală,/ Dostoievski de pneumonie/ nici vechii greci nu s-au descurcat mai bine,/ chiar dacă erau niște bătrâni balcanici / și știau prea bine ce ierni bântuie pe la noi", Petar Paici), suferința, moartea, fantasmele și frica - toate nu sunt decât întruchipări ale poeziei. De la tonul dramatic, al privitorului la arderea cărților (�Eu, la buza pârjolului/ iau act de scrierile
Omul grec by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15483_a_16808]
-
cînd în Kredenz în cămară nu prea găsești ce întinde pe pîinea ta neagră - înseamnă că părinții tăi au pierdut așa de mult încît au început și din amintiri să piardă:// ei da, ei da, cine mai cunoaște toate serbările? Bătrînii aveau alt timp/ Nici cuvintele toate nu mai ai cum le folosi - și le mai uiți! Să mai ai și grija cuvintelor, acum!" (Orfan de obiceie). Nu în ultimul rînd se cuvine menționat plictisul, acel monstru perfid, "care nici zgomot
Copilăria alterată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15494_a_16819]
-
dizgrațioasă. Dacă oamenii din partid o acceptă, cu atât mai rău pentru ei. însă dl Gușă a fost lăsat să sprijine singur, cu propriii umeri, poarta unei cetăți ale cărei ziduri au început să cadă. Mai versați într-ale politicii, bătrânii din partid s-au dat strategic deoparte, lăsând câmp larg de evoluție generației al cărei nume colectiv este Gușă (simbolic nume, de altfel!). Ce-a ieșit din brambureala în care se amestecă minciuna economică și baletul neologistic propagat prin televiziuni
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
Garabet încă zece ani și mai bine și nu m-aș fi dus la nici o școală, aș fi vorbit și azi, dacă nu chiar armenește, cu un puternic accent armean, punând predicatele totdeauna la imperfect și zicând, de exemplu, ca bătrânul cafegiu, când sta să plouă: "Venea un puloi afară..." Încă nu-mi dădeam seama de confuzie. Dar, dacă așa zicea Garabet... Uneori, când se ducea precipitat la privata din fundul curții cu ulcica în mână plină de apă pentru abluțiuni
Prietenul meu greu, Garabet -variantă- by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15522_a_16847]
-
profetiza pentru ceilalți plăgi de foamete și mizerie. Din fuzionările concepute în laboratorul rudimentar obținuse totuși substanța cu care impregna scrisorile confecționate la cererea clienților. Era consultat de cucoane înșelate în amor, de comercianți neîncrezători în partenerii de afaceri, de bătrîni înstăriți care voiau să evalueze seriozitatea moștenitorilor prezumtivi. Randamentul epistolelor pe care le întocmea Sadim era neașteptat, și nu grație conținutului sau stilului adoptat, ci grație mirosului penetrant degajat, un parfum care adormea voința. Alcătuitor de misive, cocoșatul era capricios
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
de un sfert de secol. Așa îmi place mie să mă alint. Îmi place să mă răsfăț cam cum se răsfăța Caragiale în corespondența de la Berlin cu Zarifopol și cu alții și să spun că eu sînt vechi, eu sînt bătrîn, că sînt 25 de ani de cînd fac asta, că sînt 30 de ani de cînd fac ailaltă... Așa este, sînt 25 de ani de cînd fac cronică literară. Dacă vreți să știți însă cînd am debutat, am debutat, o dată
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
inovatoare). Nu. încă în primul subcapitol, Cornel Ungureanu include o proză demult uitată a lui Slavici: Hanul ciorilor, alegere pe deplin justificată de influența pe care a exercitat-o asupra Hanului lui Mînjoală. Mai apare apoi un fragment din Din bătrâni. Narațiune istorică. Volumul II. Manea, urmat de un fragment din romanul Cel din urmă armaș. Selectarea acestor texte e dictată de intenția lui Ungureanu de a face cunoscute și eventual de a reabilita aspecte ale operei lui Slavici care au
De la Mara la evrei and maghiari () [Corola-journal/Journalistic/14374_a_15699]
-
avuseseră parte, după două-trei întâlniri de-ale noastre, cu siguranță vor veni. Chiar așa s-a și întâmplat. La scurt timp, lecturile noastre se desfășurau cu regularitate, se adunau deja o mulțime de audienți. Am făcut rapid cunoștință cu cei "bătrâni" și am descoperit cu bucurie că viața lor era foarte activă chiar și în afara acestor întâlniri. În afară de difuzarea prin Samizdat a versurilor unor poeți, interziși ani îndelungați, ei își selectau și difuzau și creațiile proprii. Doar ce fusese arestat prietenul
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
sau care au o tangență, fie și absurdă - sau mai ales absurdă -, cu destinul lui Caragiale: o bibliotecară de la o bibliotecă berlineză numită, cîndva, în comunism, Caragiale, și dotată cu un bust al autorului; primul director al acelei biblioteci, un bătrîn născut în 1899, dar încă lucid și capabil să dea un lung interviu, o proprietară poloneză a unui magazin Second Hand, un muzician englez "mai ciudat" etc., etc. Toate aceste personaje au un halo memorabil, de personaje de ficțiune. Ele
Anul Caragiale: Franzela amară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14388_a_15713]
-
este persoana de la care a învățat cel mai mult și cu care s-a înțeles cel mai bine în viață. Deși a murit când scriitorul avea doar opt ani, el se regăsește în colonelul fără nume din Hojarasca, în drama bătrânului din nuvela El coronel no tiene quien le escriba (Colonelului nu are cine să-i scrie) care așteaptă o viață întreagă pensia de veteran, iar discuțiile purtate cu el despre eroul legendar Simón Bolivar îl fac să-i dedice acestuia
Viața lui e un roman by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14417_a_15742]
-
Cranach - Fecioara cu Isus; Veronese - Cap de copil; Franș Snyders - negustor de vânat; Sebastian Ricco - Medor și Angelica; Jorg Breu - portret de bărbat; Hans Burgkman - cap de bărbat; Hendryk van Balen - Judecată lui Paris; Franș Floris - Suzana și cei doi bătrâni; Maestr Sf. Augustin (sec. XV) - Bătrân cu craniu; Franș Pourbus - Portretul unui necunoscut; Idem - Doamna cu diadema; La Hoefnagel - Fluturi și insecte, inscripția în latină: "Bis delectamur cum pictum florem cum vino decertatem videmus, în altero miramur..."; Tot la Hoefnagel
Brukenthal by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14465_a_15790]
-
de copil; Franș Snyders - negustor de vânat; Sebastian Ricco - Medor și Angelica; Jorg Breu - portret de bărbat; Hans Burgkman - cap de bărbat; Hendryk van Balen - Judecată lui Paris; Franș Floris - Suzana și cei doi bătrâni; Maestr Sf. Augustin (sec. XV) - Bătrân cu craniu; Franș Pourbus - Portretul unui necunoscut; Idem - Doamna cu diadema; La Hoefnagel - Fluturi și insecte, inscripția în latină: "Bis delectamur cum pictum florem cum vino decertatem videmus, în altero miramur..."; Tot la Hoefnagel - În utroque begnitatem Dei qui în
Brukenthal by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14465_a_15790]
-
gura luminoasă,-n tresăriri, nemairostită, calmă și acum, bînd cèva cu surîsu-i, ca și cum cîntările încearcă să-l răsfețe. Dieta lui Iosua Cum fluviu-și rupe țărmii la vărsare cu gura plină de torenți, așa țîșni cu vocea-n ultima-adunare printre bătrîni de triburi Iosua. Cei ce rîdeau, striviți pe loc tăcură, oprindu-și mîini și suflet, ca și cum treizeci de bătălii vuiau în gură; și gura-aceasta începea acum. Și-uimite stau aceste mii ca-n fața cetății Ierihon în marea zi
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
groază, fără grai, uitînd și cum, despotic, el strigase la Gabaon atunci spre soare: Stai! Și Domnul, ca o slugă, temător îl și ținuse, mîinile durîndu-l, deasupra neamului ucigător, ca unuia să-i împlinească gîndul. Și-acesta el era, acest bătrîn, muncit, cum ei credeau, de mari eforturi la cei o sută zece ani stăpîn. Dar se sculă, brusc năvălind în corturi. 2 (Dieta lui Iosua) Și se-abătu ca grindina afară: Voi ce-I promiteți? Dumnezei destui așteaptă-n jur
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
eu am avut îndoieli. - Ce-i de făcut? - Mai naște imediat una. Poate a și născut. Telefonez acuma. - Eu mă duc să iau aer... În scuarul mohorât al spitalului se plimbau pisici. De după colț apăru Ștein... - Ei, te felicit. - Mulțumesc, bătrâne, mulțumesc. Chiar acum i-am trimis Lenei un pachețel...Sunt într-o stare, nu știu cum, neobișnuită. Ar trebui să bem ceva cu ocazia asta. "Vezi să nu - îmi zic - de ce-aș bea cu tine?... Numai necazuri am". Nu voiam să
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
s-au impus greu (în 1763 englezul Smollett cârcotea că "francezii de cea mai bună familie își moaie degetele și le bălăcesc în farfuria plină de tocană", deși erau considerați arbitri ai eleganței europene). Un continent bătrân, devenit, ca toți bătrânii, individualist, iubitor de umbră și umbre, cu simțul - secret metafizic - al "distanței de cel apropiat", cu o memorie culturală care dictează din subconștient toate orientările contemporane. O Europă literară: marile nume care definesc acest continent sunt, majoritatea, literare: Goethe, Dante
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
într-o neobosită verificare. Reproduce în subsol prima redactare a câtorva descrieri, printre care pasajul despre lupta de pe câmpia Keresztes a lui Geafar-Pașa cu armia creștină, condusă de arhiducele Maximilian. Importantă este intervenția editorului, când completează titlul lui Mircea cel Bătrân, pe care îl transcrie după hrisovul adus de Fotino, deoarece, Nicolae Bălcescu uită să-l mai treacă, deși își propusese a-l cita. Cu acest fel de intervenție, munca editorului egalează cu o cercetare științifică. Cu o deosebită siguranță, Andrei
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
apropiați ai Centrului de Studii Comparate (Adriana Babeți, Anamaria Pop) cu cei trei (pentru cititorii unei alte cărți apărute recent, La răsărit, spre Tartaria, a lui Robert Kaplan, unul dintre protagoniștii întîlnirii cu Konrád György e deja un "personaj" cunoscut - bătrînul ziarist Fischer, originalul Vergiliu ale cărui sfaturi l-au condus pe Kaplan spre Infernul Balcanilor), fragmente din scrieri ale acestora și analize critice a unor cărți precum Verbele auxiliare ale inimii, Constructorul de orașe, Vizitatorul și Cartea memoriilor. Puțin convingător
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]