117 matches
-
D: cazurilor în care, sub rezerva eficienței sistemelor de îmbarcare în ambarcațiunile de salvare și în barca de salvare în condiții de mediu în care poate funcționa nava și în toate condițiile (normale și previzibile de avarie) de asietă și bandare, bordul liber dintre poziția de la postul de îmbarcare și linia de plutire în condiția de navă neîncărcată nu este mai mare de 4,5 m, administrația statului de pavilion poate accepta un sistem în care persoanele urcă direct pe plutele
jrc5606as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90776_a_91563]
-
Video - electroencefalografie 2.20.│EKG continuu (24 ore, Holter) 3. Servicii terapeutice/tratamente chirurgicale: │ │ │- punctajul aferent acestor servicii este de 23 puncte/procedură 3.2 │Electrochirurgia/electrocauterizarea tumorilor cutanate/leziune 3.3 │Ablația unui polip sau fibrom cervical 3.4 │Bandare varice esofagiene 3.5 │Conizația cu ansă diatermică sau cu bisturiul 3.6. │Criocoagularea (crioaplicația) conjunctivală - transschelară 3.7. │Cură chirurgicală a othematomului 3.8. │Dilatația stricturii uretrale 3.9. │Extracție de corpi străini 3.10.│Extracție endoscopică corpi străini
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254774_a_256103]
-
Video - electroencefalografie 2.20.│EKG continuu (24 ore, Holter) 3. Servicii terapeutice/tratamente chirurgicale: │ │ │- punctajul aferent acestor servicii este de 23 puncte/procedură 3.2 │Electrochirurgia/electrocauterizarea tumorilor cutanate/leziune 3.3 │Ablația unui polip sau fibrom cervical 3.4 │Bandare varice esofagiene 3.5 │Conizația cu ansă diatermică sau cu bisturiul 3.6. │Criocoagularea (crioaplicația) conjunctivală - transschelară 3.7. │Cură chirurgicală a othematomului 3.8. │Dilatația stricturii uretrale 3.9. │Extracție de corpi străini 3.10.│Extracție endoscopică corpi străini
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242727_a_244056]
-
Video - electroencefalografie 2.20.│EKG continuu (24 ore, Holter) 3. Servicii terapeutice/tratamente chirurgicale: │ │ │- punctajul aferent acestor servicii este de 23 puncte/procedură 3.2 │Electrochirurgia/electrocauterizarea tumorilor cutanate/leziune 3.3 │Ablația unui polip sau fibrom cervical 3.4 │Bandare varice esofagiene 3.5 │Conizația cu ansă diatermică sau cu bisturiul 3.6. │Criocoagularea (crioaplicația) conjunctivală - transschelară 3.7. │Cură chirurgicală a othematomului 3.8. │Dilatația stricturii uretrale 3.9. │Extracție de corpi străini 3.10.│Extracție endoscopică corpi străini
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247891_a_249220]
-
methotrexatului. O clasă este reprezentată de liniile stabile în care genele amplificate sunt reținute, deoarece ele sunt în cromozom în locusul genic ocupat în mod normal de gena dhfr, acest locus apărând sub forma unei regiuni omogen colorată (HSR) în bandarea cromozomală G (fig. 17.1B). De regulă, cromozomul omolog reține unica copie normală a genei dhfr. Cea de a doua clasă este reprezentată de liniile celulare instabile, din care genele amplificate sunt parțial pierdute atunci când presiunea selectivă este relaxată, în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
naturii cancerului a fost aceea că elementul central în malignizare este dereglarea funcționării protooncogenelor. Figura 17.1. Amplificarea ADN și transformarea malignă: A. Mecanismul amplificării ADN și interconversia DM ' HSR (modificat din Cooper, 1995); B. Cariotip de hamster chinezesc în bandare G : sus - cromozomi din linia ceulară CHO de tip normal (sălbatic); jos - alungirea unuia dintre cromozomi prin apariția unei HSR la nivelul unei benzi G pozitive (întunecate), într-o linie celulară rezistentă stabil la methotrexat (mtxr); C. Gene dhfr amplificate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
K-ras, sis și src sunt preluate integral în genomul viral, după care sunt supuse modificărilor impuse de organizarea genetică virală. Localizarea cromozomală a protooncogenelor s-a realizat cu ajutorul tehnicilor moderne de biologie moleculară: hibridarea moleculară in situ, hibridarea somatică și bandarea cromozomală. Astfel, în genomul uman au fost identificate protooncogene corespondente pentru oncogenele responsabile de carcinomul de vezică urinară, neuroblastom și neoplazie de colon. Ele au o organizare similară (au câte 4 exoni) și codifică pentru o proteină cu o greutate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
diferitele regiuni ale cromozomului 13q, autorii au descifrat și mecanismele de apariție a celei de a doua lovituri (fig. 21.2). Figura 21.2. Deleția unei regiuni interstițiale (q14.1-q14.3) din brațul lung al unui cromozom 13, evidențiată prin bandare cromozomală. Cromozomul uman normal 13 (stânga) și același cromozom uman 13 din al cărui braț lung lipsește o regiune specifică în care s-a stabilit că se află gena Rb1 (după Jorje J. Yunis, University of Minesota Medical School, din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
al cărui braț lung lipsește o regiune specifică în care s-a stabilit că se află gena Rb1 (după Jorje J. Yunis, University of Minesota Medical School, din Weinberg R.A. Finding the Anti-Oncogene. Scientific American, 34-41, 1988). Analiza modelului de bandare cromozomală a permis evidențierea bazei cromozomale de pierdere a heterozigozității-LOH și identificarea localizării genei de supresie tumorală din retinoblastom (fig. 21.3). În centru este redată diagrama cromozomului 13 normal. Deleția este redată la nivelul regiunii încadrate în a și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
este comun carcinomului de col uterin, in vivo. Dintre modificările de fenotip cromozomal care sunt frecvent întâlnite în transformarea malignă se remarcă regiunile omogen colorate HSR și cromozomii dublu-minusculi (DM), reprezentând sectoare mari din brațul cromozomal care nu mai prezintă bandare cromozomală atunci când se aplică metode specifice de colorare diferențiată a cromozomilor (bandare cromozomală), în primul caz, și entități cromatinice duplicate lipsite de centromer, în cel de al doilea caz. Ele sunt material genetic amplificat dintr-un cromozom. Dimensiunea HSR este
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cromozomal care sunt frecvent întâlnite în transformarea malignă se remarcă regiunile omogen colorate HSR și cromozomii dublu-minusculi (DM), reprezentând sectoare mari din brațul cromozomal care nu mai prezintă bandare cromozomală atunci când se aplică metode specifice de colorare diferențiată a cromozomilor (bandare cromozomală), în primul caz, și entități cromatinice duplicate lipsite de centromer, în cel de al doilea caz. Ele sunt material genetic amplificat dintr-un cromozom. Dimensiunea HSR este determinată de numărul de amplificări suferite de acel sector cromozomal. Cromozomii participanți
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
fost studiat deopotrivă la nivel citologic - cromozomal, cât și la nivel molecular și este bine înțeles (fig. 23.2). Până în prezent, au fost studiate peste 15 000 de profile cariotipice ale neoplaziilor maligne, la specia umană. S-a folosit pentru bandarea Q fluorocromul quinacrine mustard; B. Secvența de baze azotate din punctual de translocație (fuziune) al celor două segmente cromozomale din cromozomii fuzionați 8 și 14 într-o celulă din limfomul Burkitt. Săgețile din gelurile de secvențiere indică ultimul nucleotid care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de regulă reciproce, adică de tip „balansat”, respectiv fără pierdere de material genetic. Implicarea cromozomilor sau a sectoarelor cromozomale în formarea elementelor cromozomale marker este caracterizată printr-o specificitate evidentă (Mitelman, 1985). Imunogenetică și Oncogenetică 401 Pe baza tehnicii de bandare cromozomală de înaltă rezoluție (Yunis, 1981), s-a demonstrat că în aproape toate leucemiile acute limfocitice apar remanieri cromozomale detectabile (Yunis, 1985), și pe această bază, analiza citogenetică devine o cale sigură de diagnostic și prognoză a leucemiilor și limfoamelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ca entități individualizate, vizibile la microscop. Metoda permite nu numai o estimare a cineticii interfazice, dar și analiza citogenetică specifică în celulele care au o proliferare slabă, permițând identificarea „dublu-minusculilor” (DM), în celulele tumorale interfazice, și chiar evidențierea modelelor de bandare, în celulele normale (Unakul și colab., 1973; Röhme și Heneen, 1982). Fenomenul PCC poate fi cauzat și de fuziunea celulară spontană în anumite neoplazii sau prin asincronia în evoluția ciclului de condensare-decondensare a micronucleilor, proces ce are loc frecvent în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
pus piatră de temelie Citogeneticii tumorale. Mult timp s-a crezut că Ph1 este un cromozom 21, cu talia redusă la jumătate, datorită deleției segmentului distal al brațului său lung. Ulterior, utilizând-se autoradiografia (Felix și colab., 1970) și tehnica bandării Q (quinacrină muștar) (Caspersson și colab., 1970) s-a dovedit că acest cromozom marker este derivat dintr-un cromozom 22. Abia în anul 1973, J.D. Rowley a identificat prezența unei benzi adiționale la extremitatea brațului lung al unui cromozom din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
leucemia granulocitară cronică - mai pot apare, ocazional, și alți cromozomi markeri precum și alte anomalii și alți cromozomi markeri 422 cromozomale. Cea mai frecventă este pierderea unui cromozom din perechea 17 și dobândirea unui cromozom suplimentar în grupa C. Tehnicile de bandare au dovedit că acest cromozom suplimentar, asemănător celor din grupa C, este de fapt un izocromozom pentru brațele lungi ale cromozomului 17, absent din complementul cromozomal. Markerul i(17q) apare la aproximativ 50% dintre cazurile de leucemie granulocitară cronică, care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în care un cromozom desemnat Ph1, evidențiat la un pacient cu anemie refractară era, în realitate, derivat din cromozomul Y, astfel că identitatea cromozomilor etichetați drept „Philadelphia”, în alte afecțiuni decât leucemia granulocitară cronică, trebuie reanalizată cu metode moderne de bandare cromozomală (Olinici, 1978) sau cu sonde moleculare ADN, specifice cromozomului 22, respectiv cromozomului Y. La majoritatea pacienților cu leucemia limfocitară cronică nu apar anomalii cromozomale. În unele cazuri s-a remarcat doar deleția brațelor scurte ale unui cromozom 21. Anomalia
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
se întâmplă în urma translocației t(8;14), din sindromul Burkitt. Capitolul 25 REMANIERILE CROMOZOMALE POT ACTIVA PROTOONCOGENELE ȘI INDUCE TRANSFORMAREA MALIGNĂ Era „modernă” a citogeneticii tumorale a început în anii 1950 și s-a accelerat rapid odată cu dezvoltarea tehnicilor de „bandare cromozomală”, în anii 1970 (Nowell și Croce, 1986) atingând apogeul odată cu aplicarea tehnicilor de clonare moleculară a punctelor de rupere în translocațiile cromozomale și introducerea sondelor moleculare și a tehnicii FISH, realizate în ultimele decenii ale secolului XX. Recunoașterea faptului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
tel, localizată în brațul scurt al cromozomului 12, este jumătatea 5’ a acestei gene himerice. Fuziunea interferă cu activitatea normală a AML 1, asociată cu diferențierea celulei mieloide. Translocația t(12;21) nu a putut fi identificată citogenetic prin tehnica bandării cromozomale, deoarece capătul brațului scurt al cromozomului 12 și brațul lung al cromozomului 21 au un model de bandare foarte asemănător. Gena mll acționează ca genă homeotică. Ea are domenii care modifică direct structura cromatinei, prin capacitatea secvenței sale de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
normală a AML 1, asociată cu diferențierea celulei mieloide. Translocația t(12;21) nu a putut fi identificată citogenetic prin tehnica bandării cromozomale, deoarece capătul brațului scurt al cromozomului 12 și brațul lung al cromozomului 21 au un model de bandare foarte asemănător. Gena mll acționează ca genă homeotică. Ea are domenii care modifică direct structura cromatinei, prin capacitatea secvenței sale de a suferi procesul de acetilare sau deacetilare a histonelor. Cel mai bine înțeles este efectul proteinelor fuzionate asupra structurii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de regulă limfocite din sângele periferic recoltat pe heparină (o substanță anticoagulantă), să fie stimulate să prolifereze într-un mediu de cultură, apoi să fie oprite în metafaza ciclului de diviziune celulară (prin adaos de colchicină) și colorate. Colorarea sau bandarea cromozomilor permite identificarea unui anumit cromozom, deoarece grosimea și ordinea benzilor este particulară; o bandă este acea parte a unui cromozom care se distinge clar de segmentele adiacente, apărând mai luminoasă sau mai întunecată cu una sau mai multe tehnici
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
grosimea și ordinea benzilor este particulară; o bandă este acea parte a unui cromozom care se distinge clar de segmentele adiacente, apărând mai luminoasă sau mai întunecată cu una sau mai multe tehnici de colorare. Cel mai adesea este utilizată bandarea G (cu colorant Giemsa.) Analiza cariotipului se realizează postnatal, pentru diagnosticul tulburărilor cromozomiale constituționale, dar și prenatal, în acest caz fiind analizate celule fetale recoltate din placentă (vilozități coriale) sau lichid amniotic. 6.2.2. Teste moleculare Testele genetice moleculare
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
utilizate și astăzi. C. B. Bridges este creditat pentru introducerea unor teorii, ca de exemplu teoria non-disjuncției cromozomiale (non-segregarea perechilor de cromozomi), stabilirea siste mului nomenclaturii musculițelor mutante și adunarea majorității datelor de corelare a genelor Drosophila cu „modul de bandare“ al cromozomilor salivari. Așa cum se observă în fig. 1-23, structura fizică a cromozomilor la Drosophila a putut fi mapată, deoarece cromozomii din celulele glandei salivare ale insectei prezintă un tipar de bandare (o succesiune de regiuni ale cromozomului cu benzi
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de corelare a genelor Drosophila cu „modul de bandare“ al cromozomilor salivari. Așa cum se observă în fig. 1-23, structura fizică a cromozomilor la Drosophila a putut fi mapată, deoarece cromozomii din celulele glandei salivare ale insectei prezintă un tipar de bandare (o succesiune de regiuni ale cromozomului cu benzi întunecate sau clare). Diferitele încrucișări ale Drosophilelor mențin așezarea pe cromozom a sute de locusuri genetice distincte, fapt ce dă operației de bandare veridicitate, aceasta reflectându-se în cartografierea genică. 1. Rememorări
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
celulele glandei salivare ale insectei prezintă un tipar de bandare (o succesiune de regiuni ale cromozomului cu benzi întunecate sau clare). Diferitele încrucișări ale Drosophilelor mențin așezarea pe cromozom a sute de locusuri genetice distincte, fapt ce dă operației de bandare veridicitate, aceasta reflectându-se în cartografierea genică. 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială Alfred Henry Sturtevant (1891-1970) a construit prima hartă genetică a unui cromozom (1913). Urmărind dez voltarea musculițelor de oțet, el a măsurat distanța embrionară
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]