237 matches
-
Adică, mai mare, deci are, statistic vorbind, mai mulți hoți și mai mulți proști? În fine, e ușor să ghicești un orășean de un om crescut la țară, după cutele lăsate-n plamă de sacoșă. Ați băgat de seamă cum baierele pungilor de plastic din supermarket, atunci când cărați până la refuz și peste, îți strâng degetele ca o menghină cu margini ascuțite? Numărul cutelor de pe mâini e dublu față de numărul sacoșelor, iar icnetele direct proporționale cu distanța până la parcare. Faceți un exercițiu
România, un curcubeu ținut în cușcă () [Corola-blog/BlogPost/338253_a_339582]
-
adică gospodar re/cunoscut și onorat în meleag!... Sigur că da!... Cuplează măgarul la utilaj/atelaj, pune traista cu țigări și merinde și apă-n pătașcă... și dă-i bice!... adică nu, fiindcă mila lui Mitică-i mare până dincolo de baierele cerului, și nu dă cu biciul, nu dă cu nuiaua, nu dă cu prăștina, nu dă cu ghioaga... mai ales că măgaru-i total lipsit de încăpățânarea-i proverbială, merge civilizat și ascultător la vorba curată și convingătoare a pământeanului de pe
Un om şi un măgar de bună voie la vie (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/339988_a_341317]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Fragmente > LUCIANA (FRAGMENT) Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1803 din 08 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Luciana (fragment) .... Începuse să ningă halucinant de frumos. Brusc părea că cerul și-a deschis baierele pungii lăsând să cadă pe pământ o puzderie de stele vii, ce dansau haotic pe o muzică doar de ele auzită. Și erau multe și mari și atât de frumoase sclipind în razele lunii ce spânzura parcă în vârful plopilor
LUCIANA (FRAGMENT) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342641_a_343970]
-
ei ca la un cuplu format din Dumnezeu și Sfântul Petru, aflat la intrarea Raiului literar și apoi să mă scoateți tot pe mine vinovată pentru imaginația voastră bolnăvicioasă! Stând la masă doar cu acele cărți care le gâdiliseră plăcut baierele sufletului și ale intelectului, cei doi critici păreau doi pensionari pașnici, ajunsi la capătul carierei, o cariera grandioasă. Dialogul și tonul pașnic al cuvintelor imi aduceau aminte de starea de grație a unei femei, respectiv... sarcina. Am trecut și eu
PAUL CERNAT ŞI OCHELARII DE FUM de FLORICA BUD în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341656_a_342985]
-
numai zorile îmi aduc pasărea cu zbor prelung, oprindu-se pe zidul în care degetele mele caută rana Ta!... Doamne, în zadar știm durerea, nimic nu putem schimba, chiar dacă am urla, sfâșiindu-ne hainele și trăgând cu mâinile amândouă de baierele inimii!... Chiar dacă am întoarce timpul și am sângera, acolo, unde este încă proaspăt locul prin care au voit să-Ți smulgă inima, locul de care ne-am atins și-am început să credem veșnicia Ta!... Azi, inima-și întinde ramurile
POEME SFERICE de IULIANA PALODA POPESCU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344004_a_345333]
-
după-amiaza acelui neuitat aprilie!... De reținut și remarcat faptul că au priceput bine fariseii: istoria chiar este pe cale de a-și schimba cursul! Măsura omului tinde să se (im)plinească, ca și Legea lor cea veche; Creația se întoarce în baierele firii ei, dragostea începe să inunde pământul într-un altfel de potop - cel al Harului. Mângâietorul stă la porțile inimii omului; peste mai mult de cincizeci de zile Se va pogorî in forma limbilor de foc. Mai mult decât atât
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
Anca avea cea mai mare nevoie de suport. Salutară decizia autorului pentru Anca. Ce ar fi trebuit să facă aceasta? Să se agațe, acum când a aflat adevărul, de ceva ce niciodată nu a avut? Să-și lege viața de baierele minciunii? Nu. Bine gândit... fiecare om are dreptul la fericire. Gabi, prietena și confidenta Ancăi, este o femeie frumoasă, plină de viață, care avea talentul de a o energiza pe Anca și de a o scoate din stările de supărare
ISPITITOARE... ISPITA de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343249_a_344578]
-
din viață frunzele Aleargă pe alei îngălbenite, Pe fruntea unui deal cu buzele Pecete pun brumele despletite. Doar ție nu îți pasă... unde ești Nu-s toamne, vânt și nu e supărare! Amară-i clipa din care lipsești Și-n baierele sufletului doare. Referință Bibliografică: Sub bruma durerii / Gabriela Mimi Boroianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2215, Anul VII, 23 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gabriela Mimi Boroianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
SUB BRUMA DURERII de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379547_a_380876]
-
care șerpuia printre umeri de piatră ori praguri și grinzi întărite cu drugi de lemn. Avea la el două lămpi de rezervă și două torțe cu bitum dintre care una era aprinsă. În spate avea prins un sac cu două baiere și o centură legată la brâu. Înlăuntrul acestui bagaj se afla aurul său, care avea să-i redea o viață nouă, după cum își imagina el. Încărcătura era destul de mică ca volum însă grea chiar și pentru un om bine făcut
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
nu lasă niciun copil fără răspuns, dar absolut niciunul...și face fotografii cu toți copiii, nu refuza pe nimeni și la toți le zâmbește și le vorbeste frumos... Cum ai putea să treci pe străzi și să nu dai drumul baierelor inimii să se bucure de feeria luminilor și podoabelor care fac din localitatea ta un crâmpei de feerie!? Si mai au canadienii ceva care mi s-a așezat frumos la inimă, un zâmbet pe fața lor cu care te întâmpină
MOŞ CRĂCIUN – AŞTEPTAT CU BUCURIA COPILULUI DIN NOI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371156_a_372485]
-
La a doua carte mi-a murit tatăl. La a treia, mi-am pierdut duhovnicul, ceea ce era pentru mine o nenorocire foarte mare, și tot așa. Dar acum, eram hotărâtă să sparg ghinionul. Să sfâșii cu dinții și cu unghiile, baierele tristeții și cu sângele ei genuin, să mă spăl de tina pe care o acumulam, de la o carte la alta. Astfel că i-am zis Tăuniței: -Hai o fugă la București că te duc eu la Eminescu și la Creangă
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345857_a_347186]
-
visul lui, se ajunge în final la un singur mare vis, American dream, urzit nu din raze de luna, ci gândit și construit că o rețea solidă de structuri și instituții care te susțin, te ridică atât cât îți permit baierele propriului vis. La care poți să te gândești începând de mâine, dar obligatoriu în fiecare zi. Nu știu cum e în altă parte a Americii, dar aici, în sud, pământul roșu al Georgiei are puteri magice. Odată ce l-ai simțit sub tălpi
OLEACӐ DE SCARLETT de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376884_a_378213]
-
din viață frunzele Aleargă pe alei îngălbenite, Pe fruntea unui deal cu buzele Pecete pun brumele despletite. Doar ție nu îți pasă... unde ești Nu-s toamne, vânt și nu e supărare! Amară-i clipa din care lipsești Și-n baierele sufletului doare. Citește mai mult Sub bruma dureriide Gabriela Mimi Boroianu 21.01.2017Aceeași toamnă cade peste noiCu brațe reci de ceață timpurieUn ochi de cer a amorțit sub ploi... Și suflă vânt-o tristă pledoarie.Au dezertat din viață
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
-o tristă pledoarie.Au dezertat din viață frunzeleAleargă pe alei îngălbenite,Pe fruntea unui deal cu buzelePecete pun brumele despletite.Doar ție nu îți pasă... unde eștiNu-s toamne, vânt și nu e supărare!Amară-i clipa din care lipseștiși-n baierele sufletului doare.... XVI. MĂRTURISIRE, de Gabriela Mimi Boroianu , publicat în Ediția nr. 2212 din 20 ianuarie 2017. Mărturisire N-am aripi zborul să-ți adun sub ele, Nici coaste să te pot cuprinde câtă ești: Iubire, spirit liber, flori și
GABRIELA MIMI BOROIANU [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
după-amiaza acelui neuitat aprilie!... De reținut și remarcat faptul că au priceput bine fariseii: istoria chiar este pe cale de a-și schimba cursul! Măsura omului tinde să se (im)plinească, ca și Legea lor cea veche; Creația se întoarce în baierele firii ei, dragostea începe să inunde pământul într-un altfel de potop - cel al Harului. Mângâietorul stă la porțile inimii omului; peste mai mult de cincizeci de zile Se va pogorî in forma limbilor de foc. Mai mult decât atât
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
apar astfel de situații în cazul acestei noțiuni. A recompensa presupune darea unei recompense, a pedepsi aplicarea unei pedepse, dar a ierta nu implică consecințe palpabile, e.g. înmânarea unui certificat scris de iertare"157. I s-a replicat de către K. Baier că "pedepsirea și iertarea sunt feluri certe de a face ceva, adică îndeplinirea unei proceduri mai mult sau mai puțin formale, care culminează cu stabilirea vinovăției cuiva". Diferența importantă dintre pedeapsă și grațiere se referă la faptul că presupun categorii
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Quinton face o trecere nelegitimă de la "E necesar ca pedeapsa să fie pentru un delict" la "E necesar ca pedeapsa să fie pentru o persoană care a comis delictul"175. Teza lui Quinton conține o greșeală evidentă, indicată de Kurt Baier în articolul său Is Punishment Retributive 176. Quinton se bazează pe o comparație între "a pedepsi" și "acea clasă familiară de verbe a căror utilizare la timpul prezent persoana întâi este în mod semnificativ diferită de restul utilizărilor" și susține
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este în mod semnificativ diferită de restul utilizărilor" și susține că a spune " Te pedepsesc pentru ceva ce n-ai făcut" este la fel de absurd cu a spune "promit să fac ceva ce nu este în puterea mea"177. În replică, Baier arată că verbul "a promite" este un cuvânt performativ, în timp ce "a pedepsi" nu este. Dacă folosim verbul "a pedepsi" în sens performativ, atunci "eu te pedepsesc" ar însemna de fapt "eu te condamn". Prin urmare, Quinton nu se referă la
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și lipsită de aplicabilitate. Utilitatea este irelevantă pentru aplicarea normei, pentru că odată ce o normă a fost stabilită, pedeapsa este hotărâtă în funcție de vinovăție; odată ce normele sunt aplicabile, fac pronunțarea sentinței să le urmeze cu necesitate"179. În ciuda greșelii evidențiate de K. Baier, teza lui Quinton a demonstrat că poate supraviețui corectării ei și se bucură în continuare de o largă acceptare. Ea constituie și punctul de plecare al încercării lui Richard Hare de a dovedi că utilitarismul și kantianismul nu trebuie să
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
1996. Aristotel, Etica nicomahică, traducere de Traian Brăileanu, Editura Antet, Filipeștii de Târg, Prahova, s.d. Armstrong, K.G., The Retributivist Hits Back, în Gertude Ezorsky (editor), Philosophical Perspectives on Punishment (Perspective filosofice asupra pedepsei), State University of New York Press Albany, 1972. Baier, Kurt, Is Punishment Retributive?, în: Gertude Ezorsky (editor), Philosophical Perspectives on Punishment, State University of New York Press Albany, 1972. Banks, Cyndi, The Purpose of Criminal Punishment, în vol. Criminal Justice Ethics. Theory and Practice, Sage Publication, Inc., 2004 Bauman, Zygmunt
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
30 Aristotel, 27, 28, 33, 34, 35, 84, 85, 148, 166, 215 Armstrong, K.G., 185, 190, 219, 220, 223, 229 Augustin, Sfântul, 28, 61, 75 Austin, J. 22, 50, 51, 52, 53, 55, 56, 68, 117 Ayer, A., 21 B Baier, K., 189, 191, 221, 222, 231 Beccaria, C., 183, 209, 210, 211, 212 Bentham, J., 20, 25, 26, 47, 48, 59, 67, 77, 81, 94, 210, 226 Buber, M., 29 Buckle, S., 33, 34, 35, 39 C Cătineanu, T., 17
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Joel Feinberg, The Expressive Function of Punishment (Funcția expresivă a pedepsei) în: Gertude Ezorsky (editor), Philosophical Perspectives on Punishment (Perspective filosofice asupra pedepsei), State University of New York Press Albany, 1972, p. 25. 80 J. Feinberg, op. cit., pp. 25-28. 81 Kurt Baier, Is Punishment Retributive?, în: Gertude Ezorsky (editor), Philosophical Perspectives on Punishment, State University of New York Press Albany, 1972, p. 20. 82 K. G. Armstrong, op. cit., p. 36. 83 E. Durkheim, op. cit., p. 104. 84 Ibidem, p. 105. 85 Cyndi Banks
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
K. G. Armstrong, op. cit., p. 36. 83 E. Durkheim, op. cit., p. 104. 84 Ibidem, p. 105. 85 Cyndi Banks, The Purpose of Criminal Punishment, în vol. Criminal Justice Ethics. Theory and Practice, Sage Publication, Inc., 2004, p. 104. 86 Kurt Baier, op. cit., p. 16. 87 Ibidem, p. 17. 88 Kurt Baier, op. cit., p. 16. 89 C. Rotaru, op. cit., p. 64. 90 Stanley E. Grupp, Theories of Punishment, Indiana University Press Bloomington/London, 1971, p. 5. 91 Stanley E. Grupp, op. cit., p.
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
p. 104. 84 Ibidem, p. 105. 85 Cyndi Banks, The Purpose of Criminal Punishment, în vol. Criminal Justice Ethics. Theory and Practice, Sage Publication, Inc., 2004, p. 104. 86 Kurt Baier, op. cit., p. 16. 87 Ibidem, p. 17. 88 Kurt Baier, op. cit., p. 16. 89 C. Rotaru, op. cit., p. 64. 90 Stanley E. Grupp, Theories of Punishment, Indiana University Press Bloomington/London, 1971, p. 5. 91 Stanley E. Grupp, op. cit., p. 6. 92 Imm. Kant, Metafizica moravurilor, în M. Flonta și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
9. 155 K. G. Armstrong, op. cit., p. 36. 156 J. D. Mabbott, Punishment (Pedeapsa), în: Stanley E. Grupp (editor), Theories of Punishment (Teoriile pedepsei), Indiana University Press, Bloomington, London, 1971, p. 47. 157 A. M. Quinton, op. cit., p. 12. 158 Kurt Baier, op. cit, p. 23. 159 Ibidem, p. 24. 160 J. D. Mabbott, op. cit., pp. 49-51. 161 A. M. Quinton, op. cit., p. 7. 162 K. G. Armstrong, op. cit., p. 37. 163 A. M. Quinton, op. cit., pp. 12-13. 164 C. Rotaru, op. cit., p. 122
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]