13,524 matches
-
numai uneori, în ceasuri de blegeală și cu luciditatea coborîndu-ne vertiginos către zero, că a noastră îi cea mai falnică și cea mai aproape de Dumnezeu. De broasca fabulistului ce să mai grăim! Pentru ea, soarele răsare și apune la extremitățile bălții în care orăcăie dînsa de dimineața pînă seara, cam cît visează Emil Brumaru la șoldurile astrologiței Tamara". Nu putem a nu ne aminti de Creangă. Cu atît mai vîrtos cu cît genialoidul humuleșan a fost interpretat de G. Călinescu prin
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
dar lumea pe care o descrie este, uneori, aceea a lui Claymoor: înalta societate, protipendada, vîrfurile lumii politice și ale lumii afacerilor. Sînt descrise reuniuni simandicoase cu participare internațională, la care oamenii noștri dau de cele mai multe ori cu bîta în baltă. Lumea nu se poate civiliza peste noapte, indiferent de ingineriile financiare care au dus la rotunjirea conturilor, moravurile seculare nu se schimbă cu una cu două, iar comportamentul unora dintre compatrioții noștri frizează grotescul. Bufetul suedez organizat cu prilejul diverselor
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
era să mă facă să cred că nu mă lua în serios, dar o făcea cu atîta iscusință că găseam mereu calea de a merge mai departe. La douăsprezece fix s-a speriat că e tîrziu și m-a lăsat baltă în mijlocul dansului, nevrînd s-o conduc nici măcar pînă la ușă. Surorii mele i s-a părut atît de ciudat încît s-a simțit oarecum vinovată, și încă mă mai întreb dacă nu cumva exemplul acela prost nu a avut vreo
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
curățenie și în ograda noastră socială unde, în desiș de pometuri se ascund după corcoduși o droaie de corupți, gunoaie omenești, infestând zarea politică, unde crapi supraponderali, știuci obeze, somni babani se cer grabnic strânși în plase, spre a asana balta înainte de a figura pe harta U.E. Un pescuit miraculos se oferă guvernului care n-ar avea altceva de făcut decât să pășească pe undele învolburate cu tălpile, spre a întinde mreaja. Un exercițiu încă neîncercat de muritorii de rând - dar
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
bază la jocurile din stradă. Mămica lor era o grecoaică frumoasă și tare blândă, iar tatăl lor un vaporean solid și năbădăios care Își bătea nevasta când venea băut; parcă s-ar fi tras din neamul celebrului Terente-fură-fete din legendele Bălții Brăilei. După casa lor urma cea a familiei Beizadea, de sorginte turcească, cu doi băieți mai mari decât mine, iar următoarea era a familiei Vișinescu care avea tot doi flăcăi lungi și deșirați ca niște plopi cărora le uitase Dumnezeu
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
Împușcați În plină stradă. După Încetarea ostilităților rușii au Încălcat cu cinism acordurile Încheiate luând prizonieri peste 150 de mii de ostași, subofițeri și ofițeri ai armatei noastre, dintre care peste 40 de mii au fost deportați În lagărul de la Bălți, Împreună cu circa zece mii de militari germani, unguri, italieni și slovaci. Neavând posibilitatea de a-i alimenta, rușii i-au Împușcat pe toți, aruncându-i În gropi comune. Pe acel loc a fost ridicat mai târziu un monument În amintirea măcelului
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
Emil Brumaru , Lasă-mă-n lumina albă, Să plutesc prin urbea veche Ca un fluture de baltă, Fără țintă, fără sprijin, Cînd lin umbra malu-și saltă, Doamne, părăsește-mă Proaspăt în lumina caldă... Doamne, părăsește-mă Ca o ciutură fîntîna Clipocind în pietre apa Dusă-n căni, spre guri, cu mîna, Ca să mi se-nmoaie-n suflet
Doamne, părăsește-mă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9769_a_11094]
-
coapsele și sînii, Iese pe furiș din casă Și le dă rîzînd oricuia O întinde pe mătasă, Doamne, părăsește-mă Ca femeia păcătoasă... Doamne, părăsește-mă, Lasă-mă-n lumina caldă Să plutesc prin vechea urbe Ca un fluture de baltă, Fără țintă, fără sprijin, Cînd lin malul umbra-și saltă, Doamne, părăsește-mă Singur în lumina albă...
Doamne, părăsește-mă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9769_a_11094]
-
să vezi cele mai mari vase și să fii mereu invitat in multe croaziere, ceea ce te face vrând-nevrând blazat. Visul multora, o călătorie În Antile (Caraibe), care celor mai mulți li se pare ceva deosebit, este pentru noi... o simplă deplasare În ”balta locală.” Legat de aceasta, nu Înțeleg de ce românii, aflați la doi pași de Turcia, nu vizitează Capadocia, zonă care mi-a lăsat impresii cu totul deosebite... PERSOANE ȘI PERSONALITĂȚI ND: Claudiu, ce personalități ai avut prilejul să cunoști În cei
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
stimată doamnă!? * Este puțin probabil ca o persoană prudentă, ca Radu Olaru să fi ținut un asemenea speach riscant în înghesuiala unei cozi, la un bufet aprovizionat de Gospodăria de Partid. Mai degrabă monologul a fost rostit în garsoniera din Balta Albă sau în apartamentul de două camere din Militari sau în cel de trei, cu două spații sanitare, din Drumul Taberei, acolo unde standingul amicului Florinel Gheorghe , crescînd mai repede decît bunăstarea întregului popor, despre care vorbea în cursul lui
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
al Sectorului 7, un activist argeșan, promovat de gruparea oltenilor din jurul Tovarășului. Istorii lipsite de orice interes pentru Letiția care, la o săptămînă după ședința povestită mai sus, a început să se întîlnească o dată pe săptămînă, în garsoniera de la capătul Bălții Albe, cu Radu.
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
și să demonstreze negru pe alb că observațiile mele sînt neîntemeiate. Regret - și pentru că-mi place duelul cu argumente scrise -, dar până acum, cu excepția a doi condeieri care și-au ridicat picsurile împotrivă-mi, însă au dat cu ele-n baltă, ceilalți au preferat ori să se facă a nu ști despre ce-ar fi fost să fie vorba în acele articole, ori să se facă a nu-i interesa critica edițiilor din România literară. Sau poate că mă-nșel. Poate
Zădărnicie? by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/9987_a_11312]
-
mele doar nu jelesc eu douăzeci dolari doreai lectură și ți-am cumpărat eu n-am bătut la porți pentru biștari și-acum te-ador cum lecturezi În pat să-ți fiu un trubadur prin sentiment așa cum trece lebăda pe baltă și-aș mai dori o țară de moment să nu mă-ntorci pe pagina cealaltă eu te ador avid ca un biped și când o fi s-arunci eternul doliu la blândul tău balcon să mă reped și-n brațul
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
ci și ,,rămânând acasă”, în timpul tău, trăit și mărturisit, în prezent -, Maria Toacă scrie Istoria unei secunde, cum ar afirma Adrian Păunescu, secundă căreia îi induce sentimentul de trăinicie, de veșnicie, aievea marelui poet și tribun nepereche, cu obârșii la Bălți (în România Mare), dar și la Bârca (Dolj), născut dintr-o iubire mijită în Transilvania, desăvârșită în Moldova de peste Prut, apoi răsădită în Oltenia bunicului său patern și a tatălui: Constantin, făurari de școli și apostoli ai învățământului și spiritului
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
inspirat de regretatul lor coleg Grigore Bostan, datorită căruia au ajuns la Ipotești și pe alte drumuri eminesciene”. La masa evocărilor și-au adus contribuții semnificative universitari din Cluj-Napoca, Craiova, București, Chișinău - șefa de catedră Irina Condrea și Ludmila Zbanț, Bălți - prorectorul Maria Șleahtițchi, ca și Vasile Pavel, membru al Academiei de Științe a Republicii Moldova, originar din Bucovina. Maria Toacă avansează, finalmente, o judecată de valoare: ,, Concluzia cea mai inspirată aparține scriitoarei din Botoșani Lucia Olaru-Nenati, rostită la masa de pomenire
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
se vedea la doi pași, iar noi doi înotam prin noroaiele clisoase ale Mălaielor, cu ciorchinarele goale și cu sufletele pline de mare obidă pentru truda noastră zadarnică din acea zi, cam la mijlocul lui martie, ce părea a fi ultima <baltă> din acel sezon de vânătoare...” (Trădătoarea) În adevăr, vânătoarea de mistreți (spre exemplu), mai ales „în primii ani de ucenicie”, a fost pentru naratorul-personaj „o trudă plină de riscuri, cazne și furnicături amarnice pe la spate...” (Mistrețul zburător) Asemenea, și pescuitul
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
Pasiunea pentru vânătoare este atât de înflăcărată, încât nu se putea reflecta, firesc, și-n vers melodic: Vânătorul *) „De nu-l cunoști, e foarte simplu Să-l întâlnești în câte-o seară Trecând cu pas ușor și suplu Către vreo baltă solitară... Cu pana de la pălărie Împunge cerul de argint, Un rătăcit pare să fie Cătând iluzii care-l mint!... În diminețile de vară Tu poți să urmărești din prag O siluetă singulară Brăzdând lucerna în zig-zag!... Iar arma lui de
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
Eveniment cultur al de zile mari la Bălți, unde, aseară - cu participarea naistului Gheorghe Zamfir - a avut loc cel de-al doilea spectacol „Creștini în Europa”, organizat sub patronajul Guvernului României „întru cinstirea vrednicilor Domnitori români Constantin Brâncoveanu și Dimitire Cantemir”. Proiectul fiind inițiat de poetul Nicolae Dabija
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93979_a_95271]
-
doilea spectacol „Creștini în Europa”, organizat sub patronajul Guvernului României „întru cinstirea vrednicilor Domnitori români Constantin Brâncoveanu și Dimitire Cantemir”. Proiectul fiind inițiat de poetul Nicolae Dabija și coordonat de Ambasadorul Iuliana Gorea-Costin. Sala Teatrului de Stat „Vasile Alecsandri” din Bălți a s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru toți iubitorii de muzică și film, dornici să cunoască mai bine Istoria și Cultura Neamului Românesc. Acțiunea culturală a debutat cu premeira filmului documentar „Dimitrie Cantemir”, realizat de Studioul Flacăra Film Chișinău
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93979_a_95271]
-
Domnitorilor români și creștini Constantin Brâncoveanu și Dimitire Cantemir. Notăm că suita de manifestări culturale cu genericul „Creștini în Europa”, organizată sub patronajul Guvernului României, a fost lansată duminică, 26 octombrie 2014, la Chișinău, a continuat ieri (3 nov.) la Bălți și urmează a avea loc la Cernăuți, Orhei, Cimișlia, Cahul, culminând la sfârșitul lunii noiembrie la București, în Sala Palatului, cu un spectacol extraordinar întru cinstirea marelui „poet al Duminicii” Grigore Vieru. Chișinău, 4 noiembrie 2014
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93979_a_95271]
-
ale defunctei URSS, au fost adoptați de Argentina, Canada, Germania, SUA etc. Cei mai mulți însă și-au părăsit locurile natale „din mila salvatorilor roșii”, refugiindu-se în Țară unde o bună parte dintre ei s-au văzut căzuți din puț în baltă: erau destui „frați” de-ai rușilor și aici care să aibă „grijă” de cei refugiați. Cu toate acestea și în pofida scoaterii oficiale din uz a grafiei latine de pe abandonatul pămînt strămoșesc dintre Nistru și Prut (vezi: Legea RSSM „Cu privire la trecerea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
lor separatist, când ei le strigau românilor de aici: „Plecați acasă, opincarilor!”. Care casă? Din moși-strămoși aici e casa lor, a românilor, de la Sarmizegetusa încoace, nu a altora! Așadar, de ce să plece? Așa urlau nenorociții, mânați de fantoma amiralului de baltă, Horthy Miklos, văzut de ei, aici, călare pe cal alb, ca în septembrie 1940, după Diktatul de la Viena din 30 august 1940. După scenarii mereu de culise, ei cred că sunt liberi la hulire într-o dictatură a minorității, venind
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
un leac Pentru ardeii bolnavi Cu vîrfurile înnegrite Vasile îmi spune: Toamna, la înălțarea Crucii, Șerpii urcă pe malul înalt Și se adăpostesc în gardurile de piatră Primăvara, pe uliți, vezi O mulțime de șerpi Ce ies și coboară în baltă îmi voi lua un cățel Să-i latre și să-i alunge Ori îi voi prinde într-o plasă Noaptea se simte mirosul strugurilor Luna plină văruiește-n albastru Pereții de lut Și se aude vesela discotecă Voi învăța să
Drum în necunoscut by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/12718_a_14043]
-
două mii de ani Apare dintr-o dată-n fața ta Cobori în fiecare dimineață La noeticele principii Ierburi uscate păzesc de priviri Pepenele de copt Pulsează soarele în apă Și se leagănă - stea periodică Ape neîncepute îți curăță mintea Uscat nămolul bălții crapă Formînd buturugi curioase De culoarea cenușii Pe alocuri, apar pete negre Ca urma de cărbuni a unui foc îți amintești cum miros Rădăcinile stufului Desface evantaie papura verde Reflectată în apă Cîte un pește sare vertical Și cade iar
Drum în necunoscut by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/12718_a_14043]
-
și lungi picioare, Pe cînd privesc devălmășia Grădinii cu pepeni Și gardul de stuf stînd să cadă, Se înalță cu grație în dimineața vîntoasă nu-i nimeni pe grind Nici gîștele, nici oile. Nici bătrînul blajin. într-un anume loc, balta se varsă Și dispare subteran " Izvor invers către nadir Văruiesc pescărușii grindul Cu excrementele lor. Tot grindul e alb Spuma șerpuie de-a lungul apei Pînă departe. Oi de spumă Murdare răsuflă greoi lîngă apă Pe drum, gutuia cu aripi
Drum în necunoscut by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/12718_a_14043]