5,096 matches
-
Decât ochii care-ți plac... Scriu acestea cu gândul la invazia de muzică țigănească de toate felurile de la noi, confundată de unii cu cântecele populare autentice. între ele fiind o deosebire atât de mare, - noblețea estetică a cântecului învecinat cu balada și zdrăngăneala trivială a manelelor, - încât ai senzația că trăiești în două țări. De fapt, și trăim. Nefiind vorba de etnii... Pentru că și noi, românii, - etnia de bază, - avem antropoizii noștri autohtoni; unul chiar împins de zor de la spate să
Pe cărare sub un brad... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11841_a_13166]
-
este, deci, etalonul pe care ni l-a adus viața noastră democratică de astăzi. Sau, poate, intrarea În Europa. Pentru că intrarea În Europa presupune anumite standarde, iar standardul nostru de trai are drept etalon secretara-dactilografă. Cum s-ar spune În baladă: Mijlocelul ei - Etalon În lei! Așadar, fiecare cetățean al României postrevoluționare poate fi: satisfăcut cât o secretară dactilografă, mai satisfăcut decât o secretară dactilografă sau și mai satisfăcut decât o secretară dactilografă. Din calculele finanțiștilor aud că cineva, acolo sus
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
constatarea că zece țărani la un loc fac cât o secretară dactilografă, iar trei studenți trebuie să pună bursă lângă bursă ca să ajungă la satisfacțiile ei. Asta pentru că avem finanțiști patrioți care cunosc folclorul și-au stabilit exact ca-n baladă: Mijlocelul ei - Etalon În lei! Mai complicat e calculul cu salariile directorilor. Și e important, fiindcă directorii ăștia sunt cei mai mulți În viața românului! Poa’ să ningă, poa’ să plouă - noi, directori să avem, că treaba tot nu merge! Așa că acest
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
relații mafiote, i se găsește omului un post În străinătate, unde ia calculul de la capăt. Fiindcă și acolo lucrează cu cel puțin un etalon și mai multe necunoscute. Numai cea din țară rămâne aici, etalon pentru alții fiindcă, așa cum spune balada: Mijlocelul ei - Etalon in lei! Uite-așa Îmbătrânește directorul român și indiferent care este rezultatul pentru el pentru noi, tot zero rămâne! Cât despre salariul meu, ce să mai vorbim! Å stare proastă, de tranziție: Cum te poți ajunge În
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
a secolului XX, născut în inima Transilvaniei, la Târnăveni, în 1923, într-o familie de evrei asimilați (patronimul Ligeti fiind o traducere în limba maghiară al celui germano-evreiesc, Auer), a avut parte de o interesantă experiență cu varianta belințeană a baladei Miorița, din monumentala culegere a lui Sabin Drăgoi, realizată în 1934, Monografia muzicală a comunei Belinț. 90 melodii cu texte culese, notate și explicate (Editura Scrisul Românesc, Craiova [1942]). După absolvirea studiilor gimnaziale și liceale la Cluj, unde familia sa
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
Richard Strauss, Johann Strauss și Aram Haciaturian) cu extrase din patru creații de referință, Atmosphères, Lux aeterna, Requiem și Aventures. Între prelucrările elaborate în această perioadă, ca preludiu în conceperea și definitivarea Concertului Românesc, se numără și un duo violonistic (Baladă și joc - Cluj, ianuarie 1950), inspirat de melodia Mioriței din Monografia lui Drăgoi, citată in integrum, în partea I, de vioara I, artificiile contrapunctice ale viorii secunde, pe un latent suport armonic modal, configurând splendida construcție melodică populară. În septembrie
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
I, de vioara I, artificiile contrapunctice ale viorii secunde, pe un latent suport armonic modal, configurând splendida construcție melodică populară. În septembrie 1950, Ligeti finalizează o variantă a Duoului, utilizând același material într-o nouă prelucrare, destinată unei orchestre școlare (Baladă și Joc / Ballade und Tanz, pentru orchestră școlară, după cântece populare românești). CONCERT ROMÂNESC / Román koncert, pentru orchestră, este structurat în patru părți, care se cântă fără întrerupere. Introducerea, de factură lirică, este susținută la unison de corzi și clarinet
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
în contextul lui Fa major. Acesta a fost un motiv suficient pentru aparatnicii responsabili cu arta, pentru a interzice întreaga lucrare”. György Ligeti s-a stins din viață la Viena în 2006. Din câte cunoaștem, niciun exeget nu a identificat balada belințeană Miorița ca izvor al duoului Baladă și Joc (implicit al variantei pentru orchestră de școală) și al părții I din Concert Românesc, partiturile tipărite la prestigioasa Editură Schott menționând doar că este vorba de lucrări inspirate de cântece populare
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
fost un motiv suficient pentru aparatnicii responsabili cu arta, pentru a interzice întreaga lucrare”. György Ligeti s-a stins din viață la Viena în 2006. Din câte cunoaștem, niciun exeget nu a identificat balada belințeană Miorița ca izvor al duoului Baladă și Joc (implicit al variantei pentru orchestră de școală) și al părții I din Concert Românesc, partiturile tipărite la prestigioasa Editură Schott menționând doar că este vorba de lucrări inspirate de cântece populare românești. Este evident că entuziasmul lui Drăgoi
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
al variantei pentru orchestră de școală) și al părții I din Concert Românesc, partiturile tipărite la prestigioasa Editură Schott menționând doar că este vorba de lucrări inspirate de cântece populare românești. Este evident că entuziasmul lui Drăgoi la identificarea vechii balade nu a fost gratuit, frumusețea și expresivitatea construcției melodice inspirându-l pe Paul Constantinescu (în balada Miorița, pentru cor mixt a cappella, capodoperă a muzicii corale românești) și, ceea ce mi se pare mai important, ca un climax generat de o
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
prestigioasa Editură Schott menționând doar că este vorba de lucrări inspirate de cântece populare românești. Este evident că entuziasmul lui Drăgoi la identificarea vechii balade nu a fost gratuit, frumusețea și expresivitatea construcției melodice inspirându-l pe Paul Constantinescu (în balada Miorița, pentru cor mixt a cappella, capodoperă a muzicii corale românești) și, ceea ce mi se pare mai important, ca un climax generat de o fericită întâmplare (predestinare?), chiar pe Ligeti, compozitorul transilvănean, care a vibrat la sonoritățile ancestralei alcătuiri muzicale
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
Școlii de Arte Frumoase „Filaret Barbu” din Lugoj și tinere cadre universitare de la Facultatea de Muzică din Timișoara: Cantabile și Presto, pentru flaut și pian (Dumitru Palagniuc și Raluca Miclăuș), Legendă pentru trompetă și pian (Alin Ispas și Raluca Miclăuș), Baladă pentru vioară cu acompaniament de pian (Andra Ciobotaru și Raluca Mihalca), Lăutarul, din suita Impresii din copilărie, op. 28 (Georgiana Stăncioni), Languir me fais, din Șapte cântece pe versuri de Clément Marot (Diana Brădean și Raluca Mihalca), Preludiu, din Suita
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
actualitatea grație dinamicii și virtuozității unei muzici exemplare. Autorul supune folclorul unor analize sistematice, coordonând în consecință structura tematică a părților distincte. Părțile extreme acordă atenție procedeelor dezvoltătoare: elementul rapsodic apare în partea lentă, în tonul epic, care invocă lumea baladei populare. Ion Dumitrescu alătură acestei creații de excepție, în anul 1949, Cvartetul de coarde în do major. Această creație este de inspirație folclorică și are dimensiunile și caracteristicile ciclului de mișcări în forme de mari proporții muzicale, constituind o frescă
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
istorioarele, poveștile și Încăierările planetare la care am asistat Într-o viață de om. Urechile și ochii văd În egală măsură și Înregistrează, nu pe rețină, cum unii naivi o cred, ci pe circumvoluțiunile creierului, pentru prezent și eternitate, toate baladele sau tragediile la care Omul a fost martor prin grădinile Edenului sau prin oceanul planetar uneori prea criminal. Personal sunt convins că el, creierul, este un pasager În cutia craniana a purtătorului și când trupul obosește și moare, această mașinărie
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor și își așteaptă susținerea materială pentru ieșirea la public. Atunci am corelat melodiile publicate, prelucrate pentru pian - cum cereau membrii comisiei de achiziționare, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Vasile Alecsandri și Titu Maiorescu<footnote Vulpian, Dimitrie - Musică populară. Balade, colinde, doine, idyle..., Bucureșci, Editura culegătorului, 1885; Idem Poesia populară pusă în musică. Culegere din toate țările române. Balade, colinde, doine, idyle..., (numai texte literare), Bucureșci, Tipolitografia Ștefan Mihailescu, 1886; Idem Poesia populară pusă în musică. Romanțe, voce și pian
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
pentru pian - cum cereau membrii comisiei de achiziționare, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Vasile Alecsandri și Titu Maiorescu<footnote Vulpian, Dimitrie - Musică populară. Balade, colinde, doine, idyle..., Bucureșci, Editura culegătorului, 1885; Idem Poesia populară pusă în musică. Culegere din toate țările române. Balade, colinde, doine, idyle..., (numai texte literare), Bucureșci, Tipolitografia Ștefan Mihailescu, 1886; Idem Poesia populară pusă în musică. Romanțe, voce și pian, vol. 3, (numai texte literare), Bucureșci, Tipolitografia Universala, 1897; Idem Poesia populară pusă în musică. Romanțe, vol. 3, Leipzig
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Musică populară. Jocuri de brâu, piano solo, Leipzig, Litografia Oscar Brändstetter, 1908; footnote>, cu cele cuprinse în manuscrisele de la Sinaia: Manuscrisul nr. 54 - nr. inventar 2505 „Album musical - Flaut” de Dimitrie Vulpian, cuprinzând, în cele 435 file, „Romanze, Jocuri, Adio, Balade și Pastorale”, Manuscrisul nr. 58 - nr. inv. 2508, adunând în cele 86 file 400 Hore ale aceluiași folclorist și Manuscrisul nr. 61 - considerat volumul B al Horelor noastre și grupând în cele 178 file alte 500 melodii, acesta din urmă
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
a captiva prin atributele ei de expresivitate. Ioana Ștefănescu, O istorie a muzicii universale, vol. I, (București: Fundația Culturală Română, 1995). footnote>, reprezentând pentru biserica modernă un nou mod de expresie emoțională. Retorica muzicală simplă a muzicii de marș, a baladei de salon și a Music Hall-ului era deja parte a culturii populare și a bisericilor evanghelice, care nu au ezitat să o adapteze cauzei creștine. Aceste biserici, cum ar fi Armata Salvării sau Biserica Penticostală, își manifestau spontaneitatea și entuziasmul
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
îndeplinit misiuni diplomatice în Occident, având două întâlniri cu Napoleon al III-lea, pretutindeni fiind primit împărătește (iar, într-una din serile de iulie 1849, prietenilor bucovineni, „retrași în răcoarea pădurii de la Cernauca”, le-a citit în premieră fragmente din Balada Miorița, ca să le dovedească acestora că ,,neamul românesc este unul din cele mai înzestrare cu daruri sufletești”); - despre personalitatea fascinantă, feerică a lui Sextil Pușcariu (reînviată, într-un dialog pe cât de sprințar, pe atât de substanțial cu cercetătorul științific Gabriel
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Maria Toacă, se încheie, totuși, într-o notă reconfortantă, făcându-ne să ne imaginăm că acordurile finale - din tableta Ne ocrotește și ne învrednicește, ca, de altfel, acordurile de violoncel din întregul capitol Eternitatea Eminesciană - vibrează la înălțimile celeste din Balada lui Ciprian Porumbescu, din Rapsodiile lui George Enescu și, de ce nu?, din Vecernia, când domoală, când urcând ca un strigăt spre cer, când explozivă, din poemul tumultuos Repetabila Povară al lui Adrian Păunescu. De altfel, în chiar primul paragraf se
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
primit și ai predat lui Creangă traducerile trimise de mine: ,,Cucoșul de aur”, ,,Povestea despre împăratul Saltan”, ,, Povestea despre împărăteasa moartă și despre șapte frați viteji”, ,, Povestea despre un pescar și un peștișor”, ,, Povestea despre un popă și lucrătorul lui”, ,,Balada” (corect „Balda”)- pentru a vedea dacă sunt bune de tălmăcit și pe limba lui. Am hotărât împreună să scoatem o carte de povești pentru copii, și fiind singur aici, unde mă coc cu glodul pe mine, m-am învrednicit să
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
ocult vs. Parusia) ceea ce va veni va fi oricum ,,urmat de-o veșnicie” (53). Între aceste două variante unice, Theodor Damian ne-o propune, cu o deosebită sensibilitate, pe cea de a treia inspirată și ca muzicalitate din folclorul românesc, balada Miorița. Iisus Christos cel divin și fiul omului se întristează și suferă (53) ,,...pe Isar în sus /plânge Iisus /pe Isar în jos /suferă Hristos.” Ce înseamnă să stai într-un spital așteptând înfrigurat să treci printr-o operație grea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
Lucien Quincy, Bob Kaufman, Ted Jones și Keneth Rexroth. Înregistrat la studioul Tony Bennett în ianuarie 2011, albumul “Acacia Flower” este cel mai recent și de succes proiect al Emil Bîzgă Quartet, având ca piesa de rezistență o prelucrare a baladei lui Ciprian Porumbescu. Capodoperă în repertoriul clasic internațional, “Balada” este o piesă scrisă la origine pentru vioară. În premieră, balada este transpusa de Emil Bizga într-o piesă de jazz, interpretată la flugelhorn. “Danube’s Fairy” (Zână Dunării), o altă
EMIL BIZGA QUARTET amp; DANIELA TOCARI în New York [Corola-blog/BlogPost/93930_a_95222]
-
Înregistrat la studioul Tony Bennett în ianuarie 2011, albumul “Acacia Flower” este cel mai recent și de succes proiect al Emil Bîzgă Quartet, având ca piesa de rezistență o prelucrare a baladei lui Ciprian Porumbescu. Capodoperă în repertoriul clasic internațional, “Balada” este o piesă scrisă la origine pentru vioară. În premieră, balada este transpusa de Emil Bizga într-o piesă de jazz, interpretată la flugelhorn. “Danube’s Fairy” (Zână Dunării), o altă piesă a lui C. Porumbescu, scrisă că o lucrare
EMIL BIZGA QUARTET amp; DANIELA TOCARI în New York [Corola-blog/BlogPost/93930_a_95222]
-
este cel mai recent și de succes proiect al Emil Bîzgă Quartet, având ca piesa de rezistență o prelucrare a baladei lui Ciprian Porumbescu. Capodoperă în repertoriul clasic internațional, “Balada” este o piesă scrisă la origine pentru vioară. În premieră, balada este transpusa de Emil Bizga într-o piesă de jazz, interpretată la flugelhorn. “Danube’s Fairy” (Zână Dunării), o altă piesă a lui C. Porumbescu, scrisă că o lucrare de pian solo, este aranjată aici în jazz waltz. „Danny Boy
EMIL BIZGA QUARTET amp; DANIELA TOCARI în New York [Corola-blog/BlogPost/93930_a_95222]