112 matches
-
nr. 15 10.45-11.25 "Pintru sanatatea lui, ursâta lui, partea lui șî norocu' lui! (scuipă și suflă) Doamne. Pentru Valentin Mihai, pentru ursâta lui, pentru norocul lui. (folosește secera cu care face semnul crucii în agheasmă). Diochi, diochi în baligă di vacă, Valentin, pentru ursâtă, pentru noroc sî chici frumos șî lăudos (face semnul crucii în apă cu sula); poati ari un spor di câștigat di făcut (scuipă și suflă) Doamne dă-i-l. (cască) Sănătatea lui (scuipă și suflă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
bibliografică este bogată, deși incompletă. Opțiunile etimo logice sunt, în marea majoritate a cazurilor, corecte, uneori prudente, și de aceea autorul preferă să spună „etimologie necunoscută“ sau „etimologie îndoielnică“ chiar la cuvinte acceptate de lingviștii români ca având origine clară (baligă, baltă). Se apelează des la explicații de felul lui „creație expresivă“. Pentru elementele moștenite din română, există două dicționare speciale: cel al lui S. Pușcariu, Etymologisches Wörterbuch der rumänischen Sprache = EW (1905; reeditat în 1975) și cel semnat de I.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în cartea De la latină la română, cea mai mare parte a cuvintelor luate din traco-dacă sunt termeni referitori la natură: configurația terenului (groapă, mal, măgură), ape (pârâu), vegetație (brad, brusture, coacăză, curpen, ghimpe, leurdă, mazăre, mugure, sâmbure, spânz), faună (balaur, baligă, barză, călbează, cioară, ciut, ghionoaie, mânz (at), murg, năpârcă, pupăză, strepede, șopârlă, știră, țap, viezure). Termenii menționați fac parte dintre cele optzeci și nouă de cuvinte pe care Gr. Brâncuș, cel mai bun cunoscător al domeniului, le consideră ca fiind
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
una de alta, se aflau în vecinătate și astfel au făcut împrumuturi reciproce pe care latina lear fi preluat și supus legilor fonetice specifice evoluției sale, rezultând în română forme precum ceafă, grumaz, buză, mugur, zară, mazăre, sâmbure, viezure, mal, baligă, abure, țarc, țeapă, a grăpțăna, jimb „știrb, cu gura strâmbă”, cursă, fărâmă, bască, strungă, brad, căciulă, mânz, baltă, țap etc. Afară de cuvintele moștenite din graiurile strămoșești (traco-geto-dacic și ilir), pe care albaneza se crede că le confirmă, Pușcariu susține că
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cala de lansare, de ciment, Înconjurat de carcasele hidroavioanelor arse, În timp ce Basie și francezul cu barbă au stat toată noaptea În popota piloților. Francezul venise Înapoi din sat și se aplecase peste geamul lui Basie. — Nimic, nici măcar o bucată de baligă. Asta putea să ne lase, spuse Basie, dezgustat. De ce oare nu vin chinezii Înapoi În satele lor? — Ei știu oare că războiul s-a terminat? Întrebă Jim. Ar trebui să le spui, Basie. — Poate... Nu putem aștepta la infinit, Jim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
niște sâni minunați, ei, de ce te uiți așa urât la mine, da, arăți ca o cioară, nu fiindcă ești brunetă, că ai fi țigancă, ci fiindcă mie îmi plac ciorile, cum ciugulesc ele un bob de porumb nedigerat dintr-o baligă, sau păduchii din coama unui cal pe care se așează. Vezi cât de modeste sînt? Și mai au și darul premoniției. Când cârâie ele într-un anumit fel, spun ceva, dacă știi să le asculți... Fii cioară drăguță și o să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ca pe vite și-i duce iar la percepție și, dacă peste noapte n-au găsit să plătească banii, ei [î]i bagă cu picioarele goale prin pâraie, prin spini, încalică pe gâtul lor, [î]i ung pe obraz cu baligă, cu noroi, în fine iscodesc tot feliul de batjocuri, tot feliul de schingiuri. Copiii, femeile umblă și ele sărmanele împrejurul bărbaților, se smulg de păr, se bocesc, cad în genunchi; sărută picioarele dorobanților, călărașilor, primarilor, perceptorilor, se roagă să-i
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și pe altul noaptea. Iar pentru ca luna să nu vadă frumusețea fratelui ei și să se Îndrăgostească, a orbit-o. Petele de pe chipul ei le-ar fi făcut Într-o altă variantă, un cioban, care a chiorât-o, zvârlind cu baligă În ea. Soarele rămâne mereu același, egal cu sine Însuși, fără nici un fel de devenire. Luna, dimpotrivă, este un astru a cărui viață e supusă legii universale a devenirii, a nașterii și a morții. Ca și omul, luna cunoaște o
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și pe altul noaptea. Iar pentru ca luna să nu vadă frumusețea fratelui ei și să se îndrăgostească, a orbit-o." Petele de pe chipul ei le-ar fi făcut într-o altă variantă, un cioban, care "a chiorât-o, zvârlind cu baligă în ea". Soarele rămâne mereu același, egal cu sine însuși, fără nici un fel de "devenire". Luna, dimpotrivă, este un astru a cărui viață e supusă legii universale a devenirii, a nașterii și a morții. "Ca și omul, luna cunoaște o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
că folosirea banilor era răul suprem; altul, că răul stă în hrană, că ne mâncăm și ne bem propria condamnare. Aceștia făceau pâine fără drojdie și erau dușmani de moarte ai fermentării... Alții atacau sistemul agricol, utilizarea îngrășământului natural, folosirea baligii animale în agricultură și tirania omului asupra naturii; aceste abuzuri îi poluau mâncarea... Chiar și insectele trebuiau apărate - au fost prea mult neglijate și o societate pentru protecția viermilor, limacșilor și țânțarilor trebuia înființată fără întârziere. Odată cu acestea au apărut
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
1 mai 1962 în Pitești, județul Argeș România, fiica lui Rizu Ioan și Viorica, cu domiciliul actual în Austria, 1110 Viena, Simmeringer Hauptstr. 7/2/16, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Nicolae Șerban nr. 29, sectorul 1. 417. Baliga Csaba, născut la 29 octombrie 1967 în localitatea Lunca de Sus județul Harghita, România, fiul lui Baliga Gheorghe și Elisabeta, cu domiciliul actual în Austria, 7000 Eisenstadt Burgenland 3/20, Bahnstr. 32 cu ultimul domiciliu din România, localitatea Lunca de
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
în Austria, 1110 Viena, Simmeringer Hauptstr. 7/2/16, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Nicolae Șerban nr. 29, sectorul 1. 417. Baliga Csaba, născut la 29 octombrie 1967 în localitatea Lunca de Sus județul Harghita, România, fiul lui Baliga Gheorghe și Elisabeta, cu domiciliul actual în Austria, 7000 Eisenstadt Burgenland 3/20, Bahnstr. 32 cu ultimul domiciliu din România, localitatea Lunca de Jos, str. Valea Întunecoasa nr. 150, județul Harghita. 418. Baliga Olga, născută la 4 ianuarie 1967 în
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
de Sus județul Harghita, România, fiul lui Baliga Gheorghe și Elisabeta, cu domiciliul actual în Austria, 7000 Eisenstadt Burgenland 3/20, Bahnstr. 32 cu ultimul domiciliu din România, localitatea Lunca de Jos, str. Valea Întunecoasa nr. 150, județul Harghita. 418. Baliga Olga, născută la 4 ianuarie 1967 în localitatea Gogan, județul Mureș România, fiica lui Nagy Martin și Margareta, cu domiciliul actual în Austria, 7000 Eisenstadt Burgenland 3/20, Bahnstr. 22, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Teleac nr. 10, județul
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
am dat o lume! balaur căzut pe luncă, pămîntul vîrtos în arătură, lîngă rambleu brumă, Ciceu lungimi de vagoane, albastrul celor de călători, magistrala 400. Ora 10,20, în sala de așteptare a gării Ciceu, sobă lipită cu lut și baligă, peretele afumat de cît a ars în iarnă, soba de pe scutul lui Ahile mai mare de un stat de om, plăcile de teracotă desperecheate, au înlocuit dosindu-le pe cele noi, rîndul de sus spoit, privirile să te ferească de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de rață, de oaie, de capră, de lup, de pisică, de găină, de urs, de pescăruș, de muscă, de greiere. Reușeam să le deosebesc și să le descriu perfect în funcție de mirosul lor. Simt și acum în nări aburii moleșiți ai baligii de cal și mirosul ascuțit al căcărezei de capră. Mi se părea că rândunicile, stând tot timpul suspendate în aer, nu evacuau niciodată sau că o făceau într-un mod foarte hermetic. N-am reușit să-mi explic motivele acestei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
o fereastră pe care mi se arată creștetul penat al unui platan verde, foarte prietenos, și dincolo de frunzele lui în ritmică legănare, un talmeș-balmeș de ziduri și ferestre și coșuri și calcane zidite din cărămida aceea victoriană, zgrunțuroasă, de culoarea baligii, din care s-ar zice că e construită toată această parte a Londrei. Mi-am vândut apartamentul meu mare și aerat din Barnes, aflat atât de aproape de Tamisa, atât de aproape de calea ferată, când m-a apucat graba febrilă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ilira, traca, dacă, frigiana. Unii lingviști asociază albaneză grupului traco-ilir și armeana grupului traco-frigian. Traco-dacă (după unii și ilira) este considerată un substrat al limbii române (între 80 și 200 de cuvinte, unele comune cu albaneză: abur, amurg, baci, balaur, baliga, baltă, barza, băiat, bordei, brad, brînză, brîu, brusture, a (se) bucură, burtă, buza, căciulă, cătun, cioară, copac, copil, doina, fărîma, ghimpe, groapă, leurda, mal, mazăre, melc, mire, mînz, murg, rata, stejar, strugure, șopîrla, urda, vatra, viezure, zimbru etc.; hidronime: Argeș
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mijloc de transport al bunurilor și informațiilor de la o celulă la alta sau de la o clădire a închisorii la alta. Similar: tramvai. În limba franceză: yoyo Cambuză = debara, cămara cu alimente a fiecărei celule Canci = neînsemnat. Similar: apă de ploaie, baligă, vax-albina, pipică, zgîrci Candriu = nebun. Similar: dilimache, sisi, sonel, băbălău, dulău, sandilău, țaparliu, crizat Caraiman = buzunar; de origine rusească: karman. Similar: sarsana, pungă Carambol = bătaie, ciocnire, accident între deținuți Carete = hoț. Similar: coțcar, șpringar, șuț, teșcar, aspersor, cocor, julitor, piețar
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Similar: inexprimabili Gușter = gardian, polițist. Similar: caraliu, priponar, gabor, sticlete, curcan, caraulă, urît Impresii, impresar = deținut care nu se teme de cei periculoși Jurubiță = haz. Similar: caterincă, hai, mișto Loazbă = palmă. Similar: lopată, carabă, macaoază, scatoalcă Mameluc = bleg. Similar: molîu, baligă, mănăstire, muhaia, nătîntoc, popleacă, pulifrici, zdreanță Mansardă = gură. Similar: aftă, bușon, ciocomengă, fermoar, mijă, ocarină, zotcă, malaxor, muștiuc Marafeți = bani. Similar: lovele, biștari, mălai, pitaci, arginți, boabe, mardei, țechini, firfirici, copeici Marcă = deținutul cel mai temut în celulă Mascat = membru
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
atmosferă, dând acizi: azotic și sulfuric. De aici, ploile acide, necunoscute până atunci. Se spune că drumul spre iad e pavat cu bune intenții. O bună intenție a fost aceea de a rezolva problemele legate de adunarea, transportul și depozitarea baligii animalelor de tracțiune, poate cea mai importantă preocupare a municipalităților secolului trecut, prin tracțiunea mecanică; oricât de paradoxal ar părea, aceste deșeuri poluau atunci la fel ca cenușa termocentralei ce deservește astăzi o localitate de aceeași mărime. Consecința a fost
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
producția primară de biomasă, În scop energetic, e limitat. Și atunci, ce-i de făcut? Să ne cuplăm la cealaltă parte a circuitului de carbon și energie, adică la deșeuri. Tradițional, În unele zone ale țării se folosește drept combustibil baliga uscată, adică tizicul. Dar e singura și mai ales cea mai comodă sau modernă cale? Pentru a răspunde, să vedem ce se Întâmplă În mod natural cu deșeurile. Un ecosistem, agricol de pildă, nu este numai ceea ce se vede, adică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Îndemnuri bune“, tinzând, cum spunea Nae Cațavencu, „ca România să fie bine și tot românul să pros pere“, iar coperta re vis tei, ilustrată cu un prost gust decisiv, Înfățișa zorile ridi cându-se deasupra unui sat de operetă, fără nici o baligă În drum și cu țărani de carnaval, În haine noi nouțe, plimbându-se fără nici o treabă prin fața Bisericii, școa lei, Cooperativei și Băncii Populare, aceste minciuni convenționale din viața sate lor noastre. Ei, dar pe după perdeaua revistei Răsăritul, care apărea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
bunicul, moș Ghiță Beldie, și cu carul lui cu boi și fără „hier“ la roate, de la Stroești la Pitești, ațipind cu ochii la stele și ascultând, la popasuri și În sfânta liniște a nopții, rumegatul boilor, În aromeala caldă a baligii abu rinde; și mai târziu, În adolescență, drum pe jos și peste munți de la București la Sibiu, de unde, după ce l-am așteptat pe taica mitropolitul cu ceva creițari, ne-am Întors, ca vai de picioa rele noastre, În zdrențe, spre
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tovarășa Elena“. Aveam parte de un panopticum de femei acre și urâte: tovarășa Ana, tovarășa Liuba, tovarășa Lina Ciobanu, tovarășa Suzana Gâdea, tovarășa Aneta Spornic. Moda instaurată de ele era un coc împletit în creștetul capului, ca o grămăjoară de baligă. Și un zâmbet de superioritate disprețuitoare când se vorbea despre imperialiști sau despre Occident. R.P. Ați pomenit de fondul secret și de expedierea anumitor scriitori „la secret“. Ce însemna de fapt o asemenea izolare? Cine mai putea să ajungă la
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
în urma vitelor sau cârlanilor care ni se dădeau în grijă pentru păscut. Apropierea Paștelui la orizontul de timp îmi bucura sufletul. Părinții îi pregăteau sosirea cu întreaga dăruire. Pereții odăii în care locuiam iarna erau cârpiți cu lut, amestecat cu baligă de cal, și văruiți. Scândurile și grinzile tavanului, afumate și prăfuite, erau frecate cu nisip și leșie până ce căpătau culoarea șofranului. Pardoseala de pământ era fețuită cât mai aproape de ziua Învierii pentru a-și păstra netezimea și mirosul de curat
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]