968 matches
-
atât, cum numai copilăria poate fi, ori, dimpotrivă, dureroase, ca neputința însăși. De cele mai multe ori, într-o singură pagină încape o viață, însă sunt cazuri în care, mototolită bine, ca să nu ocupe mult spațiu, e îndesată tot acolo și moartea. Bătrâneii blajini se transformă în monștri perverși, iar fuga după un greiere poate ascunde ceva oribil. Cât despre broaște, apar de nicăieri, când te aștepți mai puțin, și te mușcă de ochi, deși nu li se alocase vreun post în organigrama
Povestiri cu final schimbat by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18447_a_19772]
-
o grămadă de premire faine. Cel mai de succes film din istoria Noii Zeelande, Hunt for the Wilderpeople, va avea premiera națională la Cluj Napoca. Filmul prezintă povestea unui puști obranzic care se crede mult mai gangsta decât e și a bătrânelului amuzant cu care pleacă într-o călătorie plină de aventuri. The Dressmaker, o comedie despre răzbunare, ne-o prezintă pe Kate Winslet în rolul unei femme fatale care se întoarce în orașul său de baștină mic și limitat și îi
Comedy Cluj 2016 [Corola-blog/BlogPost/96802_a_98094]
-
sertare, situate în două camere diferite ale apartamentului în care locuiesc. În fiecare sertar am ferecat o mică creatură vorbăreață, certăreață și plină de sfaturi, unele mai tâmpite ca altele. Când sufăr de indecizie, vizitez ambele creaturi. Virika, este un bătrânel simpatic care nu suferă hardcore-ul. Astfel, dacă am de ales între un concert mai zgomotos și absolut orice altceva, mă va îndemna spre un eveniment care nu poluează fonic. Dar pentru că Virika este atât de previzibil, deschid și sertarul
Ce faci când suferi de indecizie? [Corola-blog/BlogPost/96972_a_98264]
-
-ntrece-n cântec c- un cuc,De chipul măicuței așteptându-mă-n prag surâzând...... XXVI. BUNICII, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2199 din 07 ianuarie 2017. Pe strada cu zăpadă-acoperită, Pășea cu greu, ținându-se-n baston, Un bătrânel cu faț-adânc asprită, Sărac la trup și numai cu veston. Din ceruri iarna scutura iar fulgii, Ce se-așezau pe umerii-i lăsați, Părea un mucenic în fața crucii, Printre cei sfinți de pe pământ plecați. În mâna stângă ducea caldă pâine
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
nea, Acum ograda stă nemăturată, Și parcă tot omătul a căzut în ea. Ia uite! Prispa stă să cadă! S-a scorojit și varul pe ... Citește mai mult Pe strada cu zăpadă-acoperită,Pășea cu greu, ținându-se-n baston,Un bătrânel cu faț-adânc asprită,Sărac la trup și numai cu veston.Din ceruri iarna scutura iar fulgii,Ce se-așezau pe umerii-i lăsați,Părea un mucenic în fața crucii,Printre cei sfinți de pe pământ plecați.În mâna stângă ducea caldă pâine
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
asistarea nașterilor. Adusese pe lume în viața sa o droaie de copii atât în sat, cât și prin cătunele învecinate. Fierarul a încălzit niște apă pe jarul de la forjă, într-o doniță din tablă făcută de el și punându-i bătrânei la îndemână cele necesare nașterii pruncului, plecă să-și facă de lucru în atelier, lăsându-le în grija lui Dumnezeu pe cele două femei. În odăiță, soba duduia plină cu lemnele încinse. Lovea Gligor cu furie ciocanul de nicovală, de
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
tocănița de ceapă cu pasăre, varza și cartofii și așa mai departe. Carnea de porc sau vită se găsește mai rar, nu este măcelărie să te poți aproviziona. Eu mai mergeam la oraș și cumpăram de la hală pește și carne. Bătrânei îi aduceau copii, mai ales fiul, că doar conduce un ditamai restaurantul. O vizitează săptămânal câte unul dintre ei. În timp ce coborau treptele magazinului, s-au oprit la telefonul public să o sune pe Maria. Încă era la vilă. I-a
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
Bratu Iulian În ciuda vârstelor înaintate, doi bătrânei se giugiulesc în pat. La un moment dat, baba, foarte încălzită, strigă către moș: - Dă-mi repede proteza, că vreau să te mușc!
BANCUL ZILEI: Doi bătrânei se giugiulesc în pat by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/82211_a_83536]
-
interpretată de Betty Buckley, locul unde se consumă și ultimul act al dramei. Regizorul încearcă să recupereze atmosfera patriarhală, conservatoare a locuințelor din Sud care mai păstrează un aer seniorial, dar și povești crude. Atmosfera a devenit halucinantă, spectrală din cauza bătrînei voluntar claustrate, care impune cu severitate o ospitalitate bizară, dar mai ales din cauză că, și aici, "întîmplarea" se întîmplă. De altfel, este și unul din momentele "fericite" ale filmului, cînd starea de tensiune este creată firesc, fără inutile artificii, decurgînd din
Ce va urma? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8319_a_9644]
-
România nu va mai avea de unde să transmită! Relata cu voce tremurândă că oamenii au început să se adune în fața sediului Antenelor. Acolo, însă, am verificat, nu era mai nimeni. Asta ca să-i luăm în calcul pe cei vreo 5-6 bătrânei de pe trotuar. Incredibilă minciună și incalificabilă atitudinea unui director de presă, ce se crede formator de opinie atunci când, seară de seară, emite judecăți din studioul "Sinteza zilei"!", scrie Simona Ionescu, într-un editorial postat în EVZ. Sorina Matei Realizatoarea TV
Ce spun oamenii apropiați de Traian Băsescu și presa "băsistă" despre Antena 3 by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81403_a_82728]
-
Rîța și Frank au vrut să importalizeze aniversarea de 84 de ani a bătrânelului, dar noul MacBook le-a dat bătăi de cap. Convinsă că trebuie să audă un ”click” în momentul în care se face poză, Rîța și-a dat că e ceva neînregulă.
Tehnologia le joacă feste unor bătrânei simpatici - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/69760_a_71085]
-
Folosirea stângace a calificativelor: „În acest loc a fost sanatoriul în care a murit marele poet Mihai Eminescu.” Cine a scris nu știe că Mihai Eminescu, fără marele poet, înseamnă mai mult. Aștept multă vreme un 135. În stație, doi bătrânei. Prin fața noastră trec tot felul de mașini, unele cu anunțuri. „Ia uite, zice ea, 49 de euro până la Zürich. Ce zici? -Știu eu ce să zic ? Ce să fac la Zürich?”, zice el. E reactualizarea, pe viu, a unei vechi
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4311_a_5636]
-
în registrul comediei. Evident că e plin de pericole, destinul acesta care lucrează sub pecetea tainei. Odată tras pe sfoară, lui Lefter i se poate întâmpla, virtualmente, orice. E alegerea, perfidă, a naratorului pretins neștiutor, să-l transforme într-un bătrânel cu mințile pierdute, blocat în singurul moment relevant al unei existențe, altminteri, anoste. Însă, trecuți prin varii înfățișări ale absurdului, nu putem să nu ne punem problema că duhul care-i joacă feste nu-l va lăsa în pace. E
Ceva secret by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4269_a_5594]
-
izbucni în aplauze, care durară, însă, doar câteva secunde. Pesemne, oamenii erau prea nerăbdători. Mulțumesc, domnilor! Și sunt curios să văd cine va mai aplauda după ce voi citi lista... Nu mai putu continua, deoarece ușa se deschise brusc și un bătrânel în palton, cu căciula pe cap, pătrunse în sală, fără a fi anunțat sau măcar să bată la ușă. Bună seara la toată lumea! Mă scuzați că am întârziat, nu mă dezbrac că-s răcit, rosti din mers, strângând mâinile întinse din stânga
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
îi explică bătrâna, și-ntr-adevăr ceea ce o uimi scoase din traistă și-i arătă secerile. Luați-o la stânga. Pe partea cealaltă. Trebuie să ajungem la Prefectură, în centru, spuse Cerboaica. În sfârșit, ajunseră. Tânăra femeie explică portarului cine este. Portarul un bătrânel impozant în uniforma lui veche, dar atât de curată încât părea nouă, cu dungă la pantaloni și caschetă pe cap îi arătă scările albe de marmură fără a o vorbă, parcă ar fi fost mut. Urcă și, sus, un domn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
urmărise și de gândul că nenorocitul acela poate să moară din clipă în clipă, dacă n-a și murit, cu tot sângele scurs în țărână. Ce ghinion pe ele să nimerească în calea lui și ce idee să-i vină bătrânei, să iasă la secerat! Ca și când cu acel puțin grâu sau fără el nu era totuna? Făcu un pas spre Tudor. I se păru că se împiedică în umbra fugarului prăbușită la picioarele ei. Se agăță șovăitoare de el, închizând ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
n-a trecut niciodată și chiar a fost cuminte, nu i-a supărat pe ai lui, iar la școală a fost mereu printre primii. De fapt, crede că acest personaj nici nu există. De unde până unde atâta generozitate pe un bătrânel adus de spate, venit din cine știe ce loc... De unde să aibă un biet moșneguț atâtea daruri, pentru a le împărți copiilor din lumea întreagă? Clar, ceva e cusut cu ață albă, în toată povestea asta cu Crăciunul. Ar fi întrebat-o
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
rândul lor de către părinții lor, care le-au auzit de la părinții lor, așa se transmite acest dar, din generație în generație. Generația mea, deja, nu mai primește acele istorii care s-au transmis. Într-o zi, am auzit de la acești bătrânei o istorie destul de interesantă sau o poveste misterioasă cu care-i speriau pe copii. Poate că este adevărată. Satul meu este împărțit pe regiuni, în unul din aceste locuri ale satului, la Florna, sincer nu știu care-i Florna nici acum, la
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
bine că Plictiseală nu știa de traiectoria sendvișului, pentru că o asemenea faptă nu era dintre acelea pe care le-ar fi uitat cu una, cu două, și nimeni nu ar fi putut să bage mâna în foc că același Plictiseală, bătrânelul simpatic care locuiește pe casa scării blocului 48A, nu i-ar fi sucit cățelei Milupa gâtul cât ai zice pește. Doar că prietenul omului, în general, și al autorului compunerii „Patria Mea“, în particular, dădea semne clare de autoconservare a
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
tablourile care ocupă un perete al camerei. O cameră mare a unei case vechi, aflată în fundul unei curți imense, acoperită cu iarbă și plină de arbuști pe care îi tunde, la intervale regulate de timp, același angajat tăcut, prezent în jurul bătrânei de peste treizeci de ani. Mulți îi spun Majordomul, fiind de părere că bărbatul a renunțat chiar și la propriul nume, din această cauză, însă bătrâna - Lady Esmeralda, proprietara clădirii, sper că este un nume care vă place, mie mi-a
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
mă gândeam că aș vrea să mor pe loc, împreună cu mama. Nu mai aveam la ce spera, viața noastră se sfârșise odată cu părăsirea casei din strada Nishikata. Două ore mai târziu, unchiul s-a întors cu doctorul satului. Părea un bătrânel cumsecade. Era îmbrăcat în alb din cap până-n picioare. - S-ar putea să facă pneumonie, a spus el după ce-a consultat-o pe mama. Însă părerea mea e că nu trebuie să vă îngrijorați. I-a făcut mamei o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
și Heinrich Blücher. Firul epic al romanului are concizia unui proces-verbal și platitudinea unui scenariu de telenovelă: în pragul senectuții, Hannah Arendt face o vizită familiei Heidegger la Freiburg și, în vreme ce Martin se odihnește în camera alăturată, moțăind precum un bătrînel căruia nu i-a mai rămas din spiritul filozofic decît obișnuința maniacală de a repeta regulat expresii sibilinice ca "starea de deschidere", "adevărul" și "ființa" - expresii pe care, firește, le rostește cu aerul grav și recules al unui oracol ce
Telenovelă cu Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9880_a_11205]
-
află în povestirea unui prieten care are nervii suficient de tari și-o viață garantată suficient de lungă pentru a și-o pierde urmărind elucubrațiile postului de televiziune condus de Dan Diaconescu. Prima secvență îl are drept erou pe un bătrânel care-a cerut cu disperare în glas să fie admis în lista celor care jucau pe biletul de loto colectiv inițiat de corifeii de la OTV: omul nu s-a desprins, mental, de perioada în care la cozile ceaușiste la alimente
O vară fără politicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9285_a_10610]
-
scriitor ar trebui să țină pe masa de scris o floare carnivoră. „Cu cât se spun mai multe cuvinte, cu atât este mai multă deșertăciune.“ Eclesiastul. * Câți pensionari ai împlinirii în viață. Și bucuria jalnică a acestei perversități fudule, mințind bătrânelul care crapă cu gândul la cât de important este el între oameni... Gândul mi-a fost însă retezat de vizita unor intelectuali care mi-au mâncat tocănița și au băut o găleată de ceai, susținând cu gravitate că libertatea fiecăruia
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
de intermediar și se scutură de perspectiva torporii sentimentale: "Junele martirizat simțea cum îi ieșea sudoarea din piele, năclăin-du-l, ar fi dorit să facă repede o baie, își percepea creierul ca un ou moale și sufletul praz fiert, dar sordidul bătrânel nu se dădea dus. O fi venit ca pețitor al Dorinței, se posomorî el" (p. 12). Toate premisele psihologice ale lui Gabriel Dimancea, ziaristul din Platonești, sunt ale unui Oblomov tipic: tândăleala în vârful patului, refuzul de a accepta mâncarea
Vipie, zăpușeală și zăduf by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9425_a_10750]