281 matches
-
zidit și biserica Sfinților arhistratigi Mihail și Gavriil...în Galatia de jos împreună cu soția sa, Ana, și copiii lor...care au și dat această biserică zidită de ei să fie metoh mai sus-zisei mănăstiri Sinai pentru sufletul și pomenirea panului Balica, numit Melentie, hatman și pentru veșnica pomenire a soției sale și a copiilor săi și a tot neamul lor”. Când am ajuns la acest pasaj, am tresărit: „Uite unde sta prima însemnare despre biserica Frumoasa, așa cum a ajuns să fie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
petrecut însă faptele.” Până să mă bucur că aud iarăși glasul bătrânului, am găsit un nou înscris, care îmi adeverește cele spuse de monah: „Io Constantin Moghila voievod,...Iată am dat și am miluit pe credinciosul nostru boier, pan Isac Balica mare vistiernic, cu un sat, anume Iubănești, pe pârâul Iubăneasa, cu loc de iazuri și de mori și cu baltă de pești...acel sat a fost al nostru drept domnesc ascultător de ocolul Dorohoi, pentru credincioasa lui slujbă...mai întâi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Moisi voievod, fiii marelui și prebunului răposatului Simeon Movila voievod...ne-am milostivit și am dat...sfânta mănăstire a noastră ce se cheamă a Balicăi, ce este în Galatia, lângă târgul Iașilor,...care mănăstire este începută și făcută de răposatul Balica hatman și este săvârșită și întărită de răposatul părintele nostru, Simeon voievod, și de unchiul nostru Eremie vodă, și de vărul nostru, dumnalui Balica hatman, ficiorul Balicăi hatmanul cel bătrân. Acea mănăstire miluim...cu un sat...Heciul, în ținutul Sorocii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
seama că te frământă ceva. Care-i baiul?” Tocmai am citit aici ceva ce seamănă leit cu necazul călugărițelor de la mănăstirea Socola. „Să auzim!” Uite ce spune vodă: „Io Radul voievod,...Iată au venit înaintea noastră...rugătorii noștri, călugări de la...Balica...și ni s-au jeluit cu mare plângere și au spus că privilegiul de danie și miluire ce l-au avut, pe locul sfintei mănăstiri în semne, de la sfântrăposatul unchiul domniei mele Petru voievod, acel privilegiu a putrezit în pământ
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de către domniia me am dat și am întărit rugătorilor noștri, egumenului și a tot săborul de la sfânta mănăstire ce să cheamă Galata din Deal...un loc de moară de la capul iazului cestui domnesc din gios, în gârla ce vine dinspre Balica (Frumoasa n.n)...” „Din câte știu, au fost neînțelegeri între călugării gălăteni și cei de la Frumoasa din această cauză.” Sfinția ta are dreptate. Locul de moară despre care vorbește Antonie Ruset voievod gălătenii l-au primit încă de la Dumitrașco Cantacuzino
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cu de la sine putere de către călugării de la Frumoasa. Aceștia aveau în apropiere două mori și s-au apucat să mai facă încă una, fără știrea gălătenilor, care „...în zilele domniei mele, au venit de au făcut jalbă...pre călugării de la Balica...” - cum spune Antonie Ruset vodă. „Și am dat rămas pre călugării de la Balica ca să nu mai hie ei volnici a mai face a treilea roată fără cele două roate ce sânt de vac făcute.” „Uite cum se purtau unii egumeni
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mori și s-au apucat să mai facă încă una, fără știrea gălătenilor, care „...în zilele domniei mele, au venit de au făcut jalbă...pre călugării de la Balica...” - cum spune Antonie Ruset vodă. „Și am dat rămas pre călugării de la Balica ca să nu mai hie ei volnici a mai face a treilea roată fără cele două roate ce sânt de vac făcute.” „Uite cum se purtau unii egumeni - fiindcă ei dădeau tonul - cu semenii lor, de asemenea rugători către Dumnezeu. Asta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
numită a Umbrăreștilor și că s-au desprins, între timp, din această „căpetelnică moșie”, separându-se în comunități distincte și intrând în stăpânirea unor boieri, știut fiind faptul că Bozieștii de Jos și Bozieștii de Sus au aparținut hatmanului Isac Balica, iar Tămășenii, în cea mai mare parte, au fost părți de moșie ale familiei Corpaci, cinci frați, dintre care cel mai cunoscut rămâne „Ionașco Corpaci ce-au fost vornic”, de unde în documente și expresiile: „ocina Corpăceștilor”, „locul Corpăceștilor”, „biserica Corpăceștilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Oamenii cu mici dregătorii de stat vor contribui din plin și eficient la accentuarea procesului de disoluție a obștiilor mari, facilitând desprinderile și separarea în favoarea unor boieri cu funcții superioare, cum au fost, de pildă, Nistor Ureche, socrul lui Isac Balica la Boziești, Bilăi și nepoții săi la Torcești, Corpăceștii la Tămășeni și alte nume, pe care documentele pierdute ne împiedică de a le cunoaște. Au rezistat evoluțiilor de acest gen zonele mai izolate, mai puțin atractive, unde, posibil, oamenii s-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aidoma cum o bănuim pornind de la unele documente de mai târziu, care s-au păstrat și care dau informații sigure despre Boziești. Aflăm dintr-un ispisoc de la Vasile Lupu din 31 martie 1640 că satul Boziești a aparținut hatmanului Isac Balica, pierit în anul 1612 în lupta de la Cornul lui Sas, urmare a faptului că s-a situat alături de ruda sa, Constantin Movilă, în disputa armată pentru tronul Moldovei, câștig de cauză având tabăra potrivnică, a lui Ștefan al II-lea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
situat alături de ruda sa, Constantin Movilă, în disputa armată pentru tronul Moldovei, câștig de cauză având tabăra potrivnică, a lui Ștefan al II-lea Tomșa, care-l și ucide pentru „hiclenie”. Satul exista cu mult timp înainte de stăpânirea lui Isac Balica pe o vatră cu urme de străvechime. Moneda bizantină de pe timpul împăratului Phocas (602-610) și aceea de pe timpul lui Alexandru cel Bun au fost găsite pe vatra acestui sat. Așa cum am arătat, poate se numea și era partea acelui Umbrărești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Danciu. Admițând că ar fi vorba de Danciu Ureche și nu de altcineva, satul, sau o parte a sa, ar fi putut ajunge de la Danciu la nepotul său Nistor Ureche, iar de la acesta la fiica sa, Nastasiia, soția hatmanului Isac Balica. O stăpânire a acestuia pe cale matrimonială este plauzibilă dacă ținem seama și de faptul că Nistor Ureche, socrul său, apare și cu alte stăpâniri în partea de jos a Moldovei, precum Hulubeștii, Răfleștii, Gerenii, cât și cu dregătoria de mare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
jos a Moldovei, precum Hulubeștii, Răfleștii, Gerenii, cât și cu dregătoria de mare vornic al Țării de Jos. Dar nu s-au găsit până acum acte prin care să se permită stabilirea sigură a relației cu privire la originea stăpânirii lui Isac Balica în respectivul sat. Ceea ce știm precis este faptul că, după moartea tragică a hatmanului, cu ocazia împărțirii imensei averi rămasă de la el, împărțire ce se face între rudele mai apropiate în lipsa urmașilor direcți, satul Boziești revine în întregime drept moștenire
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rudele mai apropiate în lipsa urmașilor direcți, satul Boziești revine în întregime drept moștenire doamnei Tudosca, prima soție a domnului Vasile Lupu, fiică a marelui vornic al Țării de Jos, Coste Băcioc, din căsătoria acestuia cu Irina Prăjescu, ruda lui Isac Balica. Din documentele de mai târziu prin care se atestă cum au fost împărțite satele avute de Miron Costin, aflăm cum o jumătate de sat „Boziescii la Tecuci, parte din Obrăreți” (evident greșeala de transcriere a Umbrăreștilor) vine în „partea lui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
transcriere a Umbrăreștilor) vine în „partea lui Ilie Smîncilă” (Zmucilă), fiul lui Grigore Zmucilă, care a avut soție pe Tudosca, una din fiicele marelui logofăt și cărturar moldovean. Or, se știe prea bine că majoritatea stăpânirilor, deținute anterior de Isac Balica, a trecut nepoatei sale, Elena, soția lui Miron Costin. Dar, iată că o foarte interesantă informație găsim în ispisocul domnesc emis de domnul Constantin Cantemir la data de 30 noiembrie 1687, prin care îi întărește „dumnialui Miron Costin logofătul o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
împărțit între ei, s-a venit în partea ei acel sat Bozieștii de Sus, de la alte rude ale ei”, fără a se mai specifica despre ce rude anume ar fi vorba, așa cum procedase la prima danie când este menționat Isac Balica. Întrucât în timpul domniei lui Vasile Lupu au existat trei sau patru mari dregători cu prenumele Iorga, este cam greu de stabilit care anume dintre ei intră acum în stăpânirea Bozieștilor. Ținând seama însă că acești Iorga au avut diferite slujbe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rătăcită nu se știe pe unde ori înstrăinată. Recapitulând informațiile documentare, pe care le-am avut la îndemnă, menționate mai înainte, ar rezulta că primii stăpânitori de notorietate la timpul lor și în posteritate ai Bozieștilor au fost hatmanul Isac Balica, rudă apropiată a familiei Movileștilor, apoi, prin moștenire, a trecut la domnitorul Vasile Lupu, a cărui primă soție, doamna Tudosca, fiica marelui vornic al Țării de Jos, Costea Băcioc, din căsătoria acestuia cu Irina Prăjescu, și ea rudă Movileștilor, implicit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a familiei Movileștilor, apoi, prin moștenire, a trecut la domnitorul Vasile Lupu, a cărui primă soție, doamna Tudosca, fiica marelui vornic al Țării de Jos, Costea Băcioc, din căsătoria acestuia cu Irina Prăjescu, și ea rudă Movileștilor, implicit cu Isac Balica, deci îndreptățită la moștenire. De la Vasile Lupu, stăpânirea va fi transferată slujitorilor săi cu dregătorii, Grigore postelnic și Iorga vistiernic, respectiv Iordache Cantacuzino. Găsim, apoi, aproape concomitent cu stăpânirea lui Vasile Lupu, pe slugerul Costache cu soția sa Tofana, fiică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
soții, deoarece „a doua soție a lui Toma Cantacuzino a fost Anița Vorontar Prăjescu, [...] soră cu soția cronicarului Grigore Ureche și vară primară cu doamna Tudosca, soția lui Vasile Lupu”, prin care moștenise partea de sat fostă a lui Isac Balica. Apoi va fi trecut zestrea la fiica lor Nastasia, prima soție a vornicului Ion Racoviță. Cum acesta se va recăsători, după decesul timpuriu al Nastasiei, cu Safta Jora, ce primise de la mana sa, Costăchioaia, partea ce-i revenise din Boziești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe care au locuit, fie că au ajuns mai devreme, fie mai târziu în situația arătată. Să ne referim, de pildă, la satul Boziești, ajuns în condiția de stăpânire individuală înainte ca el să fi intrat sub ascultarea hatmanului Isac Balica, poate moștenire de la socrul său, marele vornic al Țării de Jos, Nestor Ureche. Apoi, atât în actul din 31 martie 1640, prin care Vasile Lupu, ca domn și stăpân al satului, trece prin danie stăpânirea lui Grigore postelnic „jumătatea satului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
materialelor nu erau numai din parohie sau eparhie: pr. I.D. Leon din Coșești, Elena I. Leon coana preuteasă, Dionisie Udișteanu de la Mănăstirea Cernica, pr.P. Gh. Savin Braniștea Covurlui, preot N.Hodoroabă, pr. Georgescu Grigore Gh. Ionică Piua-Petrii Ialomița, Mihai Th Balica, student teolog, preot Constantin P. Lupașcu ColibașiMuscel, pr. Grigore Enăchescu comuna Viișoara, județul Olt, ec. Gh. Șușnea de la Huși, D. Năstase, învățător PuntișeniTutova, Al. Luntraru Iași, pr. Vasile Nacu Bălășești, pr. ec. A.C. Cosma, Bâlca-Putna, pr.ec. D. Dumbravă, Bârlad
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a vrut să o înzestreze cu niște sate și atunci a făcut schimb, i a dat lui Todirașcu pentru Mânzeștii și Băltățeștii de peste munte față de Hangu alte două sate, Cărcăcenii de la Hârlău și Miclăușenii de lângă Dorohoi, care fuseseră ale hatmanului Balica și pe care le-a luat domnia fiindcă Balica a murit fără feciori... Da, știu povestea, o spunea și taica, dar dacă judecata a hotărât așa... — Și dacă cei din neamul lui Balica în vremea lui Vasile Vodă Lupu s-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
atunci a făcut schimb, i a dat lui Todirașcu pentru Mânzeștii și Băltățeștii de peste munte față de Hangu alte două sate, Cărcăcenii de la Hârlău și Miclăușenii de lângă Dorohoi, care fuseseră ale hatmanului Balica și pe care le-a luat domnia fiindcă Balica a murit fără feciori... Da, știu povestea, o spunea și taica, dar dacă judecata a hotărât așa... — Și dacă cei din neamul lui Balica în vremea lui Vasile Vodă Lupu s-au sculat, și-au cerut moșiile strămoșești înapoi, printre
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Miclăușenii de lângă Dorohoi, care fuseseră ale hatmanului Balica și pe care le-a luat domnia fiindcă Balica a murit fără feciori... Da, știu povestea, o spunea și taica, dar dacă judecata a hotărât așa... — Și dacă cei din neamul lui Balica în vremea lui Vasile Vodă Lupu s-au sculat, și-au cerut moșiile strămoșești înapoi, printre ele și satele Miclăușeni și Cărcăceni și le au luat prin judecată, nu s-a șters oare schimbul pe care l-a făcut Barnovschi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
toamnei. Ieșeanul pare prins într-o adâncă reverie. Pare numai, fiindcă îndată începe să vorbească: -„Noi, Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu aceasta... că am dat de bunăvoia noastră,... Mitropoliei Sucevei,... prisaca numită Balica, care se află în partea de jos a târgului Iași, și la care prisacă... adăugăm de la noi 100 de stupi... În afară de aceasta, am dat Mitropoliei noastre via care se află între Socola și Bucium,... cu heleșteul care se află la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]