188 matches
-
clinicul", dacă faptele relatate de contemporanii lui ar fi judecate de psihocrații de azi. Pentru verificare, rog consultați orice ediție din scrierea lui Diogene Laertios, Despre viețile și doctrinele filosofilor, Cartea a VIa, cap. II. Vezi traducerea lui C. I. Balmuș, Editura Academiei, 1963, 299-318. bbbbb Pasajele în italice sunt strict autentice, reproduse după DAGI. Pentru amatorii de etimologii, AS a verificat originea numelui "Socola". A aflat că în moscaleză "sokol" înseamnă "șoim". ccccc E o tentativă de a importa termenul
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Cezar Papacostea, „Idilele rustice ale lui Theocrit”, „Orpheus”, 1925, 282-284; D. Marmeliuc, „Idilele rustice ale lui Theocrit”, „Codrul Cosminului”, 1925-1926, 658-662; George Baiculescu, „Idilele rustice ale lui Theocrit”, PRL, 1926, 18; N. I. Herescu, Theocrit, „Idile”, „Favonius”, 1927, fasc. 7-10; Constantin Balmuș, Theocrit, „Idile”, VR, 1927, 2-3; Constantin Balmuș, D-l T. A. Naum și „Geniul latin”, Iași, 1927; N. Iorga, Theocrit, „Idile”, „Cuget clar”, 1928, 13-16; N. I. Herescu, „Izvoarele lui Catul în poema LXIV”, RC, 1929, 413-415; Iorga, Ist. lit. cont
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
Orpheus”, 1925, 282-284; D. Marmeliuc, „Idilele rustice ale lui Theocrit”, „Codrul Cosminului”, 1925-1926, 658-662; George Baiculescu, „Idilele rustice ale lui Theocrit”, PRL, 1926, 18; N. I. Herescu, Theocrit, „Idile”, „Favonius”, 1927, fasc. 7-10; Constantin Balmuș, Theocrit, „Idile”, VR, 1927, 2-3; Constantin Balmuș, D-l T. A. Naum și „Geniul latin”, Iași, 1927; N. Iorga, Theocrit, „Idile”, „Cuget clar”, 1928, 13-16; N. I. Herescu, „Izvoarele lui Catul în poema LXIV”, RC, 1929, 413-415; Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 214; P. V. Haneș, „În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
Logos. Die Selbstentfaltung des griechischen Denkens von Homer bis auf die Sophistik und Sokrates, Kröner, Stuttgart, 1940, p. 148. b) Despre Prodikos din Keos sursele sunt aceleași; se pot adăuga Diogene Laerțiu, Despre viețile și doctrinele filosofilor, traducere de C. Balmuș, Editura Academiei, București, 1963; Polirom, Iași, 1998; Quintilian, Ars oratoria (trad. rom.: Arta oratoriei, Minerva, București, 1974); informații malițioase și ironii la Aristofan (Cavalerii, Viespile, Pacea) și, bineînțeles, la Platon (Protagoras, Gorgias ș.a.). Exegeze: W. Nestle, „Die Horen des Prodikos
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Dar, începând cu Aristotel (Metaphysika) și continuând cu numeroși exegeți antici, medievali și moderni, cercetarea operei paideutice a lui Socrate pare să fi fost influențată de anecdotica superficială a lui Diogene Laerțiu (Despre viețile și doctrinele filosofilor, traducere de C. Balmuș, Editura Academiei, București, 1963, II, V). Totuși, pot fi găsite intuiții subtile, deși fugare, cu privire la profunzimea gândirii pedagogice a lui Socrate la: W.D. Ross, „The Problem of Socrates”, Procs. of the Classical Association, 30, 1933, pp. 7-24; A.E.
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
generală, dar se poticneau în studiul filosofiei. Într-adevăr, pețitorii le dobândeau pe Melantho, Polydora și pe celelalte fete din casă, pe toate, mai curând decât să obțină mâna stăpânei” (Diogene Laerțiu, Despre viețile și doctrinele filosofilor, traducere de C. Balmuș, Editura Academiei, București, 1963, II, 79, p. 179). Acest cirenaic, vestit datorită libertinajului îngrozitor, dar care studiase cu Socrate, considera că orice alt studiu nu era decât o pregătire pentru filosofie. Diogene Laerțiu (op. cit., II, 80) redă o parabolă la fel de
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fundamentale. SCRIERI: Istoria literaturii latine, Iași, 1947; De velitatione bellica, Paris, 1986 (în colaborare cu Gilbert Dagron); La Romanité dans le sud-est de l’Europe, București, 1993. Traduceri: Heraclit, Gânduri despre lume și viața, Iași, 1940, Heraclites Ephesius, pref. C. Balmuș, Iași, 1943, Heraclit, introd. Miron Constantinescu, București, 1950; Leucip și Democrit, introd. trad., pref. C. Balmuș, 1941; Epicur, Lucrețiu, Fragmente, pref. C. Balmuș, Iași, 1941; Horațiu, Arta poetica, Iași, 1943; Tacit, Dialogul despre oratori, Iași, 1946; Aristofan, Comedii, București, 1955
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288112_a_289441]
-
Dagron); La Romanité dans le sud-est de l’Europe, București, 1993. Traduceri: Heraclit, Gânduri despre lume și viața, Iași, 1940, Heraclites Ephesius, pref. C. Balmuș, Iași, 1943, Heraclit, introd. Miron Constantinescu, București, 1950; Leucip și Democrit, introd. trad., pref. C. Balmuș, 1941; Epicur, Lucrețiu, Fragmente, pref. C. Balmuș, Iași, 1941; Horațiu, Arta poetica, Iași, 1943; Tacit, Dialogul despre oratori, Iași, 1946; Aristofan, Comedii, București, 1955 (în colaborare cu Eusebiu Cămilar); Procopius din Cesareea, Războiul cu goții, introd. trad., București, 1963, Istoria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288112_a_289441]
-
l’Europe, București, 1993. Traduceri: Heraclit, Gânduri despre lume și viața, Iași, 1940, Heraclites Ephesius, pref. C. Balmuș, Iași, 1943, Heraclit, introd. Miron Constantinescu, București, 1950; Leucip și Democrit, introd. trad., pref. C. Balmuș, 1941; Epicur, Lucrețiu, Fragmente, pref. C. Balmuș, Iași, 1941; Horațiu, Arta poetica, Iași, 1943; Tacit, Dialogul despre oratori, Iași, 1946; Aristofan, Comedii, București, 1955 (în colaborare cu Eusebiu Cămilar); Procopius din Cesareea, Războiul cu goții, introd. trad., București, 1963, Istoria secretă, introd. trad., București, 1972; Mauricius, Arta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288112_a_289441]
-
și medicilor secundari a editat cursurile: Balneofizioterapie. Reumatologie (vol. I și II), Medicina culturii fizice, Semiologia aparatului locomotor - boli reumatismale. Începând cu anul universitar 1979-1980 a preluat conducerea Clinicii Balneologice Reumatologice (funcție în care i-a succedat prof. dr. Petre Balmuș) având, în același timp, calitatea de Șef al disciplinei, cu obligații pentru întreaga activitate didactică cu studenții și medicii incluși în învățământul postuniversitar și sarcina dirijării activității științifice. Lucrările științifice efectuate au un conținut variat, cuprinzând ca obiectiv principal cercetarea
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
D. Murărașu, Petru Caraman, Ion Rotaru, Ovidiu Vuia, Gh. Bulgăr, Ștefan Badea, I. Negoițescu, C.G. Ursu, Fănică N. Gheorghe etc., deopotrivă critici și istorici literari din Moldova, asupra cărora se impune a lua aminte în mod aparte: Mihai Cimpoi, Pavel Balmuș, C. Popovici (e adevărat, cu studii mai vechi, din 1959), M. Prepeliță, Dragoș Olaru, F. Cotelnic, Elena Țau, V. Coroban, V. Dolgau, Gh. Mazilu, Lucreția Bârlădeanu, B. Rabii, L. Ciobanu, L.I. Curuci, N. Dabija, Aurelia Silvestru, Ion C. Rogojanu, N.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
188 Așgian, Berdj : VIII, 124 Avachian, Grigore: VI, 149 Avădanei, Ștefan: V, 81 83 B Baciu, Rodica Magdalena : VII, 115 Badea, Ștefan : I, 156 158; VIII, 181 184 Balotă, Nicolae : IV, 74 76; V, 75 76 Balaș, Veronica: VII, 117 Balmuș, Const. I. : V, 69 Baran, Neculai : III, 221 223; V, 61 Barbu, Constantin : I, 72 76; III, 45 54; V, 22 24, 26, 54 56; VII, 219 223 Barbu, Corneliu: VI, 209 212 Barbu, Marian : VI, 206 213 Baronian, Zarech
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
simțeau tot mai crud și mai crâncen ghearele mizeriei. Când, după cum spunea același Romulus Dianu, era Aici, la Bârlad, l-a cunoscut doctorul pe Al. Vlahuță. Sosit de la Dragosloveni , după 12 zile de călătorie, poposea mai întâi la învățătorul Ioan Balmuș, apoi la Eugeniu Bulbuc, cum menționează C.D. Zeletin când se referă la „V. Voiculescu despre cei dintâi ani ai Academiei bârlădene” (Bârladul odinioară și astăzi, 1984, p. 550). Din Bârlad va scrie la 3 octombrie 1917 fostului său coleg de la
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Boldan, București, 1950; Fabule, îngr. Valeriu Ciobanu, pref. Emil Boldan, București, 1956; Fabule, îngr. și pref. Cornelia Mosora, București, 1963; Opere, îngr. Isac Grecul, introd. Gheorghe Bogaci, Chișinău, 1966; Opere, introd. Lazăr Ciobanu, Chișinău, 1975; Fabule, îngr. și postfață Pavel Balmuș, Chișinău, 1988. Traduceri: Pușkin, Țiganii, București, 1837; Osip Senkovski, Toată viața femeiască în câteva ceasuri, Iași, 1840; Antioh Cantemir, Satire și alte poetice compuneri, Iași, 1844 (în colaborare cu C. Negruzzi); A. F. Veltman, Tunsul, în Alexandru Donici, Opere, îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286829_a_288158]
-
4 <<Mihai Eminescu>> - Școala de 8 ani nr.4; Grădinița de copii cu orar redus <<Alexandru Vlahuță>> - Grădinița de copii cu orara redus nr.1; Grădinița de copii sezonieră <<Stroe Belloescu>> - Grădinița de copii sezonieră sat Palerma, BÎrlad. Biblioteca <<Gheorghe Balmuș>> din com. Murgeni - Biblioteca Murgeni; Căminul cultural <<Stroe Belloescu>> din sat Belloescu - Căminul cultural <<1 Mai>> din sat Belloescu, oraș BÎrlad”. a.a. „Doar două intervenții mai deosebite (...)” Așa notase Radu Costache, cu modestie dar și cu o oarecare urmă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ASCR, 2005 Slama-Cazacu, Tatiana, Psiholingvistica o știință a comunicării, București, All Educational, 1999 Șchiopu, Ursula; Verza, Emil, Psihologia vârstelor (ciclurile vieții), București, Editura Didactică și Pedagogică, 1981 Wallon, Henri, Evoluția psihologică a copilului, Traducere de Victoria C. Petrescu și Elvira Balmuș, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1975 Capitolul 3 Didactica activităților de educare a limbajului concepte operaționale, direcții de abordare 3.1. Despre o didactică a preșcolarității În condițiile politicii educaționale actuale, învățământul preșcolar se constituie (încă) în primul nivel organizat
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
Învățământul preșcolar, 2007 Zamfir, Marioara, Exprimarea corectă la vârsta preșcolară, Slatina, Editura Didactic Pres, 2007 Zarafu, G. (antologie), Versuri pestrițe pentru grădinițe, București, Editura Ion Creangă, 2001 Wallon, Henri, Evoluția psihologică a copilului, Traducere de Victoria C. Petrescu și Elvira Balmuș, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1975 Cuprins Premise de abordare / 5 Capitolul 1. Perspective asupra comunicării / 9 1.1. Comunicare limbaj limbă: repere teoretice / 9 1.2. Nuanțări teoretico-aplicative în planul comunicării didactice / 20 Capitolul 2. Etapa preșcolarității premise psihopedagogice
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
dr. Florica Bagdasar, Voitec, Ralea, Raiciu, Bernacki, Elena Pătrășcanu, Mia Constantinescu-Iași, Elena Georgescu, Lila Maurer, Isabela Potop, Alexandrina Mircea, P. Graur, Lila Nădejde, Al. Gane, Natașa Boureanu, Maria Sârbu, Maria Burcă, Eugenia Ionescu, Loti Foriș, Lena Constante, Pen Rozopol, Elvira Balmuș, Carola Moscovici, Cristina șerban, Dida Mihalcea, Alexandra Sidorovici, Anca col. Vasilescu, Zoe Dlugaci, Mihaela Manase, Elisabeta Sanielevici, Elena Livezeanu, Ghizi Corodi, Elena Păsculescu, Ernestina Ornștein, Ana Toma, Dora Massini, Dida Calimachi, Ofelia Manole, Alice Benari, dr. Alice Săvulescu, Elisabeta Luca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
învățătorul Cezar Dumbravă, director la una dintre școlile orașului. Om de mare omenie, seriozitate și bunătate. Gazda, familia Agriscov Fedorcic, se ocupa, ca mai toată lumea de acolo cu pescuitul. La școală foarte mulți învățători cavaleri: Ciurtin Petre, Ismailescu Petre și Balmuș Constantin. Colege, mai rețin doar numele, Izotov, Cetvericov, Linte, Measnicovă Orașul avea între altele poștă cu telefon, trei școli, cinematograf, pichet de grăniceri, agenție NFR (Navigația Fluvială Română) și SRD (Societatea Română Dunăreană). Vapoarele NFR circulau ziua iar SRDurile noaptea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
67 de elevi. Era și grădiniță în sat dar localul fiind mic abia încăpeau câțiva, ceilalți, mai ales cei din Trubaiovca trebuind să stea acasă. Localul școlii strălucea de curățenie, așa cum constatase la inspecția din 28 noiembrie subrevbizorul școlar Ilie Balmuș. Din păcate nu exista nici bibliotecă, nici muzeu. Comuna avea și circumscripție medicală care acoperea mai multe comune: Doluchioi, Necrasovca Nouă și altele. Medicul, un tânăr cam de 32-33 ani de la Vlădeni, județul Iași, se numea Axinte Octav, un om
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Un filosof mistic, tr. M. Majewski, pref. Em. C. Grigoraș, București, 1930; Neizdannâia stihotvoreniia, Chișinău, 1930; Problema timpului nostru, tr. N. Covali, pref. Em. C. Grigoraș, București, 1938; Izbrannoe, pref. I.S. Vasilenko, Chișinău, 1956; Izbrannoe, îngr. N.N. Romanenko, pref. P.T. Balmuș, Chișinău, 1986; Domnia Arnăutului. Proză, poezie, publicistică, Chișinău, 1987. Repere bibliografice: Vulcan, Panteonul, 133-136; Pop, Conspect, II, 242-247; Iorga, Ist. lit. XIX, II, 41-42; P.V. Haneș, Scriitorii basarabeni, București, 1920, 159-191; Liviu Marian, Alexandru Hasdeu și Academia Română, București, 1932; E.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
Analele Româno-Sovietice și Buletin științific au aceleași orientări. Barbu Lăzăreanu publica un interminabil serial despre: „Mihail Ralea despre Vasile Conta, filosof materialist”; A.G. Vaida, „Despre începuturile pătrunderii marxismului în România”; în privința arheologiei și istoriei vechi se remarcau C. Moisil, C. Balmuș, E. Condurachi, D. Berciu, I. Nestor, C. Daicoviciu, B. Mitrea și Gh. Ștefan (cu excepția primului, toți erau implicați politic alături de comuniști). în domeniul literar-lingvistic îi amintesc pe M. Sadoveanu, I. Vitner, G. Călinescu, Perpessicius, A. Rosetti, A. Graur, I. Iordan
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
științifice sau chiar politice în schimbul serviciilor aduse. Au devenit academicieni: C. Moisil, P. Constantinescu-Iași, M. Roller, B. Lăzăreanu, E. Petrovici, G. Călinescu, Gh. Oprescu, Perpessicius, E. Condurachi, D. Prodan, A. Graur, Camil Petrescu, A. Rosetti, I. Iordan, C. Ionescu-Gulian, C. Balmuș; și-au păstrat titlurile și funcțiile: A. Rădulescu, Tr. Săvulescu, M. Sadoveanu, T. Vianu, A. Sacerdoțeanu, I. Nestor, D. Berciu, A. Oțetea, C. Daicoviciu sau chiar și le-au înmulțit (I. Nestor, C. Daicoviciu, A. Sacerdoțeanu, A. Oțetea); s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Vianu). Să notăm și faptul că decanii și rectorii Universităților s-au numit dintre acești oportuniști: S. Stoilov, A. Rosetti, G. Oprescu și E. Condurachi (București), E. Petrovici și C. Daicoviciu (Cluj), A. Myller, A. Oțetea, J. Livescu și C. Balmuș (Iași). în ciuda carlismului sau chiar legionarismului (C. Daicoviciu) lor, acești intelectuali s-au înregimentat cu succes în frontul politic (pro)comunist. A. Oțetea era pe punctul de a deveni un personaj de prim rang deoarece evoluția sa a fost rapidă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din urmă era și prim-vicepreședinte al Marii Adunări Naționale). A. Oțetea este numit la 11 februarie 1947 președintele consiliului de administrație de la Cartea Rusă, iar în martie 1947 participă alături de alți intelectuali de stânga (E. Condurachi, A. Rădulescu, C. Balmuș - dintre istorici) la înființarea Institutului de Studii Româno-Sovietice (ISRS), fiind ales încă de la prima adunare generală în comitetul de conducere, unde este reales și la 28 mai 1948 ca director, alături de M. Roller, E. Petrovici, E. Bădărau și S. Sanielevici
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]