108 matches
-
Aristotel 7 atunci când vorbește despre oamenii de știință el precizează că aceștia cunosc cauza din lucruri și rostul lor. Modernitatea dezvoltă, dincolo de aspectul identificării cauzelor lucrurilor și o latură pragmatică. Aceasta este cel mai bine sintetizată de către expresia specifică filosofiei baconiene: science is power pe care filosoful englez o enunță la începutul lui Novum Organum prin aforismul scientia et potentia humanus in idem coincidunt 8. Prin această expresie pragmatismul poate fi considerat una dintre pietrele întemeietoare ale științei moderne. Cunoașterea în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a schimba cursul său. Scopul științei este descoperirea formei. Puterea nu este scopul cunoașterii, ci numai o consecință a acesteia. Cunoașterea adevărului în științele naturii ține de cunoașterea "formelor adevărate". 3.2.2. Evoluția formei de la concepția aristotelică la cea baconiană Punctul de la care pornim este forma aristotelică, și aceasta nu pentru că îl considerăm pe Aristotel părintele epocii moderne, ci pentru că un concept de factură aristotelică este cel care face legătura între cele două modalități de a vedea lumea: cea medievală
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
al formelor""26. Aceasta este o Formă Universală, un principiu care este Sufletul lumii: "Sufletul lumii, așadar, este principiul formal constitutiv al universului și a ceea ce în el se cuprinde"27. Forma este principiu alături de materie. 3.2.3. Forma baconiană și trecerea la ideea unei legi a naturii În opera lui Francis Bacon putem urmări explicația dată formei trecând prin toate etapele conceptuale descrise anterior. O primă definiție a acesteia, asemănătoare descrierilor ce apar în perioada medievală, o întâlnim în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
termenului formă. Prin natura naturans se desemnează puterea creatoare, cauza primordială a lucrurilor. Un sens asemănător are și fontem emanationes, care desemnează principiul divin ca sursă a creației. Pornind de la denumirile date am putea identifica un statut transcendent pentru formele baconiene, ele fiind acel element subtil ce însoțește materia. Totuși, tocmai această interpretare dată formei este criticată de către Bacon atunci când vorbește despre filosofia scolastică și despre Aristotel, numindu-le "moduri himerice" de gândire: Căci în adevăr unii filosofi au pretins că
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
una substanțialistă, ci mai degrabă una atomistă. În acest caz forma ține de mișcarea și de existența intimă a substanței. Realitatea nu este constituită din lucruri, ci din formele lor. Această idee ne apropie de universul lui Platon. Dar universul baconian este unul în care substanța are prioritate, iar aceasta este alcătuită din atomi ce se pot afla în mișcare: "totuși nu numai în substanța însăși a atomilor se găsesc elementele tuturor corpurilor, ci mișcările și forța lor sunt de asemenea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
existau studii care țin de aceste științe, ele nu erau suficiente pentru a constitui o ramură științifică. Modul în care Bacon a prezentat științele a schimbat mult direcția de cercetare a acestora. Putem vorbi aici de o formă de evoluționism baconian. Filosoful englez își începe prezentarea cu regiunile cerești, terminând-o cu cea a animalelor. Se pare că aici a preluat modul de a clasifica științele după Geneză, mod pe care l-am amintit deja. De asemenea putem vorbi și despre
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
-o cu cea a animalelor. Se pare că aici a preluat modul de a clasifica științele după Geneză, mod pe care l-am amintit deja. De asemenea putem vorbi și despre o teorie a evoluției premergătoare lui Darwin. Prin demersul baconian istoria s-a transformat, putem vorbi despre enunțarea pentru prima dată a unei istorii care a devenit sursă de inspirație pentru dezvoltarea științifică. Nu este vorba aici de a realiza prezentarea "cadavrelor științelor" sau despre un mormânt a acestora, ci
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
enunțarea pentru prima dată a unei istorii care a devenit sursă de inspirație pentru dezvoltarea științifică. Nu este vorba aici de a realiza prezentarea "cadavrelor științelor" sau despre un mormânt a acestora, ci despre o sursă a evoluției acestora. Demersul baconian privit ca un tot poate părea paradoxal. Dacă Novum Organum (1620) realizează o cenzură totală a tot ce însemnă cunoaștere umană, această lucrare introduce cunoștințele anterioare într-o parte a științei ce poate fi folosită în mod activ pentru dezvoltarea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fi trebuit să transforme istoria dintr-un demers poetic în știință. Istoria politică (civilă) urmărește viața publică și cea civilă, faptele istorice așa cum stau ele. Datele obținute trebuie să prezinte faptele într-un mod obiectiv, imparțial. Această parte a istoriei baconiene poartă astăzi numele de istorie. Sursele ce trebuie folosite de istorie sunt: memoriile (fie comentariile unui eveniment, fie descrierea acestuia) cronici, biografii, relatări, antichități. Prin includerea antichităților, Bacon va pune bazele unei noi ramuri ale istoriei, arheologia. Istoria politică studiază
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Bacon nu se ocupă de acest domeniu al științei. Științele rațiunii pot fi considerate drept cele mai importante. Rolul acestora este acela de a descoperi esența lumii, cauzele existenței. Trebuie să explicăm în continuare ce înseamnă "esența lumii", lămurind termenul baconian de "formă". Ce dorește să definească Bacon cu acești termeni? Forma pentru el este esența lucrurilor și reprezintă realitatea lumii. Exemplul dat în final de către Bacon Novum Organum este edificator: forma căldurii este mișcarea - formă ce a fost descoperită prin intermediul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
științelor (întâlnită în prima parte a operei Instauratio magna, De Dignitate et Augmentis Scientiorum traducerea în limba latină a operei din 1605 Of the Profience and Advancement of Learning Divine and Human)66. Chiar dacă această clasificare este esențială pentru opera baconiană și pentru întreaga modernitate ea a fost puțin studiată în spațiul românesc, neobservându-se noutatea adusă de aceasta în modul de a percepe al lumea științei. Deci dezvoltarea științelor nu s-a făcut la întâmplare ci după un plan stabilit
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
punct de vedere matematic era integrat și sursă pentru teoretizare și dezvoltarea paradigmei. În relația cu i-mediatul s-a dezvoltat pragmatismul metodologic al modernității. Reconstrucția metodică începe odată cu două metode noi fundamentale de la începutul secolului al XVII-lea: inducția baconiană și metoda deductivă a lui Descartes. Cele două s-au dezvoltat în mod complementar fiecare integrând o parte a dezvoltării imaginii despre lume. Chiar dacă aceste metode nu au fost folosite în forma lor pură, prin încercările de aplicare ale lor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mod complementar fiecare integrând o parte a dezvoltării imaginii despre lume. Chiar dacă aceste metode nu au fost folosite în forma lor pură, prin încercările de aplicare ale lor s-au dezvoltat imagini noi și bine definite. 3.4.1. Inducția baconiană și încercarea de construcție a ipotezelor Prin metoda sa, Bacon încearcă să se îndepărteze de orice tradiție. Vorbind despre modul în care se studia natura, el numește cele două căi "anticipații ale naturii" și "explicarea naturii"67. Anticipațiile naturii sunt
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cazul lunii, fie în mod direct ). prezent A ................... prezent B absent A .................. prezent B A și B nu sunt concomitente, deci existența căldurii nu depinde cu necesitate de existența lumii corespunzătoare razelor Soarelui sau a Lunii. Până acum, metoda inductivă baconiană seamănă cu cea socratică. Acesta în încercarea de a identifica adevăratul sens al unui termen apela la un număr de definiții pozitive, identificate de către Teodor Dima72 cu tabula presentiae și un număr de definiții negative ce reprezintă tabula absentiae. Dar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
respinge o concepție care a dăinuit până în secolul al XIX-lea, și anume că existența căldurii depinde de existența, în interiorul substanței, a unei însușiri materiale ce purta numele de caloricum și care trecea de la un corp la altul 77. Ideea baconiană privitoare la forma căldurii este în acord cu teoriile moderne. Sursa căldurii este dată de mișcare, mișcarea interioară a materiei analizate. Dar cum este posibilă existența acestei mișcări care este sursa sa? Răspunsul oferit de Bacon ridică câteva întrebări cu privire la
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dacă ne sunt date mijloacele, ca în cazurile "indicatoare". Cele patru cazuri "matematice" măsoară practica: cazurile "pentru multe scopuri" și "magice" o înlesnesc 86. Cu enumerarea cazurilor prerogative se încheie Noul Organon care, astfel, nu prezintă în mod complet metoda baconiană. Metoda lui Francis Bacon, chiar dacă are la bază metoda inductivă, nu se rezumă la aceasta, fiind mult mai complexă și mai vastă. Inducția incompletă nu este decât o parte a metodei. Chiar dacă Bacon a criticat cu vehemență metodele științifice de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ai științei, și abia apoi deducția, pentru a descoperi experiențe noi pornind de la cele deja existente. In metoda sa, Bacon păstrase un loc și pentru deducție, dar a considerat că mai importantă este inducția deoarece știința se fundamenta experimental. Metoda baconiană trebuie privită ca un punct de răscruce în filosofie, un moment de nou început. Opera filosofului englez și implicit partea sa metodică nu au rămas doar la stadiul de enunț teoretic, e însoțind multe dintre activitățile științific ale epoci. În cadrul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
englez. Științele naturii și în special direcția empiristă dezvoltată de școala engleză s-au dezvoltat sub impactul acestei metodologii. 3.4.2. Metoda carteziană și rolul matematicii în cadrul științelor Metoda dezvoltată de Descartes este opusă în anumite privințe de cea baconiană pentru că filosoful englez căuta relațiile directe cu natura fără intermedieri teoretice exterioare, pe când în cazul metodologiei carteziene, chiar dacă a dezvoltat o cenzură a cunoștințelor celorlalți, cunoașterea nu se dezvoltă prin relație cu natura ci prin rațiune. Metodologia carteziană este în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fi intuită, intervine un proces de simplificare și împărțire a acesteia numită "enumerație"91. Prin acest proces sunt analizate rând pe rând componente ale informației, părțile enumerării. Sunt două operații asemănătoare numite inducție. Cea, care în principiu semănă cu inducția baconiană, a preluării informațiilor particulare și enumerația care împarte cunoștințele complexe și le analizează ca părți ce ulterior puteau fi puse cap la cap obținându-se un rezultat final complex. Aceste instrumente lucrau într-un context metodic dezvoltat de către regulile enunțate
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
vedere, Noua Atlantida este o utopie asemănătoare celei scrise de Morus, dar, spre deosebire de Utopia acestuia, care descrie o societate imaginară perfectă, societatea noii Atlantide este una științifică, văzută de Bacon ca realizabilă. Dacă demersul lui Morus este unul poetic, cel baconian este unul profetic. Cartea sa poartă ca subtitlu "operă neterminată" care arată în primul rând că a fost trimisă spre editare fără ca autorul să o finalizeze, dar în același timp este posibil ca mesajul este scris de către Bacon (care nu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
unei republici filosofice") și titlul dat de către Morus: Utopia avertizează că este vorba de lumi fantastice, rupte de realitate. Diferența dintre cele trei utopii este evidentă prin faptul că societatea "Noii Atlantide" nu este utopică, ci inițiatic- științifică închisă. Utopia baconiană descrie viața din țara științei. Pentru a intra în aceasta lume, omul trebuie să îndeplinească mai multe condiții: * În primul rând, trebuie să dorească cu adevărat să ajungă acolo. Marinarii epuizați după mai multe zile de furtună pe mare sunt
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
poeților Pleiadei). Concluzionând, putem spune că filosoful englez a fost un reprezentant al Francmasoneriei engleze 131, în forma pe care o avea la acea vreme. În acest caz cu atât mai importantă este forma pe care o îmbracă împlinirea lucrării baconiene. Faptul că el și-a dorit ca aceste predicții pe care le face în legătură cu viitorul să se împlinească subliniază modul în care funcționează predicția autorealizatoare. Societatea ocultă descrisă va exista, în cazul în care nu exista deja, iar descrierea face
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pe care le face în legătură cu viitorul să se împlinească subliniază modul în care funcționează predicția autorealizatoare. Societatea ocultă descrisă va exista, în cazul în care nu exista deja, iar descrierea face ca orice societate să ia formele respective. În utopia baconiană există două etape ale ocultării societății. Prima este dată de faptul că insula (lumea științei) este o lume închisă, în care nu pot intra decât câțiva privilegiați; iar a doua este dată de faptul că societatea științifică este, la rândul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
inspirată de filosoful englez. Tendința de ocultare a descoperirilor și modul în care oameni de știință încep să se organizeze copie "Casa lui Solomon" din Nova Alantis. Apariția, în 1660, a Societății Regale, după o structură asemănătoare celei din utopia baconiană, este un prim început spre schimbarea radicală la care avea să fie supusă știința. Astfel fusese realizată "o societate permanentă pentru progresul științelor naturii, o instituție reală și vizibilă"139. Noua Atlantida se termină cu descrierea muzeului. Chiar dacă ultimele cuvinte
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
din întâmplare sau sporadic, laboratoare ce au drept principiu de bază diviziunea cercetărilor. Homo universalis a fost transformat într-un specialist riguros care cercetează doar un domeniu foarte bine delimitat al experimentului. Știința pozitivă și experimentală preia forma din opera baconiană. Totul a început acolo printr-o profeție foarte clară și distinctă. Ne putem întreba: cum ar arăta astăzi lumea științifică dacă Francis Bacon nu ar fi trăit? Nu putem ști niciodată ce s-ar fi întâmplat dacă profeția nu ar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]