894 matches
-
știa pe părintele Gherasim. Slujea la Catedrala din Cartierul Latin. Îi dădu și adresa, 9 Bis Rue Jean de Beauvois, în apropiere de Sorbona. Îi mai spuse că părintele e un bătrân cam ciudat, cu toane... Mulțumi, plăti cu un bacșiș consistent "domnului Costel" pentru informațiile oferite. A doua zi, pe la 10, era la catedrală, un edificiu impozant, cam încorsetat între imobilele vecine. Intră în biserica pustie la acel ceas, admiră altarul, cu icoane de preț... Citise la intrare un scurt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
participa tot satul la astfel de eveniment. Îmi amintesc ce spunea tata: „Vecinii se împrumutau unii pe alții cu bani și mergeau toți împreună. Cu cincisprezece lei plecai la nuntă: zece lei îi închinai pe masă, un leu îl dădeai bacșiș la lăutari, un leu bacșiș în sân la mireasă și îți mai rămânea săți iei și o sticlă de vin”. Meniul era tradițional: borș cu carne, sarmale (găluște), mălai sau pâine și, mai târziu, cozonac. Astăzi meniul este ca la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de eveniment. Îmi amintesc ce spunea tata: „Vecinii se împrumutau unii pe alții cu bani și mergeau toți împreună. Cu cincisprezece lei plecai la nuntă: zece lei îi închinai pe masă, un leu îl dădeai bacșiș la lăutari, un leu bacșiș în sân la mireasă și îți mai rămânea săți iei și o sticlă de vin”. Meniul era tradițional: borș cu carne, sarmale (găluște), mălai sau pâine și, mai târziu, cozonac. Astăzi meniul este ca la oraș, iar ornamentațiile sălilor la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Giurgiu, la ora la care Tudose încuia poarta și o privea din curte prin geamul luminat al bucătăriei pe Aneta tăindu-și unghiile de la picioare, la ora la care se spărgea sindrofia negustoreselor de mărunțișuri de pe șelari, Norbert îi dădea bacșiș chelnerului de la Gambrinus (cineva gâdila coardele unui instrument care chicotea înfundat) și revenea în preajma Băncii. Clădirea era întunecată și acoperișul se profila bombat sub norii vag luminoși. Urca treptele până la broderia de fier forjat care proteja ușile de cristal și
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
o referire la situația din România, în subcapitolul "L'argent, le marché et la société", o referire într-o singură frază, care frizează, ce-i drept, derizoriul, deși reflectă niște realități: "în România lui Ceaușescu, de exemplu, toate plățile importante (bacșișuri pentru profesorii de liceu, onorariile medicilor) erau făcute în pachete de țigarete de marca Kent" (p. 237). Problema statului-național și a suveranității sale este de fapt în centrul dezbaterii despre Uniunea Europeană. Potrivit lui John Laughland, statul național nu aduce o restrângere
O carte explozivă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9315_a_10640]
-
o femeie bionică, cu o capacitate de rezistență ieșită din comun. Umilită zilnic în sistemul de pile-cunoștințe-relații al procurării de alimente și lucruri de strictă necesitate, ea ajunge să se simtă bine numai atunci când merge la coafor. Abia aici, lăsând bacșișuri grase, e "cineva". Coafeza îi spune, cu respect, "domnișoara doctoră". După aceste pagini extrem de pregnante în regimul lor descriptiv-constatativ și care îmi aduc aminte de jurnalul, de asemenea remarcabil, al Tiei Șerbănescu Femeia din fotografie, vin la rând dialogul dintre
Ceaușism la pătrat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8183_a_9508]
-
nu știu nimic, cum arată, În ce stadiu este ...! Te rog intuiește, orice este mai bun decât nimic! Doctorul scrise o rețetă pe un nume oarecare, plecă și rugă o brancardieră să meargă la farmacia spitalului, dădu bani și un bacșiș consistent și peste câteva minute, d-na Marcica Gachi se Întoarse cu o sacoșică plină cu medicamente. Doctorul scrise foarte citeț câte și ce sunt, cum și câte să ia pe zi, apoi pe unguente, pe fiole și mai scrise
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
cunosc de undeva. — De la moartea lui Roman, instalatorul polonez. În fața taxiului apar Jean, cu trena de la rochia lui Liliane și foarfeca Solingen, și Gustave, cu lada de șampanie. — Domnule Lionel, ați uitat trena și foarfeca, îi spune chelnerul. Păstrează trena bacșiș. Împarte-o cu Gustave, deși nu merită. M-a făcut de râs cu Château Piérrot-ul lui. Foarfeca o luăm. Era pe notă. Gustave, de rușine, e gata să scape lada. O scapă până la urmă în portbagajul taxiului, pe care-l
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
te tocmești. Mai ia trei mii de la mine. — Mulțumesc, ești gentil. Taxiul oprește în fața blocului. Lionel mai îngroașă o dată obrazul și-i spune șoferului: — N-ai putea să mă împrumuți c-o hârtie de două sute? Vreau să-ți dau un bacșiș gras și n-am mărunt. — Cu cea mai mare plăcere. Vreau să vă rog și eu ceva: să faceți o fotografie cu mine. — Cu mare plăcere. Șoferul îi dă lui Lionel două sute de euro, în hârtii de câte zece. După
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
bucură Liliane, uitând pentru o clipă de performanța istorică a echipei din Angers. Stagiarul Patrick - căci despre el e vorba - îi dă animalul și se retrage în beznă. Lionel și indianul se opresc din strigăte. Lionel îi dă șoferului un bacșiș generos de zece euro. Șoferul descarcă lada de șampanie și demarează fericit. Lionel încarcă în brațe lada și-i spune lui Agnès: — Ce seară animată. — Nu e grav. Important e c-am promovat. Lionel și Liliane urcă la etajul patru
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Lionel deschide ușa. Didier îi dă grăbit buchetul de flori și o ia la fugă spre lift, gata să-l răstoarne pe Patrick, care tocmai îl împușcă pentru a treizeci și șasea oară pe Robespierre. Lionel, care pregătise un frumos bacșiș de zece euro pentru Didier, strigă după el: — Așteaptă! De ce te grăbești? Să nu ne confunde, apucă să-i răspundă picoloul înainte ca liftul să se prăvălească spre parter. Lionel îl salută pe Patrick - pe care nu știe de unde să
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
inundații intenționat, ca să încarce devizul. A încercat și cu mine, dar nu i-a mers. Păcat de el, era un client serios. Conștiința mea e curată ca vodca. Părerea lui Didier Domnul Lionel a fost un băiat salon. Nu dădea bacșișuri mari, dar nici nu scuipa pe jos. Nu l am văzut niciodată beat mangă sau căzând sub masă. Era normal să mă ofer voluntar să-i duc ultima cuminecătură, chiar și sub formă de tort. Eu m-am și rugat
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
un instrument unic, alcătuit din trupul și chipul său, pe care le schimonosea În gesturi trăznite, ca de păpușă mînuită dinăuntru de un virtuoz” (despre Teică); „actorii ieșeau din cîrciuma cu scaunele pe mese, semn că ospătarii se săturaseră de bacșișuri” (minunat truvai!); „meseria se fură, dar actorul X n-a reușit să fure nimic : n-are vocație de cleptoman sau de actor?”; ”fetișul vorbelor - o boală post revoluționară”; „noi, actorii, practicăm o artă care se consumă În timp ce se produce” (extraordinară
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
o vreme, sufleri erau două unguroaice, actrițe la bază, care șopteau cu accent : astfel, te pomeneai deodată, că pe scenă unele personaje pronunțau cu accent maghiar! Și-așa se scrie istoria (teatrului)... Actrița Tania Popa regretă că actorii nu primesc bacșiș, precum ospătarii. Și cine-o Împiedică să schimbe Teatrul Național, cu Bolta Rece?!... Am mai vorbit cîndva de spectacole care durează 10 ore (Claudel, la Paris, spre exemplu); Livada...lui Nekrosius ținea numai 6! PÎnă la urmă, regizorul a lăsat
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
fixă, un procentaj anume dintr-un contract, sau orice altă favoare în bani sau ceva similar, de obicei plătită unei persoane aflate într-o poziție de decizie. Există mulți termeni echivalenți pentru mită, cum ar fi retururi, gratuități, „aranjamente comerciale”, bacșișuri, cadouri, plăți, bani murdari, toate reprezentând noțiuni ale corupției în termenii banilor sau favorurilor plătite oficialilor și politicienilor, dar nu numai. Acestea reprezintă plăți sau restituiri necesare sau cerute pentru a face ca lucrurile să treacă mai ușor, mai lejer
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
să stau, te rog să-mi scoți casca. Dar nu va ține! Mai trebuie să stați puțin, doar zece minute! Nu, nu, te rog, te rog mult să mă eliberezi. Lucrătoarea nu avu încotro. Respectă dorința clientei sale. Primi un bacșiș gras, o ajută să-și pună pardesiul, apoi îi puse ușor cu grijă eșarfa pe cap ca să nu se răsfire părul și, conducând-o până la ușă, îi mai spuse: N-o să țină, nu veți putea rupe inima târgului, glumi ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
fotbal, căci atunci purta o șapcă roșie cu numele echipei. La fiecare două săptămâni, o doamnă blondă îi făcea menajul, pentru care era plătită extrem de bine, după stilul îndrăzneț de a se îmbrăca și comporta, întotdeauna oferindu-i-se un bacșiș impresionant. Din fotoliul în care se așezase, Vladimir urmărea relatarea portarului ca și cum s-ar fi aflat la cinema urmărind un film despre viața altcuiva. Nu se putea gândi decât la banalitatea prin care se caracteriza propria viață. În timp ce i se
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
fie! O pană de curent ne-a retezat brutal romanța, iar când am refăcut conexiunea, Mya benchetuia deja de zor pe un alt server culinar, iar contul meu fusese golit, de parcă toți ospătarii din lume și-ar fi tras un bacșiș generos. Despre Jeanne din Lyon n-am să vorbesc prea mult; s-a dovedit că, de fapt, o chema Jean, nu era licențiată În pictura flamandă, așa cum pretindea, ci lucra ca bodyguard Într-o librărie. Relația cu misterioasa Amanda, care
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
urgență la Washington, pentru a i se oferi un post În conducerea superioară a CIA, care să-i solicite la maximum inteligența și perspicacitatea. După ce o impresionase În mod atît de plăcut pe Daisy, maiorul plăti consumația, lăsînd chelnerului un bacșiș meschin, sub pretextul că oricum Încărcase nota de plată, apoi se oferi să o conducă pe Daisy acasă, iar ea acceptă cu multă bunăvoință. Ba, mai mult decît atît, cînd ajunseră În fața locuinței, Îl invită Înăuntru, așa cum cereau bunele maniere
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
lipseau, Înlocuitorii lor nu prea știau despre ce e vorba și, ca să nu se facă de rîs, se prefăceau că știu, Bill era salutat cu deosebit respect la intrarea În radă și la plecare, mai ales că lăsa În urmă bacșișuri consistente. După el, plecau Într-o direcție necunoscută cisternele pline, Însoțite de gărzi Înarmate. Nici americanii nu se amestecaseră vreodată În această afacere, deși paza de coastă ar fi putut intercepta vasul și verifica actele; teoretic, avea acest drept prin
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
pacoste mai sînteți, se gîndește, greu o mai scoate omul la capăt cu dumneavoastră! Coborînd din taximetrul care îl purtase de-a lungul și de-a latul Bucureștiului mai bine de două ore, Roja îi mulțumește șoferului lăsîndu i un bacșiș gras, era soare strălucitor afară cînd m-am urcat la matale în mașină, îi spune pășind la marginea trotuarului într-o băltoacă, și uite acum ce belea, se plînge ridicîndu-și privirea printre stropii mărunți de ploaie către ferestrele blocului Ciclop
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
merita oare să te mai sacrifici? Mai gîndește-te încă o dată bine cu ce poți și cu ce nu poți fi de acord din toate astea dacă nu vrei să mori tot poștaș, să depinzi în continuare de tot felul de bacșișuri și comisioane dubioase, să fii jucărioara femeilor singure și disperate. — Trebuie să înțelegi că n-am avut încoto, zise Poștașul, îi puneam pe masă toate scrisorile lui Milițică, nu puteam să le triez înainte. Și-ar fi dat seama dacă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
N-a fost o traversare grozavă, Îi spuse el În englezește stewardului-șef. Individul fusese chelner În Londra și casierul nu rostea niciodată În franceză un cuvânt mai mult decât era necesar. — Evreul ăla, spuse el, ți-a lăsat un bacșiș ca lumea? — Ce crezi? Șase franci. — I-a fost rău? — Nu. Bătrânului cu mustață - lui i-a fost rău tot timpul. Și vreau zece franci - am câștigat pariul. Era englez. — Lasă-mă. Puteai să-i tai accentul cu cuțitul. — I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
de unul singur. Ura de-a dreptul să trebuiască să se dezbrace În fața altui bărbat, dar știa că aranjamentul o să-l coste ceva mai mult, pentru că era evreu. Nu va fi pur și simplu o chestiune gen vreau, da, poftim bacșișul. Trecu prin fața geamurilor luminate ale vagonului-restaurant, unde lămpi mici, cu muchiile mov, ardeau pe fețele de masă puse deja pentru cină. „Ostende - Köln - Viena - Belgrad - Istanbul“. Trecu pe lângă șirul de nume fără să-i arunce vreo privire. Rutina Îi era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
cu un gest că trenul lui purta o neobișnuită și crudă povară. Dar Myatt cunoștea prea bine ruta pentru a se lăsa păcălit. Grupul, ghici el după aerul acela de hărțuiți cultural, aparținea vagonului de dormit pentru Atena. Când dublă bacșișul, conductorul cedă și lipi pe geamul compartimentului o etichetă cu „Rezervat“. Cu un suspin de ușurare, Myatt se văzu singur. Privi fețele care Înotau ca Într-un acvariu, despărțit de acestea printr-un perete sigur de sticlă. Chiar și prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]