261 matches
-
Barbu, unde poeta etalează o imaginație debordantă, inventând simboluri peste simboluri, chiar cu riscul obscurității asumate, întrucât tema cea mai importantă este aceea a banalului și a previzibilului. Uraniu, forme și oameni de zăpadă (1978) continuă seria baladelor într-un balcanism bine temperat, dar experimentează și autoficțiunea, cu accente expresioniste remarcate de critica literară, în poeme seriale, a căror linie va fi prelungită în următoarele cărți. Complementare, Emblema (1980) și Aventuri fără anestezie (1983) pun în evidență o mai accentuată notă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289524_a_290853]
-
în pofida rezervelor pe care le exprimă, „o savoare ciudată, un aer de puternică originalitate”, ca fiind proprii romanului, precum și „o mișcare moale, voluptuoasă, un farmec indefinit care trăiește pe deasupra paginilor.” Considerându-l pe C. „promotor (și poate cel dintâi) al balcanismului literar”, tot Călinescu avansa ideea așezării lui în „grupa suprarealiștilor”: „Afinitățile lui cu Edgar Poe, grija de autenticitate, cu înlăturarea oricărei invenții, coloarea de cer înroșit, învălmășeala onirică, coborârea la elementul inefabil ancestral alătură pe scriitor de I. Vinea, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
Reconstrucția României exemplul lui Pleșu n-a fost votat de aproape nimeni. Nu văd printre actualii candidați la președenție pe unul care să facă din perspectiva ideal-tipului uman diferența. Toți par a fi plămădiți din același aluat al proverbialului nostru balcanism. Cu bune și cu rele. Straniu este ceea ce spunea Pleșu: faptul că dacă politicianul ar fi altfel, nu l-ar alege (aproape) nimeni, deși ne dorim cu toții schimbarea. Sau l-ar rejeta sistemul nefiind asemenea lui. În "durata lungă" a
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
câte o parte componentă a modelului realist), că trebuie citit în paralel cu celelalte, cu care intră în dialog, anulând granițele. Încă de la bun început, căci descrierea aparține unui interior tipic burgheziei balzaciene, în care se strecoară "nevinovate" note de balcanism: "Un apartament bine aerisit, compus din trei încăperi principale, având terasă cu giamlâc și sonerie". Până aici, nimic neobișnuit; împărțire a spațiului, geometrie, într-un cuvânt exactitate. "Curiozitățile" intervin, parodic, în momentul în care rotim, alături de naratorul omniscient, camera de
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
din folclorul fantastic (descântec la lună, invocarea obiectelor cu virtuți magice), fatalism, pasivitate și decadență, senzualitate exacerbată; nostalgia astralului, plâns, rugă, cântec de "prohod" pentru personajul de lupanar (Răsturnica); o zdreanță "învechită-n răutăți"; "doftorița la moșnegi" (Cântec de rușine); balcanismul e modul de a zâmbi al cuiva care proiectează farsa tragică. Cea de-a treia etapă cuprinde poezia ermetică: metafora joc secund sugerează un univers din al doilea plan, cristalizare a realității prime în "oglinzile spiritului" (Din ceas, dedus... ); tentă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Acrivița, care-și descoperă această ultimă "vocație". Era o femeie cu toane, plină de istericale și de neprevăzut, înspăimântând și pe Necuratul. Caragiale creează "un portret de femeie suprademonică" (v. Fanache), și prin culoarea locală devine "un mare promotor al balcanismului". El are "gust pentru balcanitate" (Pompiliu Constantinescu), folosind termeni din vocabularul epocii fanariote, grecisme și turcisme. Două loturi Nuvela ilustrează drama omului obișnuit pus în situații neobișnuite: un funcționar dornic de îmbogățire, cu un destin aflat la limita dintre comic
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a se raporta cu atâta strictețe. Acestea sunt concepute ca ilustrări ale vechii înțelepciuni orientale, menite să ilustreze latura de moralist clasic a autorului. George Călinescu notase și el această tendință de localizare a acestui orientalism, metamorfozată aici într-un balcanism muntenesc, dar și explorarea zonelor tulburi ale percepției senzoriale: ,,Abu Hasan e o experiență de sugestie ce duce la alterarea percepției adevărului’’. Nicolae Ciobanu vedea în povestea orientală capodopera basmului nuvelistic românesc, constatând că ,,tema moralizatoare este subsumată incitantei problematici
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
și elegant de primul volum al autoarei), a doua rămâne discutabilă, oricum neevidentă deocamdată. SCRIERI: Forme în mișcare: postmodernismul, București, 1999; Post/ postmodernismul: cultura divertismentului, București, 2001. Traduceri: Willis Barnstone, Borges despre Borges. Conversații, Cluj-Napoca, 1990; Maria Todorova, Balcanii și balcanismul, București, 2000 (în colaborare cu Sofia Oprescu). Repere bibliografice: Alice Năstase, Mihaela Constantinescu, „Forme în mișcare: postmodernismul”, „Național”, 2000, 8-9 aprilie; Viorel Sânpetrean, „Forme în mișcare: postmodernismul”, „Suplimentul literar-artistic «Azi»”, 2000, 4 mai; Daniel Cristea-Enache, O mănușă întoarsă pe dos
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286373_a_287702]
-
-și motiveze starea și manifestările lor exclusiv prin factori exteriori și printr-o evidentă detașare de acești factori, exteriorizînd uneori chiar ceea ce le este mai apropiat și îi plasează în europenitate: limba. Ca atare, românii atribuie neîmplinirile sau laturile criticabile balcanismului, bizantinismului, comunismului sau altor manifestări ale fatalității implacabile, trecînd cu vederea faptul că și alte popoare au trăit și trăiesc în aceeași zonă cu ei sau au cunoscut aceleași regimuri sociale, fără a fi marcate totuși în aceeași măsură de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de sub Pământ”. A ieșit din detenție în 1964 și a luat-o de la capăt în același stil irepresibil: agitat, radical, zorit, justițiar, cu limba rea și fraza inspirată, trecând ușor de la maladiile morale ale „ilfovismului” (varianta cea mai decăzută a balcanismului) la Constantin Brâncuși și la problemele metafizicii. Această bulimie spirituală și acest stil repezit, autoritar și deosebit de pitoresc se văd mai bine în literatura sa confesivă. Eseurile și portretele, scrise în anii ‘30 - Portrete și controverse (I-II, 1945-1946) -, amestecă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
societății românești au fost discutate la modul eseistic-literar, nu științific”, concluzia fiind totodată un reproș a cărui referință depășește interbelicul. Volumul Literatura și tranziția (2000) conține eseuri și medalioane pe teme diverse, precum cenzura, necesitatea reevaluărilor, contextualizările politice ale literarului, balcanismul, postmodernismul, criza criticii etc. Regimul predilect al discursului este cel general-abstract, cu exemplificări minime, riscul, neevitat întotdeauna, fiind preluarea de truisme. Într-o lucrare de istorie a literaturii române vechi, Naratori și modelare umană în medievalitatea românească (2000), semnată alături de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289019_a_290348]
-
pe elefanți triști, / Mor toate dacă te miști!” Iată cum îi „împacă” poetul oniric, în versurile sale, pe Tudor Arghezi și pe Ion Barbu: prin poarta somptuoasă, pe care o deschide larg (între ei și între el și ei), a balcanismului. Bazarul forfotitor și pestriț, răsfirarea fabuloasă de obiecte, rotirea, într-un vârtej năucitor, a atâtor personaje, „înghesuirea” atâtor elemente: toate acestea au fost pictate, cu imagini cinetice și sintetice, prin utilizarea mecanismelor argheziene de producere și însuflețire a versului. Dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
prin femeie, Bălți autogara românizată pe manele, translat în microbuz Mercedes, nu am călători pînă la Chișinău! Bălți Moara de Piatră eleganța designerului remanențe gri-petrol, la tine catalogul de cosmetice de călătoare între două municipii, țipete de manele, România bate balcanismul, nu, ne-am suit din autobuz, care ducea spre Chișinău! este o constantă de viață și sporul oamenilor nu sporește viață, valențele ei, precum limbajul, o țin, vă rog, care nu s-a achitat, băieți! surocpiat la Chișinău, ursulețul olimpiadei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
-i destinde. Eminescu reprezenta România rurală și patriarhală. Caragiale este un citadin, am spune un citadin „Înrăit“, exact la antipodul lui Eminescu. Este și un balcanic, atât prin origine (are mai mult sânge grecesc decât românesc), cât și prin atitudini. Balcanismul Înseamnă un soi de neorânduială pe care Europa o suportă cu greu; dar Înseamnă, În latura lui mai simpatică, și o anume manieră de a privi detașat lucrurile, o pronunțată sociabilitate și o substanțială doză de relativism și de umor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
băuturii”, iar cel de șmecher, cu sensul de „șiret, șarlatan” (295). 574. Willy Pragher, Bukarest. Stadt der gegensätze, Wiking Verlag, Berlin, 1941, p. 115. 575. Maria Todorova, Imagining the Balkans, Oxford University Press, New York - Oxford, 1997 (ediția română : Balcanii și balcanismul, Editura Humanitas, București, 2000). 576. Radu Ștefan Vergatti, „Dinamica demografică și aspecte socio-profesionale ale obștii evreiești din București (1810-1939)”, Revista de Istorie Socială, vol. II-III (1997-1998), Romanian Cultural Foundation, Iași, 1999, pp. 165-235. 577. Printr-un hrisov din 1785, domnitorul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
plecat la București să urmăm cursurile de pregătire pentru examenul de admitere la Facultatea de Drept. Întrucât cursurile de pregătire nu începuseră, după 3 zile am fost nevoiți să ne întoarcem acasă. Lui Tăvi Loghin i-a displăcut Bucureștiul din cauza balcanismului, a aglomerației, si a oamenilor grăbiți și nepoliticoși. În Gară de Nord, la întoarcere, Tăvi a luat decizia să nu mai revină în București și s-a hotărât să dea examen la Iași, mai ales după ce am fost insultați și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93322]
-
materie de teatru? A.V. Am avut șansa să văd lumea când trebuia. De la lumea bogată a copilăriei, drumurile din Moldova, din Bucovina, am ajuns la București într-un oraș care vibra de o energie, dar și de miticism. De balcanism. Nu mi-a fost nici ușor, nu mi-a fost nici comod. Dar știam ceva: că acolo, la București, încep studiile mele profesionale. Am avut această relație cu actorii, colegi. A debutat Găitan cu mine și eu cu el, Mircea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Editura Polirom, Iași, 2000. Tilly, Charles, Coercion, Capital, and European States, AD 990-1990, Blackwell, Oxford, 1990. Tilly, Charles, Revoluțiile europene (1492-1992), Editura Polirom, Iași, 2002. Tocqueville, Alexis de, Vechiul Regim și Revoluția, Editura Nemira, București, 2000. Todorova, Maria, Balcanii și balcanismul, Editura Humanitas, București, 2000. Trebici, Vladimir; Ghinoiu, Ion, Demografie și etnografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986. Trenard, Louis, „Les répresentations collectives des peuples”, În Bulletin de la Section d’Histoire Moderne et Contemporaines, IV, 1962. Trencsényi, Balázs et alii (coord
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Într-un sfert de veac, pe plan mondial s-a acumulat o Întreagă bibliotecă dedicată receptării critice a operei lui Said. Larry Wolff, Inventarea Europei de Est. Harta civilizației În Epoca Luminilor, Editura Humanitas, București, 2000; Maria Todorova, Balcanii și balcanismul, Editura Humanitas, București, 2000. Vezi programul editorial al acestui grup, prea vast pentru a putea fi citat integral aici, realizat la Editura Polirom, din Iași, precum și la Editura Univers, din București. Sorin Antohi, Civitas imaginalis. Istorie și utopie În cultura
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000. Vezi Klaus Heitmann, Imaginea românilor În spațiul lingvistic german. 1775-1918. Un studiu imagologic, Editura Univers, București, 1995. Vazi Sorin Mitu, National Identity of Romanians in Transylvania, CEU Press, Budapesta-New York, 2001. Maria Todorova, Balcanii și balcanismul, Editura Humanitas, București, 2000, pp. 148-149. În istoriografia românească post-decembristă, analiza În termeni de clasă a dispărut aproape cu desăvârșire, proscrisă În primul rând de istoricii reprezentativi ai regimului comunist, care Încercau să se disculpe În acest mod stângaci de
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
filosofie, ideologie, politologie, economie, epistemologie, literatură, studii de gen, cultură urbană, arhitectură etc. sau pur și simplu de enciclopedia culturală nespecializată. Dintre teme pot fi enumerate Lewis Carrol (7-12/1991), Feminism, feminitate (7-9/1996), Austria (1-3/1997), Bucureștiul (4-6/1997), Balcanismul (7-9/1997), Fotbal (4-7/1998), Loc-locuire-poluare (1-3/1999), Europele din Europa (1-3/2000), Nietzsche (1-6/2001), Filmul (10-12/2001), Alteritate (1-7/2002). Rubrici permanente sunt acum „20 spre 21”, o vreme coordonată de H. R. Patapievici, apoi de Alina Ledeanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
lustrația. Erupția consumerismului și barbaria simulacrelor tehnologice care flatează instinctele cele mai joase ale maselor și elitelor, deopotrivă - toate acestea par fenomene proaspete în decorul vieții românești. Stimulate de noua industrie mediatică autohtonă, publicul intoxicat de sentimentalism levantin, economie libidinală, balcanism decadent și euforie latino a pierdut contactul cu dilemele teologico-politice ale civilizației occidentale. Indiferența narcotică față de traiectoria istoriei noastre comunitare a pătruns cu repeziciune în toate păturile societății. Eșecul ironic al tranziției românești este dovedit de faptul că, deși autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
plăceri - rădăcină bună berechet în țară! -, marfă de prisos, nu le cumpără nime [...]. Livouri, zub, perdele, flori de cârpă și de hârtie, lucrate cu skepsis” etc. N. se așază astfel, ca un reprezentant de frunte, în albia suculentei tradiții a balcanismului literar românesc. Paginile inspirate și elaborate fără ostentație fac din el un mare prozator artist, insuficient cunoscut și prețuit. Cu puține excepții, critica l-a citit prin grila (neadecvată) a romanului tradițional sau a celui interbelic, repudiind ceea ce nu intra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
a lungul timpului și dintr-o serie de motive drept exteriori Europei, definiți ca alteritatea acesteia și cumulând "un număr mare de frustrări materializate politic, ideologic și cultural, provenite din tensiunile și contradicțiile inerente regiunilor și societăților din afara zonei balcanice. Balcanismul a devenit, în timp, un substitut facil pentru descărcarea emoțională pe care o oferea orientalismul, scutind Occidentul de acuzațiile de rasism, colonialism, eurocentrism și intoleranță față de Islam (...) Ca și orientul, Balcanii au servit drept depozitar al caracteristicilor negative împotriva cărora
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
to Stereotyping, în David L. Hamilton (ed.), Cognitive Processes in Stereotyping and Intergroup Behavior, Hillsdale, New Jersey, Lawrence Erlbaum Associates, 1981. Todorov, Tzvetan, Cucerirea Americii. Problema Celuilalt, traducere de Magda Jeanrenaud, Iași, Editura Institutul European, 1994. Todorova, Maria, Balcanii și Balcanismul, traducere de Mihaela Constantinescu și Sofia Oprescu, București, Editura Humanitas, 2000. Tohăneanu, Cecilia, Epistemologia istoriei, București, Editura Științifică, 1998. Tonoiu, Vasile, Identitate-ipseitate-alteritate la Ricoeur, în "Revista de filosofie", Tomul L, nr. 5-6, 2003. Toynbee, Arnold, Studiu asupra istoriei, vol II
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]