261 matches
-
tenor); Anna, sora lui Zaccaria; Marele Sacerdot al zeului Baal (baș); Abdallo, oficial de la curtea lui Nabucco (tenor), evrei, leviți, asirieni, soldați . Actul I (Ierusalim) Così ha detto îl Signore: "Ecco, io do questa città în mano del re di Babilonia; egli l'arderà col fuoco". Jeremiah XXXII În templul lui Solomon din Ierusalim, evreii își deplâng soarta: Nabucco (Nabucodonosor regele asirienilor) - regele Babilonului, a atacat și a profanat cu hoardele lui orașul. În timpul rugăciunilor intra în templu Zaccaria, marele lor
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Fenena să se prosterneze în fața lui, un trăznet cade asupra lui și îi doboară coroană de pe cap lăsăndu-l fără judecată; Abigaille recuperează coroană (S'appressan gl'istanti d'un'ira fatale). Actul III (Profeția) Le fiere dei deșerți avranno în Babilonia la loro stanza insieme coi gufi, e l'upupe vi dimoreranno. Jeremiah LI Tabloul 1. Grădinile suspendate ale Babilonului. În grădinile suspendate ale Babilonului, Marele Sacerdot și populația o aclamă pe Abigaille în calitate de stăpânitoare. Marele Sacerdot o presează să condamne
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
comunitară a venit însă dinspre oraș. Comunitățile rurale aveau acum de urmat un model elaborat la oraș, ceea ce a constituit un dezavantaj semnificativ. Mircea Vulcănescu are și el atenția îndreptată către această problemă, utilizând pentru termenii diadei sat-oraș, Neamul, respectiv babilonia. Și el pleacă de la două aspecte subliniate de mulți gânditori, și anume că nu poate fi luată o decizie cu privire la raporturile dintre acestea, respectiv că nu se poate face o alegere. Între cele două tipuri de civilizație nu există alternativă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
smerenie și virtute sunt știute ca neavând suport în realitate! Balamacul fariseu bătându-și joc de milostenia sadduceeană... Michna și Guemara - cele două părți constitutive ale Talmudului, una palestiniană și redactată în ebraică, cealaltă scrisă în arameeană, limba vorbită în Babilonia - evocă un personaj care neagă nu existența unui Creator ci implicarea acestuia în amănuntele și în viața cotidiană a lumii. Numele său? Apikoros - Epicurianul... Rabinii consideră ca ateu pe oricine afirmă inexistența unui judecător, și deci imposibilitatea unei judecăți. Prin
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Corespondenție între doi amorezi sau Limba românească la anii 1832 și 1822 ia în râs anumite jargoane (jargonul administrativ împestrițat cu termeni rusești, exprimarea înțesată de vocabule neogrecești). Ca autor dramatic, I. nu-și uită preocupările lingvistice. În „farsa filologică” Babilonia românească (1860), el atacă, într-o șarjă groasă, limbajul împestrițat de grecisme și slavonisme, italienismul heliadist, „ciunismul”, ortografia nouă cu alfabet latin, franțuzismul. Având meritul întâietății în dramaturgia românească de inspirație istorică, piesa Mihul. O trăsătură din rezbelul lui Ștefan
ISTRATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
nestatornicia soartei, la deșertăciunea celor omenești. O polemică s-a declanșat în jurul versurilor albe în care a fost scrisă drama. SCRIERI: Agripina, Brașov, 1847; Mihul. O trăsătură din rezbelul lui Ștefan cel Mare cu Matei Corvin, regele Ungariei, Iași, 1850; Babilonia românească, Iași, 1860; ed. 2, îngr. și pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1908. Traduceri: Edgar Quinet, Românii Principatelor Dunărene, Iași, 1856. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 196-199; Iorga, Ist. lit. XIX, II, 217, 254-256, III, 98, 118, 186, 232
ISTRATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
domeniul vieții sociale, având perfectă dreptate uneori și greșind profund alteori. Atât prin intermediul eroilor săi (Onache Cărăbuș, Mătușa Ruța, Călin, Ghiță), cât și prin luări energice de atitudine în presă și în Parlament, a vorbit despre marile probleme basarabene: ciudata babilonie care a subminat limba română, rolul nefast al experimentărilor și al structurilor social-economice străine obiceiului pământului, periclitarea echilibrului ecologic etc. „Apele nu pot să dispară, va spune unul dintre eroii săi, Mihai Gruia. Apele ba se revarsă, ba își schimbă
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
și gura lui spunea enormități (Φϑ:∀ 8∀8≅¬< :γ (ς8∀). Cele patru vânturi reprezintă cele patru puncte cardinale (potrivit poemului Enuma Eliș IV, 40), fiarele, cele patru imperii despre care am vorbit deja atunci când ne‑am referit la capitolul 2: Babilonia la sud, Imperiul Med la nord, Persia la est și Imperiul Macedonean la vest. Simbolismul animalelor asociate acestor imperii a suscitat dintotdeauna interesul bibliștilor și al exegeților. Care sunt sursele capitolului 7? Care este adevărata semnificație a figurilor teriomorfe? Iată
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
mai cu seamă extrase din scrierile lui Teucros Babilonianul, corelează seria celor douăsprezece ore (∗Τ∗γ6ςΤΔ≅Η) cu cele douăsprezece animale ce corespund câte unui semn zodiacal.” Cele trei fiare corespund simbolurilor ∗Τ∗γ6ςΤΔ≅4 ale celor trei imperii: leul (Babilonia); ursul (Media); leopardul - de fapt, o pisică mai mare (Persia). Cât despre a patra fiară, cea mai înfricoșătoare, aceasta corespunde Imperiului Macedonean, iar cele zece coarne, succesorilor lui Alexandru cel Mare. Coarnele sunt simbolul puterii și măreției (potrivit LXX: 1Rg
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
comunitatea sa, amenințată de pretutindeni de nenumărate pericole. Biserica din acea vreme găsește un corespondent perfect în istoria frumoasei Suzana atacată de cei doi bătrâni: „Suzana a avut de suferit din pricina celor doi bătrâni ceea ce suferim și astăzi din pricina regilor Babiloniei. Suzana era imaginea Bisericii” (I 14, 5). La rândul lor, „cei doi bătrâni reprezintă, în figură, cele două popoare care urzesc împotriva Bisericii, poporul circumciziei și cel al păgânilor” (ibidem). Biserica se vede prinsă între ciocan și nicovală. Victimă a
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
acestea în timp, «distanțele incomensurabile» devin mai ușor de cuprins”. Punctul de pornire este deci căderea Babilonului, sensul evoluării narative fiind dinspre trecut către prezent. Uzând de un bogat repertoriu de personaje, tehnici și formule literare, S. produce o amplă babilonie narativă, copios ramificată epic, dominată de ideea ciclicității istoriei. În spirit eventual postmodern, prozatorul filtrează documentul brut prin sita alegoriei și instrumentează trecutul ca paravan pentru nevrozele actualității. Scheletul ciclului, structura lui mascată ar fi un bruion de filosofie a
SCHWARTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
multiplicarea fotomecanică a unui dactiloscript. Redactor: Nicolae Novac. În Cuvânt de început se afirmă: „Niciodată în șase ani de la terminarea celui de-al doilea război mondial, setea de slovă românească nu a fost mai intensă ca în aceste zile de babilonie mondială. Niciodată emigrația noastră nu și-a manifestat dorul de a lua parte activă la zbuciumul universal, la lupta uriașă dintre bine și rău, dintre întuneric și lumină, dintre libertate și sclavie”. În această publicație cu caracter de antologie, pe lângă
VERS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290499_a_291828]
-
fiecare model curricular le urmează. Dar acestea există. Curricula moderne s-au apropiat semnificativ de o știință curriculară unitară și, în orice caz, au impus o tehnologie coerentă de proiectare și transpunere în practică a demersurilor curriculare de bază. Dincolo de babilonia terminologică, se pot depista aceleași obsesii teoretice și practice care rezidă în repudierea principalelor metehne ale așa-zisei educații clasice practicate în școlile tradiționale: caracterul livresc, magistrocentrismul, accentul excesiv pus pe instruirea informativă, izolarea școlii față de viață și societate, ignorarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ea țintește cerul și întâlnirea cu zeii care diriguiesc soarta oamenilor. Dacă această întâlnire va avea loc, atunci vom asculta „simfonia destinului” interpretată de știința curriculumului ca meșteșugită artă (techné) a predestinării. Cel care scrie aceste rânduri speră, căci în babilonia teoretică de astăzi presimte resurecția eutimică a paideia, după milenii de surghiun la care civilizația și cultura euroatlantice o condamnaseră. În cele ce urmează descriem, pe scurt, atmosfera în care se desfășoară marele shift curricular postmodern, panorama explorărilor, înfruntarea paradigmelor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
amețitor pentru întreaga istorie a written curricula: postmodernizarea curriculumului modern. Cum? Prin absorbție... În lucrarea A Post-Modern Perspective on Curriculum (1993)166, Doll, inspirat de teoria matematică a haosului enunțată de Ilya Prigogine, și-a propus să găsească „ordine” în babilonia disputelor curriculare și să elaboreze a new concept of curriculum („o nouă concepție despre curriculum”). El profetiza cu entuziasm: Un sens nou al ordinii educaționale se va naște sub formă de relații noi între profesori și elevi, culminând într-o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de duminică/ dedesubt se află trupul meu aproximativ intact/ la dracu se găsește sufletul meu nefestiv/ Iar acesta ești tu/ îndrăgostit până peste urechi de mine/ adică de o realitate cât se poate de fictivă/ și complet nelocalizabilă” (Loteria din Babilonia). Ultima schimbare notabilă, realizată în Poeme nerușinate (1993) și în Cartea mâniei (1997; Premiul Uniunii Scriitorilor), se concretizează prin emergența tematicii religioase, ca și prin tentativa de renegociere a pactului cu literatura. Pe de o parte, se înglobează un număr
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
asociază mai ales romanului Coaja lucrurilor sau Dansând cu Jupuita, care a cunoscut o receptare critică entuziastă. Ca și Orbitor al lui Mircea Cărtărescu, Coaja lucrurilor... este o veritabilă bibliotecă a postmodernismului literar, în care transpar toate trucurile curentului: de la babilonia narației la pitorescul scientist, de la livrescul debordant la experimentul lingvistic, de la deconstrucția toposurilor epice la resemantizarea locurilor comune sau de la omniprezentul kitsch la revrăjirea lumii. Spre deosebire de Cărtărescu, O. mizează mai puțin pe arsenalul mitico-simbolic, cât pe resursele textualismului și pe
OŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
înclinarea nominalistă și, paralel, un perspectivism deschis către presiunile contextuale - în sens larg ideologice - exercitate asupra creației în diferite epoci. În ultima variantă, incluzând toate cele cinci chipuri, cartea pune ordine într-un domeniu unde pare a se fi înstăpânit babilonia (adică unde fiecare teoretician se exprimă în limba și în legea sa). C. tratează modernitatea drept concept generic sau gen proxim - distingând-o net de ceea ce se numește modernism, care este doar unul dintre chipurile sale doctrinare și estetice. Cartea
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
din coloniștii asirieni stabiliți de Sargon în Samaria - căci, fără îndoială, îi curge și sânge de-al lor prin vine - ei bine, oamenii aceia l-au acceptat până la urmă și pe Stăpânul Ceresc al israeliților care nu fuseseră deportați în Babilonia. Și-au adus cu ei de acasă zeii ancestrali, desigur, pe Adamilki și Nergal, spiritul ciumei, patronul protector al Cuthei și Sidonului, dar s-au închinat în locuri înalte și lui Jahve, stăpânul pământului în care fuseseră strămutați. Au învățat
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
timp, poate să descopere un cuprins uluitor, minunat, mai ales când o întâlnești într-o narațiune pe măsură. Ne este cunoscută mica povestire Cei doi regi și cele două labirinturi, de Jorge Luís Borges. La porunca unui rege din insulele Babiloniei, arhitecții și magii ar fi construit un labirint deosebit de complicat și subtil. Oricine s-ar fi aventurat pe coridoarele lui s-ar fi pierdut pentru totdeauna. <ref id="20">Jorge Luís Borges, Cei doi regi și cele două labirinturi, în
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
labirint, doar spre a se glumi pe seama simplității sale. Când totul părea pierdut miracolul se petrece: la căderea serii, simțindu-se aproape sfârșit, a invocat puterea divină și a aflat o ieșire. Într-adevăr, a venit vremea când stăpânul din Babilonia a fost învins în luptă chiar de cel care-i fusese oaspete. Făcut prizonier, este dus cât mai departe în adâncul deșertului, unde nu are în față decât imensitatea gri a întinderilor de nisip. Află astfel un labirint cum nu
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
este construit astfel încât să ducă la rătăcirea definitivă a celui care s-ar vedea pe coridoarele sale. Absolut nimeni, nici măcar îndrăznețul rege, nu ar fi putut să-l străbată în așa fel încât să-i afle ieșirea. De altfel, regele Babiloniei, în dorința de a ridica un edificiu nemaivăzut, cheamă la el nu doar arhitecții timpului, ci și magii de atunci. Odată ce aceștia trec la lucru, construcția atinge o complicație infinită. Nici măcar cel care a imaginat planul ei nu avea cum
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Borges comportă ceva neomenesc. Faptul e valabil nu doar cu privire la pustiul în care e părăsit regele trufaș, ci și la edificiile ridicate de oameni. Neomenescul lor le aduce în vecinătatea celor mirabile. Aflăm ceva în acest sens despre edificiul din Babilonia: s-a voit a fi, prin urmare, mai mult decât cele aflate în puterea omului. Iar scandalul ei constă tocmai în voința de a se înscrie cu orice preț în ordinea miracolului. 42 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE Or, pustiul
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
urmare, mai mult decât cele aflate în puterea omului. Iar scandalul ei constă tocmai în voința de a se înscrie cu orice preț în ordinea miracolului. 42 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE Or, pustiul nesfârșit în care e părăsit regele Babiloniei face inutile puterile acestuia. Nu mai răspunde în nici un fel așteptării sau voinței sale. De aceea apare pur și simplu sustras oricărei limite. Așa cum îl lasă să se vadă povestirea lui Borges, reprezintă ceva cu totul altfel (ca să reiau o
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
el însuși în cuvintele narațiunii de față. Tocmai acesta este straniu, dincolo de tot ce poate fi descris și cuprins cu mintea. s-ar putea numi cu un termen folosit de Rudolf Otto, anume mirum. Pustiul în care e părăsit regele Babiloniei se face locul unui mirum, întâlnirea sa produce imediat uimire și înfricoșare. Nu lipsa de sens îi este proprie, ci mai curând un nonsens teribil, apt să te cutremure. Prea multe însă nu se pot spune, căci nu e vorba
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]