112 matches
-
pufoasă. - Mă, zice, ție ți-e foame... - Cum să nu-mi fie, venisem la tine la masă și n-am mâncat nimic... - Te-am așteptat duminica trecută... Adusese nevastă-mea baclavale de la cofetărie... - Bine că le-ați mâncat singuri... Cunoșteam baclavalele. Cu puținii bani pe care mi-i dădea Nilă mâneam și eu câte una și îmi plăcea atât de mult încît până seara îmi ajungea doar atât. Berea parcă l-a trezit pe Gheorghe din încordarea lui. Și-a adus
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
legionar făcut înainte de 6 septembrie, sau după. Gheorghe se făcuse după. Dar nevastă-sa ne chemă la masă afară, în altă cameră, care era de fapt bucătăria micului proprietar al acelei curți, gătise acolo și ne așezarăm să mâncăm. Acele baclavale de care îmi vorbise Gheorghe astă toamnă, când nu venisem, apăruseră iar, pesemne că în fiecare duminică vânzătoarea de cofetărie le aducea soțului ei, acasă. La sfârșit ne servi cafele. Între timp femeia născuse, dar nu văzusem copilul și o
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
indivizi, cât și pentru clase întregi. În această privință, am făcut o observație interesantă: la Craiova se afla atunci o garnizoană importantă de soldați turci, care sărbătoreau ziua de vineri, delectîndu-se în ziua aceasta cu o porție dublă de pilaf, baclavale și cu alte mâncăruri naționale. Evreii numeroși din Craiova sărbătoreau în fiecare săptămână ziua de sâmbătă, delectîndu-se și ei cu o mâncare specială ("Kugelkopf") și cu mărirea porțiilor, în general. Iar partea covârșitoare a populației creștine sărbătorea ziua de duminică
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
cu două polițe ; în cea de dedesubt, un radio. Pe biroul placat cu cristal gros, telefonul și o lampă. Prânzul, la ora două. Icre de crap, salată, ouă umplute, friptură de vițel, țuică, chiftele, cârnăciori, castraveți murați, vin, apă minerală, baclavale. Leșinase. Vomase până la epuizare, leșinase. Au scos-o din cameră, au dus-o la baie. Aceeași baie, nu bănuise că se afla chiar alături. I-au șters gulerul murdar, au frecat-o cu un prosop ud la tâmple și pe
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
fructele lor, folosite ca materii de bază în prepararea mâncărurilor (arpagic, bamă, bostan, dovleac, dud, harbuz, pătlăgea, tarhon) sau ca mirodenii (anason, enibahar, năut, susan); - nume de mâncăruri de bază (chiftea, ciulama, iahnie, musaca, sarma, telemea) sau de dulciuri (acadea, baclava, cataif, halva, magiun, rahat, șerbet); - nume de băuturi (afion, cafea, rachiu, revac, salep). În cunoscuta sa lucrare Semasiologia limbii române, L. Șăineanu atrage atenția asupra unui fenomen cel puțin ciudat: românii au împrumutat cuvinte și expresii privitoare la „beție“ de la
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
dădeau întâlnire toate bucătăriile din lume (afară de cea nemțească, pentru care ea avea un dispreț desăvârșit). În cinste erau, afară de felurile obișnuite în țară și de multe excursiuni în bucătăria franceză, bucatele grecești și turcești: nenumărate feluri cu untdelemn, cataifurile, baclavalele și caplamalele [capamalele, n.n.] care mai trăiesc și astăzi, precum și altele, de care îmi aduc aminte cu jind: kușkebak, tingirikebak, kafasaki, friptură tocată la frigare și multe alte feluri gustoase, dacă nu tocmai ușoare de mistuit, ale căror nume chiar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
gasthaus la Rusescu / In Plevnastrasse, numer fir... / Și eu cunoscu! respunse grecul, / Pe care’l îneca obida / Un birto unde am mancato / Cum n’am mancat niți la Patrida / țe sarmaluțe, țe pilafuri / țe scordolele adelfe! / țe patlagele împanate, / țe baclavale, țe cafe! / La birto asta io maninco / In timpo verei, timpo ernei, / Sinto amic cu Kir Rusescu, / La tesaris, in strada Plevnei. Rumânu zise: fleici mai bune / Ca la birtu-ăsta n’am găsit / Și ce potroace minunate! Și ce mâncări
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
așezată pe pămînt ca să calce pe ea grecii, vizigoții, bulgarii și turcii pe care văd că deodată grozav Îi mai iubesc românii, că joacă Hagi la ei, Galatasaray!, strigăt ce șterge Într-un singur meci șase sute de ani de biruri, baclavale, decapitări, fecioare desfigurate á posteriori, voaluri și turbane musulmane cu vizetă. Prin care ni se spunea că nu ne vindeam țara, ne vindem viitorul, dar ce e viitoru’? La 1848, prefectul de Iaș trimitea o notă informativă ministrului de Interne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
bombonerie, înghețate, patiserie, băuturi răcoritoare, etc.) fie la mese cu scaune de către ospătari. PATISERIA este unitatea de alimentație publică care se caracterizează prin faptul că desface în stare caldă cele mai diferite produse din cocă: plăcinte, brânzoaice, pateuri, gogoși, ștrudele, baclava, brioșe, cozonac, etc. Patiseriile mai servesc de asemenea diferite băuturi nealcoolice calde (ceai, lapte, cafea, cafea cu lapte, etc) băuturi nealcoolice reci într-o mare diversitate, dar și unele băuturi alcoolice slabe (cu precădere bere, vin și alte băuturi aperitive
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
dori să, știm ce stare a pierdut d-nul Brătianu? Cea pe care n-a avut - o? Cât despre exil, am dori să știm câtă pensie lunară plătea sultanul fiecărui martir patriot la Brussa și de ce fel era cataiful și baclavaua ce reprezenta pînea amară a exilului? Mulți au și murit, zice d. Brătianu. D-zeu să-i ierte, zicem noi. Pagubă mare pentru țară desigur nu e, din contra, câștig; avem câteva pensii reversibile și câteva reputații uzurpate mai puțin
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
eleganța așezată a ținutei sale, vorbea frumos și avea o anume înțelepciune ce venea din lăuntrul ființei sale. Adesea o însoțeam în oraș și bunica nu-mi putea refuza nimic. Erau nelipsite bomboanele fondante făcute în prăvăliile grecești, sarailiile și baclavalele turcești ori trigoanele însiropate în nucă abundentă, precum și fisticul. Șerbetul se găsea din plin, rareori consumându-l natur deoarece bunica și mama îl foloseau mai ales la prăjiturile de casă. Aveam o slăbiciune aparte la tortul de biscuiți cu șerbet
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
adevăr au fost delicioase, dar n-am prea distins cele patru feluri de brânză. Când ne-a apucat pofta de a mânca ceva dulce ne-am dus la „Cafeteria” și am mâncat câte o cremă de vanilie și câte o baclava. Crema de vanilie era o cremă obișnuită, dar baclavaua a fost foarte delicioaă și totuși nu era la înălțimea baclavalelor turcești. Foindu-ne prin magazinele alimentare tot vedeam la raionul cu fructe niște dovleci lunguieți și foarte, foarte galbeni. Curioase
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
cele patru feluri de brânză. Când ne-a apucat pofta de a mânca ceva dulce ne-am dus la „Cafeteria” și am mâncat câte o cremă de vanilie și câte o baclava. Crema de vanilie era o cremă obișnuită, dar baclavaua a fost foarte delicioaă și totuși nu era la înălțimea baclavalelor turcești. Foindu-ne prin magazinele alimentare tot vedeam la raionul cu fructe niște dovleci lunguieți și foarte, foarte galbeni. Curioase ne întrebam: ─ Ăștia seamănă a dovleci. Poate că asta
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
a mânca ceva dulce ne-am dus la „Cafeteria” și am mâncat câte o cremă de vanilie și câte o baclava. Crema de vanilie era o cremă obișnuită, dar baclavaua a fost foarte delicioaă și totuși nu era la înălțimea baclavalelor turcești. Foindu-ne prin magazinele alimentare tot vedeam la raionul cu fructe niște dovleci lunguieți și foarte, foarte galbeni. Curioase ne întrebam: ─ Ăștia seamănă a dovleci. Poate că asta și sunt. Să aducă ei dovleci printre banane, struguri, mere? S-
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
2009 Tainul parvenitului Motto: „Dacă dai nas lui Ivan, se suie pe divan” (Din înțelepciunea uitată a poporului român) Ca să nu se zică că din stăpânirea de 500 de ani a turcilor asupra Țărilor Române nu am luat decât halva, baclava și sarma (tradiționalele sarmale românești!), s-a scos din tolba prăfuită a sultanilor procedeul de a-i recupera pe domnii maziliți care erau duși în surghiun, undeva prin Turcia de astăzi, asigurându-li-se, pentru ei și familiilor lor, casă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Am MIROSIT: mâncăruri specifice, aroma portocalelor și altor citrice încă neculese (sezon, în noiembrie), dar și putoarea din centrul Atenei OMONIA cel mai urât km 0 dintr-un oraș pe care l-am văzut pe oriunde am umblat ! Am GUSTAT: baclavale, prăjituri, supe cu pește, portocale (la ele acasă), fistic, lămâi, măsline. Cultura națională e măslinul, vreo 12 miliarde de pomi (care trăiesc până la 600 de ani!) de-a lungul râurilor și țărmurilor. ,,Mâncarea săracului” e scutită de impozite și necesită
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
bronzate“ și „păpuși de carbid“. În tavernă stă cu un „idol cultivat“ sau „c-o misă de categorie“ și are „grom la masă“. În timp ce cântă „demimondena“ și difuzează „hoparleoru“, mănâncă (servit de un „frac cu șervet la gât“) prăjituri, chifle, baclavale, „icre mate“ și bea „șampanie cu sorb lung“. Apoi dansează (în fiecare poezie!) fox, boston și „tango pe câmpuri/ Cu o negresă“. Undeva apare un „vamp dospit“. O bancă „stopează“. Deseori percepe timpul: „În preajmă trece o oră“ (Firav). Dă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
frământă un aluat care se lasă la crescut, apoi se taie bastonașe care se ung cu ou și se presară cu sare și susan. Se coc la foc potrivit și se servesc la vin și bere. 9.7 PRĂJITURI DIVERSE BACLAVA 500 g făină - cât cuprinde, 500 g zahăr, 500 g unt, 8 gălbenușuri fierte și date prin sită, 2 ouă întregi, coajă de la o lămâie, sare Se frământă un aluat și se dă la rece timp de o oră, apoi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
-mă, mă pofteau să mă înfrupt din câte ceva bun gătit de femeia uriașă („uriași“ erau, de fapt, amândoi: Philemon și Baucis). Și rodiile, și năutul, și stafidele mari cât banul le-am descoperit la Galați, ca să nu mai vorbesc de baclavale, sarailii, cataifuri, trigoane (baclavale de toată splendoarea pregătea și mama-mare, ce-i drept), de care gemeau cofetăriile - eu veneam de la ișlere, de la doboș, de la savarine, de la cremșnituri, ștrudele și indiene, și, dacă dam de vreunele aici, mi se părea că
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mă înfrupt din câte ceva bun gătit de femeia uriașă („uriași“ erau, de fapt, amândoi: Philemon și Baucis). Și rodiile, și năutul, și stafidele mari cât banul le-am descoperit la Galați, ca să nu mai vorbesc de baclavale, sarailii, cataifuri, trigoane (baclavale de toată splendoarea pregătea și mama-mare, ce-i drept), de care gemeau cofetăriile - eu veneam de la ișlere, de la doboș, de la savarine, de la cremșnituri, ștrudele și indiene, și, dacă dam de vreunele aici, mi se părea că le adusesem cu mine
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
în gură și ale căror rețete sunt mai bine păzite decât un secret de stat, cocteiluri de înghețate cu fructe confiate, Café Glacé sau Coupe Jack, amestecate cu alcooluri aromate, cu coniacuri sau rom și frișcă, cataifuri și savarine imense, baclavale și sarailii atât de dulci încât trebuie neapărat să îți clătești după orgasmul culinar gura cu un juice de portocale proaspăt, abia stors, sau cu un ceai rece, cu gheață și sirop. În fiecare zi, grupuri întregi de tineri invadează
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
leat 7125. *1 Unui adevăr crud, adesea preferăm o mângâiere. *1 Celui care se plânge de femeia rea și urâtă: "Ți-a căzut un ciolan la împărțeală. N-ai ce face: roade-l." Accent pe ultima silabă: Basma para saca baclava oca tara maca pușlama baccea canapea imanea sofa cafea daira pașa aba hazna canara chisea halva beltea boccea baccea farfara mangafa iofca zalhana zahara musaca ciulama sarma iocma lichea zurba iarma belea halca manea macara mucava tarama caba canea cosa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mula marda narghilea pavea podea pafta haraba rețea vadea zarnacadea Fie turcești, fie străine, toate acestea cuvinte au pluralul în ale sau ele. Hazna haznale Beltea beltele. Pluralul substantivului taigà nu poate fi decât taigale, ca și basma, para, saca, baclava, para, maca, pușlama, sofa, daira, pașa, aba, hasna, canara, halva, farfara, mangafa, iofca, zalhana, muaca, ciulama, sarma, lohma, zurba, iarma, halca, macara, mucava, tarama, caba și a. *1 De la un misoghin cetire: Muiere bună: cămin în furtună. Muiere cu venin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
eleganța așezată a ținutei sale, vorbea frumos și avea o anume înțelepciune ce venea din lăuntrul ființei sale. Adesea o însoțeam în oraș și bunica nu-mi putea refuza nimic. Erau nelipsite bomboanele fondante făcute în prăvăliile grecești, sarailiile și baclavalele turcești ori trigoanele însiropate în nucă abundentă, precum și fisticul. Șerbetul se găsea din plin, rareori consumându-l natur deoarece bunica și mama îl foloseau mai ales la prăjiturile de casă. Aveam o slăbiciune aparte la tortul de biscuiți cu șerbet
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
fiecare frază. 23 octombrie 2004 Printr-un ciudat concurs de împrejurări, particip la serbarea "Ramadanul" în sala de mese a căminului Moraud cu o parte din comunitatea algeriană din Québec-ville. Am știut că prăjiturile pe care le pregăteau se numesc baclava și că ibric se numește vasul în care se fierbe cafeaua. Acest lucru le-a plăcut, se pare, foarte mult. Așa că m-au înecat în zeci de feluri de prăjiturici cu miere, nucă, scorțisoară. Sentimente ciudate încerc, așa, așezat la
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]