371 matches
-
rețeaua de socializare: Înțeleg că o doamnă de bine, lider al societății civile, far al democrației transatlantice, își permite să vorbească cu jurnaliștii pe care-i aparent îi educa în spiritul libertății, la ore târzii din noapte și de petreceri bahice, că eu sunt un nemernic vândut PSD-istilor, că știe ea foarte bine ce se va întâmpla în apel în dosarul meu de la ICCJ și că-mi urează să se întâmple ce a aflat ea de la prietenii ei de pupat
Judecător CSM, despre pupat funduri și rahat, pe Facebook by Andrei Daniel Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/32087_a_33412]
-
Subiectiv" îndemnul președintelui Băsescu pentru unitatea USL. Este un mesaj ușor lichelist, nu trebuie să punem mare bază pe el. În fond, cred că lucrurile trebuie tratate cu mai multă distanță și să evităm a comenta, indiferent că sunt stări bahice sau forme de politică dâmbovițeană. Spuneți-mi un mesaj în ultimii trei ani de zile unde Băsescu are adresă, are țintă. El nu dă lecții, ci doar își imaginează că mesajul lui este o lecție" crede Mădălin Voicu. Declarația lui
Mădălin Voicu: Mesajul lui Băsescu este uşor lichelist () [Corola-journal/Journalistic/32400_a_33725]
-
poate apărea. Prima e existența unui oraș cu o minimă viață culturală, din a cărei protipendadă se vor recruta viitorii boemi. O boemă rustică e un nonsens. A doua condiție e lanțul de crîșme, cafenele sau braserii care dă paradisul bahic al exponenților de seamă. Fără alcool, boema își pierde elixirul, devenid un ritual gol, fără libații de grup. „Pentru boemi, cîrciumile sunt ca depourile de tramvaie. Acolo se odihnesc și se repară, urmînd ca-n alte locuri să se concentreze
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
de comun. Cel de-al treilea care-a trecut, bătrân și complet spân, fredona încetișor pe un ritm trist un motiv popular spaniol, care-i amintea probabil o întreagă viață plină de soare și de iubire, o viață de huzur, bahică, meridională. Nici el nu făcea de mine și nu l-am oprit. (...) Pe vremea aceea eram încăpățânat și curajos și am continuat să aștept sub felinarul a cărui lumină slăbea ori creștea când și când, după palele de vânt. Străzile
Giovanni Papini Povestiri stranii () [Corola-journal/Journalistic/3253_a_4578]
-
vorbă, Vighi nu caută, precum alții, etichete înalte, moralizatoare. În Istoria din cutia de pantofi, faptul mărunt, splendoarea destinului anonim ori spectaculosul marginalului dau, întotdeauna, savoarea textelor. „Ce e astăzi și nu a fost ieri”, se întreabă Povestașul rememorând scene bahice din tinerețea trecută. Cârciuma, zidurile orașului, curțile interioare, toate sunt locuri poetice din biografia unei ființe teleportate între istorii incitante și realități caleidoscopice, din care trebuie să facă loc fabulosului. Oricând e gata să fie turistul de treabă, curios și
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
a imaginilor și simbolurilor, nu supraponderale, dar bine inserate, conturate și finisate în text. Înseși titlurile secțiunilor (Reziduuri, reverii, Scrum, Supradoze. Valse triste) ne spun ceva despre tonalitatea volumului și structura lui simbolică, în care nici măcar dispersia obiectelor și balansul bahic al celui ce spune ,eu" nu dezechilibrează, cum ar fi fost de așteptat, versul, strofa, poezia în întregul ei. Reziduurile sunt expresive stilistic, iar scrumul nu se risipește la fâlfâirea paginilor... Disperările, angoasele își găsesc mereu o oglindă rece și
În oglindă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11183_a_12508]
-
să-l înțelegem pe narcisist, pe cel pentru care legea juridică (raport interuman) nu există? Despre cea morală, de sub cupola creștinismului sau a oricărei alte religii, nici că a auzit. Cum să-l înțelegem pe cel care, în rătăcirea să (bahica), doar cuvântul lui contează? Cum putem să-l înțelegem pe frustratul, care crede că nu s-a realizat din cauza poetului „X” sau a scriitorului „Y” ? Cum putem să-l înțelegem, de exemplu, pentru ca tot l-am citat, în articolele anterioare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
ca Direcția Presei, a funcționat, sub o formă mai blajină sau mai acută, pe toată durata regimului. Opere dușmănoase și potrivnice pretențiilor regimului n-aș fi putut să le consider pe acelea precum Vânătoare Regală, de D. R. Popescu, Sfârșitul bahic, de Petru Popescu; și nici capodopera de film politic Puterea și Adevărul, de Titus Popovici. Oricât de acută ar fi fost prezentată politica în aceste opere, ea se referea la conducerile politice dinainte de Ceaușescu, care nemilos au fost criticate de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
pe când Dobrogeanu Gherea era ridicat la ceruri, cât și mai târziu, opera lui social-politică, Neoiobăgia, continua să rămână pe lista operelor trecute la index. Referințele mele de mai sus, că opere precum Vânătoarea Regală, de D. R. Popescu și Sfârșitul bahic, de Petru Popescu, s-au scris după ce noul lider criticase aspru pe predecesorii săi, numai aparent ar fi putut să retracteze teza mea că schimbările ce-au fost înfăptuite în cadrul literaturii și culturii au precedat pe cele înfăptuite în cadrul politic
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cotonogit vreo doi-trei spectatori, în direct, și chiar grandioasa finală "Mari români", de pe TVR1 (din seara zilei de 21 octombrie), nu s-ar mai fi transmis... - Nici o pagubă - o cacealma în minus!, se zbârlește Haralampy la mine prin niște aburi bahici. - Apatridule!, îi strig negăsind la repezeală altă jignire. - Mă rog-mă rog!, îmi răspunde el împăciuitor. Schiuz my! Nu observai, fi'ncă tomna mă inervam în grup cu Oana Zăvoranu "în direct" pe OTV-ul lu' Dan Diaconescu, cum că
Spaga la Muntele Athos by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10167_a_11492]
-
amatori de astfel de curiozități bahico-literare, care știu că Tolstoi bea votcă în cantități pe măsura geniului său sau că Racine, Malcolm Lowry și Faulkner (burbon) erau alcoolici, se întreabă de ce scriitorii din zilele noastre nu mai sunt la înălțimea, bahică și literară, a iluștrilor lor înaintași. Se prea poate să nu fie, cu două sau trei excepții, ca americanul Charles Bukovski sau Françoise Sagan (morfină, cocaină, whisky), bahic, sigure, literar, discutabile. Nici în ce privește drogurile, lucrurile nu stau mai bine. Unde
Scriitorii beau și se droghează () [Corola-journal/Journalistic/4128_a_5453]
-
se întreabă de ce scriitorii din zilele noastre nu mai sunt la înălțimea, bahică și literară, a iluștrilor lor înaintași. Se prea poate să nu fie, cu două sau trei excepții, ca americanul Charles Bukovski sau Françoise Sagan (morfină, cocaină, whisky), bahic, sigure, literar, discutabile. Nici în ce privește drogurile, lucrurile nu stau mai bine. Unde sunt Edgar Allan Poe și Baudelaire (hașiș!), Verlaine și alții. Montaigne, Mauriac și Pivot beau, ei, numai vin.
Scriitorii beau și se droghează () [Corola-journal/Journalistic/4128_a_5453]
-
lor sunt națiunea. În nuvela ce dă și titlul volumului descoperim un sat al damnaților, ce trăiesc în afara timpului, purtând, însă, stigmatele istoriei. Oamenii din Ținuturile joase sunt captivii unui trecut idealizat; ei se hrănesc din nostalgiile finalizate în euforii bahice, din rituri aride, ticuri paranoide și proiectează, anxioși, fărâme neconcludente de viitor. Herta Müller satirizează educația bunului-simț ce refuză suicidul, schițând o lume paradoxală, supusă, ca peste tot, mariajului dintre corp și suflet. Fără ambiții metafizice, scriitoarea insistă în toate
Herta Müller. Înaintea poieticii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3840_a_5165]
-
detestă instinctiv. Programul de învățătură este draconic, cu ore de studiu dimineața și după-amiaza, elevii nefiind liberi decît la sfîrșitul săptămînii, cînd își răscumpără ordalițiul educativ printr-o boemă țipătoare și teribilistă: consumă tutun și se îndoapă cu bere, excesele bahice atrăgîndu-le ore de recluziune în camera de pedeapsă de la Pforta, destinată alumnilor rebeli. După cinci ani de formare aspră, cei doi prieteni pleacă la Bonn și se înscriu la Facultatea Evanghelică de Teologie, în ciuda evidenței că niciunuia patosul creștin nu
Alumnus portensis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4072_a_5397]
-
se despărțea de personaj în romanul precedent fiind împăcat cu starea larvară a criminalului întors într-un București sodomic, ca un Ierusalim derizoriu. În Cronicile genocidului, Robert are, la 58 de ani, o experiență îndelungată de gropar, rememorează nostalgic mariajul bahic cu Neghiniță și încearcă să se împace cu noile responsabilități: e însurat cu Andreea, mai tânără cu un sfert de veac, și lucrează ca paznic de noapte. Campionul declasării de odinioară ajunge să păzească Centrul degenerat. Se vor muta, alungați
Vitalitățile deșertăciunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4097_a_5422]
-
cu o stihie fiziologică, dar totodată o „iluminare” sui generis, încercînd a o capta în imagine, în vibrație comunicabilă. Uneori disciplina reușește să domine (să nu uităm frazele riguroase formulate de un Edgar Poe sau de un Baudelaire). Alteori dispoziția bahică intră în scenă de-a dreptul, cu rupturile de sens, cu nebuloasa ei stranie, nemaiavînd puterea unei disciplinări, nădăjduind a fi acceptată drept o confesiune specială. E o erupție a unei crize coincidente cu o beatitudine, a unei eliberări coincidente
Poezia alcoolului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3967_a_5292]
-
Princepelui" lui Barbu. Boierii simpli sau "veliți" se îndoapă sau chiar "toarnă în ei" lichioruri, vinuri seci și dulci, vodcă (vutcă în grafia autorului), rachiu, mastică, țuică etc. Scriitorii tolerați la curte, caricaturi ale contempornilor lui Eugen Barbu, fac excese bahice și pătează fețele de masă ale domnitorului. Unul, Neftiotache Buhuș, deghizare transparentă a unui clasic în viață, e mai mereu beat și se lasă păcălit de travestirea Messerului în femeie, fiind atras de acesta și înnecat într-o hazna pentru că
Alcooluri și beții de personaje by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10520_a_11845]
-
cu care ieșeam la film și bere, cu care discutam politichie sau emisiuni de pe Discovery Channel, care aveau cariere și ambiții, care aveau plăcere să citească o carte sau, de ce nu, să-și terorizeze prietenii cu interpretări magistrale de inspirație bahica, pe la câte un karaoke, ei bine, oameni d-ăștia se apucă de facut copii. Ceea ce e foarte normal și lăudabil. Eu, rămasă în urmă la capitolul “înmulțire”, m-am bucurat pentru ei. Pentru puțin timp, deoarece, aproape fără excepție, acești
Ne scriu cititorii fără copii despre prietenii lor cu copii by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18910_a_20235]
-
dansul întâmplător. Mi s-a întâmplat ca lui Leonid Dimov, „să sar Raiului ulucii, din greșeală, căutându-mi papucii.” Eram la a doua tinerețe, bătusem pe muchie 30 de ani în care incursiunile mele coregrafice erau doar sporadice și - vai! - bahice. Nu prevedeam nimic din morfologia adierii pe care trupul meu noduros o poate încerca dansând. Vreme de 30 de ani am dansat ca un derbedeu: mă bâțâiam pe ritm, comiteam regicid maimuțărind moonwalk-ul lui Michael Jackson sau țopăitul-semnătură al lui
De ce bărbații români se tem să danseze () [Corola-blog/BlogPost/338207_a_339536]
-
și degustători de renume, care au asigurat Banatului peste 100 de medalii de aur pentru vinurile de Recaș, continuă o tradiție de peste 1000 de ani. Doar sănătate să fie pentru un pahar cu vin vechi de viață lungă din Recaș... Bahice „Binecuvântată fie vița de vie, vinul și femeia, singurele daruri ale naturii care aduc bucurii deopotrivă și săracului și bogatului” (Maria Terezia). „La buciumul viței trei vlăstare cresc, unul al sănătății, altul al veseliei și altul al turbării” (Anton Pann
Agenda2005-32-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284054_a_285383]
-
neconformist, în special artiști sau scriitori. Vinul, artiștii și lăutarii ar putea alcătui o tripletă emblematică, dacă nu am cunoaște și celălalt aspect, cel nedorit, care incumba și pericolul exagerării, riscul ca timpul destinat creației să fie redus, în vreme ce excesele bahice pot pune în pericol sau chiar scurtă vieți valoroase. Vom lua, așadar, partea bună a boemei, cu artiști, poeți și romancieri, pictori și sculptori, compozitori și muzicieni... Pictorii, în mod special, au găsit în localuri personaje interesante, care meritau, fără
ARTIŞTII ŞI BOEMA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384601_a_385930]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > DACĂ NU ZÂMBIM, MĂCAR SĂ RÂDEM!... FOEHNUL BAHIC Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 1912 din 26 martie 2016 Toate Articolele Autorului FOEHNUL BAHIC de Nicolaie DINCĂ Ieri-noapte, pe la unu, eu mă certam cu foehnul: Făcuse pe nebunu’ și-mi luase telefonul. Acum nu mai sunt sigur
DACĂ NU ZÂMBIM, MĂCAR SĂ RÂDEM!... FOEHNUL BAHIC de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383364_a_384693]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > DACĂ NU ZÂMBIM, MĂCAR SĂ RÂDEM!... FOEHNUL BAHIC Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 1912 din 26 martie 2016 Toate Articolele Autorului FOEHNUL BAHIC de Nicolaie DINCĂ Ieri-noapte, pe la unu, eu mă certam cu foehnul: Făcuse pe nebunu’ și-mi luase telefonul. Acum nu mai sunt sigur: unu era, sau șapte, Dar pot să vă asigur, să jur că era noapte. Erau cu mine
DACĂ NU ZÂMBIM, MĂCAR SĂ RÂDEM!... FOEHNUL BAHIC de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383364_a_384693]
-
telefon!” — Cum vine treaba asta?!... Acu-mi vorbești la foehn?!... Ia zi-mi, ce... faci acolo?!... Zău, că nu fac nimica; M-am cam certat cu foehnul și ne-mpăcăm. Cu sticla. Referință Bibliografică: Dacă nu zâmbim, măcar să râdem!... FOEHNUL BAHIC / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1912, Anul VI, 26 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DACĂ NU ZÂMBIM, MĂCAR SĂ RÂDEM!... FOEHNUL BAHIC de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383364_a_384693]
-
injectați ca ai unui taur furios, din gură pe care nu o mai putea ține închisă, i se prelingea pe barbă bale scârboase, o imagine grotească. În zilele următoare nu s-a întâlnit cu Augustin, a doua zi după scena bahică a lui Zincă, a găsit pe biroul din camera lui 50 de lei și un bilet prin care-și cerea scuze. Zilele treceau la fel, curățenie și acasă. Soțul cu care era în divorț, venise într-o seară, cu gândul
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385342_a_386671]