281 matches
-
în localitatea Reghin, județul Mureș, România, fiica lui Ferencz Valentin și Brigita, cu domiciliul actual în Germania, 82041 Oberhaching, Innerer Stockweg 6/14, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Reghin, Str. Fagarasului nr. 3, ap. 49, județul Mureș. 129. Balica Ștefan, născut la 26 martie 1952 în localitatea Caransebeș, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Ștefan și Iuliana, cu domiciliul actual în Suedia, 155 31 Nykvarn, Nyponvagen 14, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Caransebeș, str. Sp. Sebeș bl. 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143048_a_144377]
-
întâi de Tirizi, un neam getic, timpuriu elenizat de coloniile apropiate Dionysopolis (Balcic) și Kallatis (Mangalia), sub numele de Tirizis. Cetate succesiv romană, bizantină, bulgară, din nou bizantină, se pare ca ea a fost capitala despotatului Dobrogei (condus de jupânii Balica apoi Dobrotici) între 1346 și 1402, când Mircea cel Bătrân deveni stăpân până la „Marea cea Mare”. Cert este că și aici, genovezii aveau o escală. Turcii au asediat cetatea de mai multe ori, cucerind-o definitiv în 1444; de atunci
Județul Caliacra (interbelic) () [Corola-website/Science/300778_a_302107]
-
În peșterile din Cheile Turzii se găsesc cele mai vechi urme ale vieții omenești din zona Turda. Aceste urme, vechi de cca 60.000 de ani, aparțin comunităților musteriene de vânători din paleoliticul mijlociu. Ele au fost găsite în peșterile “Balica Mare”, „Balica Mică“, “Binder”, “Ungurească”, “Romboidală”, „Morarilor“ și „Călăștur“. Mult mai frecvente sunt urmele epocii neolitice (5500-2000 î.C.). În neolitic, în afară de zona Cheile Turzii, a fost locuită și zona Cheilor Turului, între satele Tureni și Copăceni (aici s-a
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
din Cheile Turzii se găsesc cele mai vechi urme ale vieții omenești din zona Turda. Aceste urme, vechi de cca 60.000 de ani, aparțin comunităților musteriene de vânători din paleoliticul mijlociu. Ele au fost găsite în peșterile “Balica Mare”, „Balica Mică“, “Binder”, “Ungurească”, “Romboidală”, „Morarilor“ și „Călăștur“. Mult mai frecvente sunt urmele epocii neolitice (5500-2000 î.C.). În neolitic, în afară de zona Cheile Turzii, a fost locuită și zona Cheilor Turului, între satele Tureni și Copăceni (aici s-a găsit ceramică
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
este o mănăstire ortodoxă de călugărițe ctitorită în secolul al XVI-lea de către hatmanul Melentie Balica și refăcută de mai multe ori în decursul timpului. Actuala biserică a mănăstirii a fost construită în perioada 1836-1839. Așezată pe o terasă cu o altitudine relativă de 8-10 metri față de șesul Bahluiului, Biserica Frumoasa domină peisajul prin silueta sa
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
de piatră măcinat de vreme. Ansamblul Mănăstirii Frumoasa a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având și fiind alcătuit din următoarele 6 obiective: Spre sfârșitul secolului al XVI-lea, în preajma anilor 1583-1586, hatmanul Melentie Balica a construit o mănăstire în șesul Bahluiului , pe un loc dăruit de către domnitorul Petru Șchiopul. Perioada de construcție a mănăstirii este datată în acest interval, în lipsa pisaniei și a altor documente, plecând de la faptul că hatmanul Balica a revenit în
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
1583-1586, hatmanul Melentie Balica a construit o mănăstire în șesul Bahluiului , pe un loc dăruit de către domnitorul Petru Șchiopul. Perioada de construcție a mănăstirii este datată în acest interval, în lipsa pisaniei și a altor documente, plecând de la faptul că hatmanul Balica a revenit în Moldova din pribegie în 1583 (după revenirea pe tron a lui Petru Șchiopul) și de la menționarea într-un act că hatmanul Balica era deja mort în 1586. Balica era descendent din marea familie a boierilor Buzești din
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
datată în acest interval, în lipsa pisaniei și a altor documente, plecând de la faptul că hatmanul Balica a revenit în Moldova din pribegie în 1583 (după revenirea pe tron a lui Petru Șchiopul) și de la menționarea într-un act că hatmanul Balica era deja mort în 1586. Balica era descendent din marea familie a boierilor Buzești din Țara Românească, fiind fiul pitarului Gherghina Buzescu și al Mariei, fiica lui Petru Rareș, și rudă cu Movileștii. El a îndeplinit dregătoriile de paharnic (16
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
și a altor documente, plecând de la faptul că hatmanul Balica a revenit în Moldova din pribegie în 1583 (după revenirea pe tron a lui Petru Șchiopul) și de la menționarea într-un act că hatmanul Balica era deja mort în 1586. Balica era descendent din marea familie a boierilor Buzești din Țara Românească, fiind fiul pitarului Gherghina Buzescu și al Mariei, fiica lui Petru Rareș, și rudă cu Movileștii. El a îndeplinit dregătoriile de paharnic (16 iulie 1576 - 4 iulie 1578) și
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
Țara Românească, fiind fiul pitarului Gherghina Buzescu și al Mariei, fiica lui Petru Rareș, și rudă cu Movileștii. El a îndeplinit dregătoriile de paharnic (16 iulie 1576 - 4 iulie 1578) și de hatman (2 aprilie 1579 - 21 august 1581). Hatmanul Balica este menționat în cronica lui Grigore Ureche, alături de boierii Movilești, cu care a fugit din țară în timpul domniei lui Iancu Sasul (1579-1582): ""Multe lucruri spurcate și nedumnezeiești făcea Iancul vodă în domniia sa, că de răotățile lui toată țara și
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
nu să feriia, că jupânesile boierilor de la masa doamnii sale le scotea, di le făciia silă. Acéstea toate neputându suferi boierii, mai vârtos Movileștii, vlădica Gheorghie, Erimiia vornicul, carile mai apoi au fostu și domnu și frati-său Simion păharnicul, Balica hatmanul, s-au sfătuit pre taină ca să pribegească. Carii întăi ș-au făcut prileju cu voia lui, ca să margă să sfințească mănăstirea Suceviții și apoi cu toții au trecut la Țara Leșască, alții la turci, alții la munténi, alți printr-alte
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
au primit dregătoriile avute anterior. ""Auzindu déciia pribégii carii era fugiți pintr-alte țări de nevoia Iancului vodă, cu dragoste s-au întorsu la domnu său, Pătru vodă. Pre carii i-au miluit iară cu boieriile lor."" Biserica ctitorită de hatmanul Balica și de soția sa, Ana, avea hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil“ și a fost închinată Mănăstirii „Schimbarea la Față“ din Muntele Sinai. Un document din 9 august 1586 consemnează faptul că hatmanul Melentie Balica era atunci mort, iar mănăstirea fusese deja
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
cu boieriile lor."" Biserica ctitorită de hatmanul Balica și de soția sa, Ana, avea hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil“ și a fost închinată Mănăstirii „Schimbarea la Față“ din Muntele Sinai. Un document din 9 august 1586 consemnează faptul că hatmanul Melentie Balica era atunci mort, iar mănăstirea fusese deja închinată. Mănăstirea este atestată documentar pentru prima dată într-un hrisov din 10 aprilie 1587 prin care Petru Șchiopul dăruiește mănăstirii de la Muntele Sinai șase fălci de vie de la Cotnari ale hatmanului Balica
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
Balica era atunci mort, iar mănăstirea fusese deja închinată. Mănăstirea este atestată documentar pentru prima dată într-un hrisov din 10 aprilie 1587 prin care Petru Șchiopul dăruiește mănăstirii de la Muntele Sinai șase fălci de vie de la Cotnari ale hatmanului Balica. Mănăstirea zidită de hatmanul Balica a fost înfrumusețată de urmașul său, Isac Balica, mare vistiernic și apoi hatman al Moldovei, decapitat de Ștefan Tomșa al II-lea (1611-1615, 1621-1623) după bătălia de la Cornul lui Sas din 1 iulie 1612. În
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
mănăstirea fusese deja închinată. Mănăstirea este atestată documentar pentru prima dată într-un hrisov din 10 aprilie 1587 prin care Petru Șchiopul dăruiește mănăstirii de la Muntele Sinai șase fălci de vie de la Cotnari ale hatmanului Balica. Mănăstirea zidită de hatmanul Balica a fost înfrumusețată de urmașul său, Isac Balica, mare vistiernic și apoi hatman al Moldovei, decapitat de Ștefan Tomșa al II-lea (1611-1615, 1621-1623) după bătălia de la Cornul lui Sas din 1 iulie 1612. În toamna anului 1615, în timpul luptelor
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
pentru prima dată într-un hrisov din 10 aprilie 1587 prin care Petru Șchiopul dăruiește mănăstirii de la Muntele Sinai șase fălci de vie de la Cotnari ale hatmanului Balica. Mănăstirea zidită de hatmanul Balica a fost înfrumusețată de urmașul său, Isac Balica, mare vistiernic și apoi hatman al Moldovei, decapitat de Ștefan Tomșa al II-lea (1611-1615, 1621-1623) după bătălia de la Cornul lui Sas din 1 iulie 1612. În toamna anului 1615, în timpul luptelor pentru domnie dintre Alexandru Movilă și Ștefan Tomșa
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
12 februarie 1618, domnitorul Radu Mihnea a ridicat biserica la rangul de mănăstire , păstrându-i închinarea la Muntele Sinai. În 1653, arhidiaconul Paul de Alep a menționat existența mai multor case în incinta mănăstirii. În veacul al XVII-lea, Mănăstirea Balica a beneficiat de mai multe danii, în principal de la domnitorii Movilești. Cu toate acestea, războaiele și proasta administrare a averilor sale de către călugării greci au dus mănăstirea la starea de ruină. După cum relatează ""Cronica anonimă"" tradusă de Alexandru Amiras și
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
aici și o secție a unui spital militar și chiar o închisoare. Rectitorită de către domnitorul Grigore al II-lea Ghica, Mănăstirea a continuat tradiția primului locaș de cult fondat pe acest amplasament în secolul al XVI-lea de către hatmanul Melentie Balica. Tradiția spune că cei condamnați la moarte erau scoși pentru executare din beciurile palatului domnesc pe Poarta Spânzuraților. Ieșirea din mănăstire pe această poartă dădea către un maidan, loc unde se organizau execuțiile publice (prin spânzurare) ale tâlharilor, între 1820
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
mărită de aluvionarea ulterioară, sunt geomorfologic false. Dobrogea apare in coronicile arabe din secolul al XIII-lea sub denumirea de Șakji. Aceste cronici menționează ca locuitori pe vlahi, cu termenii “al-Awalak” și “ulaqut” În 1320/5 este menționat un anume Balică sau Balko în Principatul Cărvunei (Dobrogea), care se întindea de la zona actualului Babadag în nord, până la Mesembria (azi Nesebăr) la sud. În 1346, fiii lui Balică, Dobrotici si Teodor, se implică în luptele dinastice din Imperiul Bizantin de partea împărătesei
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
Oblucița (azi Izmail, Ucraina) și Chilia, și Insula Șerpilor, în timp ce un nou stat apare sub jupânul tătar creștinat Demetrios în zona Vicinei (actualul masiv al Măcinului, malul sudic al Dunării). Mai la sud de acesta, despotatul Dobrogei este creat de Balică, dar conducătorul suprem a fost Dobrotici căruia i se datorează despărțirea regiunii de Imperiul Bizantin, care, cu ajutorul Genovezilor și al Tătarilor, o recucerise în 1262 de la Țaratul Vlaho-Bulgar (șubrezit de invaziile tătare). Despotatul Dobrogei se întindea pe teritorii aparținând astăzi
Istoria Dobrogei () [Corola-website/Science/302149_a_303478]
-
trebuit să renunțe la toate titlurile sale. Ei au semnat un acord prenupțial de separarea a proprietăților. Nunta a avut loc la 15 ianuarie 1909, în capela de la castel Zywic. Cuplul a avut șase copii și a trăit la castelul Balice, una dintre moșiile familiei Radziwill. Fiul ei cel mare, Dominic, s-a căsătorit cu Prințesa Eugénie a Greciei și Danemarcei în 1938. După înfrângerea și dizolvarea Imperiului austriac în urma Primului Război Mondial, destinul familiei sale a fost chiar mai strâns legat de
Arhiducesa Renata de Austria () [Corola-website/Science/326669_a_327998]
-
cel mare, Dominic, s-a căsătorit cu Prințesa Eugénie a Greciei și Danemarcei în 1938. După înfrângerea și dizolvarea Imperiului austriac în urma Primului Război Mondial, destinul familiei sale a fost chiar mai strâns legat de Polonia. Arhiducesa Renata a trăit la Castelul Balice din Polonia, unde a murit la 16 mai 1935. Soțul ei i-a supraviețuit timp de zece ani și s-a recăsătorit. Spre sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial prințul Jerome a fost capturat de trupele ruse și dus
Arhiducesa Renata de Austria () [Corola-website/Science/326669_a_327998]
-
cucerește cetatea Midia de pe malul Mării negre (azi în Turcia) și adună în jurul său o flotă de pirați. În 1347, din ordinul împăratului Ioan V Paleolog, emirul Bahud-din Umur conduce o expeditie navală împotriva lui Balică, distrugând porturile de la Marea Neagră. Balică si Teodor mor în timpul confruntării, iar Dobrotici preia conducerea Dobrogei în jurul anului 1348. Prima știre sigură în acest sens datează însă din 1354. În 1357 Ioan V cucerește Mesembria (azi Nesebăr) și Anhialos (azi Pomorie) de la bulgari. Doi ani mai
Dobrotici al Dobrogei () [Corola-website/Science/306361_a_307690]
-
menționată într-o hartă a Băltii Bratesului întocmită la 4 aprilie 1835. A fost la sud-est de satul Tătarca, unde era Grindul Rotund. În împrejurări care au rămas necunoscute satul va fi luat de la Mănăstirea Galata și dat Mănăstirii lui Balica hatmanul, Mănăstirea Frumoasă din Iași. La 2 aprilie 1628 domnitorul Miron Barnovschi întărește acestei ultime mănăstiri stăpânirea asupra satului Sivita cu bălti cu pește și cu vii. Satul fusese dăruit Mănăstirii Frumoasă de un oarecare Ceacaru, care-l cumpărase de la
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
a le trimite mănăstirii din Sinai. Dar cea mai remarcabilă așezare închinată Mănăstirii Sfânta Vineri a fost satul Chișinăului. În 1617, marele vistiernic Constantin devine proprietarul satului „Chișinăul pre Bâcu”; mai târziu acesta trece în stăpânirea Mănăstirilor Sfânta Vineri și Balica (Mănăstirea Frumoasa) după cum menționează un document emis de Vasile Lupu la 6 august 1641: „călugărilor de la sfânta mănăstire de la Sfânta Vineri și de la mănăstirea Balicăi, ca să fie tari și puternici cu cartea domniei mele a lua a zecea din toată
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]