195 matches
-
pentru examenul urinar se poate obține prin aspirație suprapubiană. Pentru ESU se utilizează bandelete reactive (dipstick), care se cufundă pentru câteva secunde în urina pacientului. Bandeleta se compară cu un etalon, indicând semnificația virajului de culoare a unora dintre elementele bandeletei (vezi figura 2). în general, cu cât virajul de culoare este mai intens, cu atât elementul patologic este prezent în cantitate mai mare (astfel, proteinuria, hematuria, leucocituria sau glucozuria se determină semicantitativ cu +, ++, +++, ++++). Pentru alte elemente, virajul de culoare indică
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
urme” la +4. Echivalențele semicantitative sunt: urme = 5-20 mg/l, + = 30 mg/l, ++ = 100 mg/l, +++ = 300 mg/l, ++++ >2000 mg/l. Aceste cifre au valoare pur orientativă, evaluarea mai exactă realizându-se prin determinarea cantitativă a proteinuriei/24 ore. Bandeleta reactivă este foarte sensibilă la prezența albuminei în urină și mai puțin la prezența globulinelor, hemoglobinei sau lanțurilor ușoare. Urina negativă pentru proteine la metoda bandeletei reactive, dar pozitivă (>0,3 g/24 ore) la determinarea cantitativă cu acid sulfosalicilic
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
pur orientativă, evaluarea mai exactă realizându-se prin determinarea cantitativă a proteinuriei/24 ore. Bandeleta reactivă este foarte sensibilă la prezența albuminei în urină și mai puțin la prezența globulinelor, hemoglobinei sau lanțurilor ușoare. Urina negativă pentru proteine la metoda bandeletei reactive, dar pozitivă (>0,3 g/24 ore) la determinarea cantitativă cu acid sulfosalicilic sugerează prezența lanțurilor ușoare. Urina foarte acidă și prezența unor contaminanți pot da reacții fals pozitive. De asemenea, penicilina în doze mari, tolbutamida și sulfonamidele, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
în doze mari, tolbutamida și sulfonamidele, precum și substanțele de contrast iodate pot determina reacții fals-pozitive pentru proteinurie. Metoda dipstick nu este suficient de sensibilă pentru detectarea microalbuminuriei. • Determinarea prezenței sângelui în urină (vezi și capitolul „Diagnosticul și evaluarea hematuriei”). Metoda bandeletei reactive se bazează pe activitatea peroxidazică a hemoglobinei, aceasta catalizând formarea unui peroxid organic, urmată de oxidarea unei substanțe conținute în bandeletă. Hematiile intacte determină o colorare punctată a bandeletei, în timp ce hemoglobina liberă (rezultată frecvent din hemoliza hematiilor în urina
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de sensibilă pentru detectarea microalbuminuriei. • Determinarea prezenței sângelui în urină (vezi și capitolul „Diagnosticul și evaluarea hematuriei”). Metoda bandeletei reactive se bazează pe activitatea peroxidazică a hemoglobinei, aceasta catalizând formarea unui peroxid organic, urmată de oxidarea unei substanțe conținute în bandeletă. Hematiile intacte determină o colorare punctată a bandeletei, în timp ce hemoglobina liberă (rezultată frecvent din hemoliza hematiilor în urina depozitată timp mai îndelungat) determină colorarea uniformă a bandeletei. Reacțiile fals-pozitive sunt determinate de alți oxidanți contaminanți de tipul poliviodon-iodului, hipocloritului sau
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
în urină (vezi și capitolul „Diagnosticul și evaluarea hematuriei”). Metoda bandeletei reactive se bazează pe activitatea peroxidazică a hemoglobinei, aceasta catalizând formarea unui peroxid organic, urmată de oxidarea unei substanțe conținute în bandeletă. Hematiile intacte determină o colorare punctată a bandeletei, în timp ce hemoglobina liberă (rezultată frecvent din hemoliza hematiilor în urina depozitată timp mai îndelungat) determină colorarea uniformă a bandeletei. Reacțiile fals-pozitive sunt determinate de alți oxidanți contaminanți de tipul poliviodon-iodului, hipocloritului sau peroxidazei bacteriene. De asemenea, mioglobina este detectată ca
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
aceasta catalizând formarea unui peroxid organic, urmată de oxidarea unei substanțe conținute în bandeletă. Hematiile intacte determină o colorare punctată a bandeletei, în timp ce hemoglobina liberă (rezultată frecvent din hemoliza hematiilor în urina depozitată timp mai îndelungat) determină colorarea uniformă a bandeletei. Reacțiile fals-pozitive sunt determinate de alți oxidanți contaminanți de tipul poliviodon-iodului, hipocloritului sau peroxidazei bacteriene. De asemenea, mioglobina este detectată ca falsă hematurie, datorită capacității oxidative proprii. Ca urmare, în situația în care există o reacție intens pozitivă pentru hematii
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
suficient timp (minim 4 ore) pentru a permite transformarea unei cantități suficiente de nitrați în nitriți. • Determinarea leucocituriei se bazează pe capacitatea esterazelor secretate de către granulocite de a cliva pirol-aminoacid-esterii, rezultând piroli liberi, care reacționează cu un cromogen conținut în bandeleta reactivă. Testul pozitiv corespunde (funcție de sensibilitatea testului) prezenței a cel puțin 5-15 leucocite/câmp microscopic cu rezoluție înaltă. Reacții fals-negative se constată în prezența glicozuriei, în cazul unei densități urinare mari, excreției excesive de oxalați, precum și la pacienții în tratament
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
sau tetraciclină. Reacții fals pozitive se înregistrează în cazul contaminării urinii cu secreție vaginală. • Determinarea glucozei în urină se bazează pe capacitatea glucoz-oxidazei de a cataliza formarea de hidrogen peroxid, care reacționează cu peroxidaza și cu un cromogen conținut în bandeletă. Prezența în urină a acidului ascorbic sau a corpilor cetonici poate determina reacții fals-negative. Totuși, în cazul cetoacidozei diabetice, glucozuria importantă previne reacțiile fals-negative, chiar în prezența unei cetonurii importante. Pragul sangvin de eliminare renală a glucozei în urină este
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
din procese inflamatorii sau neoplazice la nivelul tractului urinar. Acest tip de proteinurie rareori determină excreții urinare de peste 0,5 g/24h. D. Proteinuria se determină semicantitativ cu mare ușurință, ieftin și rapid, în cadrul examenului sumar de urină (prin metoda bandeletei reactive - dipstick). Pot fi decelate astfel „urme”, +, ++, +++, ++++ (vezi și capitolul „Examenul de urină”). Estimarea prin metoda bandeletei reactive este grosieră, necesitând confirmarea prin determinarea proteinuriei cantitative (vezi mai jos). Examenul sumar de urină, având în vedere importanța diagnostică și prognostică
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de peste 0,5 g/24h. D. Proteinuria se determină semicantitativ cu mare ușurință, ieftin și rapid, în cadrul examenului sumar de urină (prin metoda bandeletei reactive - dipstick). Pot fi decelate astfel „urme”, +, ++, +++, ++++ (vezi și capitolul „Examenul de urină”). Estimarea prin metoda bandeletei reactive este grosieră, necesitând confirmarea prin determinarea proteinuriei cantitative (vezi mai jos). Examenul sumar de urină, având în vedere importanța diagnostică și prognostică a proteinuriei și a hematuriei (vezi capitolul respectiv) reprezintă o investigație obligatorie la toți pacienții spitalizați, indiferent
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
cardiovascular (diabetici, hipertensivi), ca urmare indicând lezarea relativ incipientă a organului-țintă rinichiul. în mod normal, cantitățile de albumină definitorii pentru microalbuminurie (30-300 mg/24 ore) nu pot fi constatate cu tehnicile semicantitative de determinare uzuale ale proteinuriei (în speță, metoda bandeletei reactive). MA se determină cel mai fidel cu metode imunochimice foarte sensibile. Indivizii cu microalbuminurie prezintă un risc cardiovascular și renal crescut în comparație cu subiecții cu excreție urinară de albumină (EUA) „normală” (<30 mg/24 ore). Date rezultate din studii recente
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
internist și nefrologul, acesta din urmă având rol de integrare a datelor clinice și paraclinice. Diagnosticarea adecvată și precoce a proteinuriei poate schimba radical prognosticul pe termen lung, atât renal, cât și vital. Sumar de urină pozitiv pentru proteinurie (metoda bandeletei reactive) Istoric Examen fizic Sediment urinar Figura 8. Algoritm de diagnostic al pacientului cu proteinurie 3.4. Diagnosticul și evaluarea hematuriei A. Hematuria microscopică (Hm) se definește ca prezența a >10 hematii/HPF (câmp microscopic cu rezoluție înaltă - high power
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
B. Metodele de evaluare a hematuriei se referă la obiectivarea hematuriei și la investigarea etiologiei acesteia. în ordinea abordării lor, metodele obligatorii de evaluare a prezenței și cauzei hematuriei sunt: anamneza, examinarea macroscopică a urinii, sumarul de urină prin metoda bandeletei reactive, examinarea microscopică a sedimentului urinar, determinarea cantitativă a proteinuriei. Metodele de evaluare electivă se utilizează în funcție de rezultatele furnizate de investigații; metodele elective cuprind: ecografia renală și vezico-prostatică, cistoscopia, urografia intravenoasă, RMN, tomografia computerizată, puncția biopsie renală, citologia urinară, investigații
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
după depărtarea labiilor, la bărbat după decalotare) și la prelevarea urinii de preferat din jetul mijlociu; • păstrarea probei se realizează într-un recipient curat; se evită dezinfectantele cu săruri cuaternare de amoniu, care dau rezultate fals pozitive pentru proteinurie pe bandeleta reactivă; examinarea se realizează în prima oră după recoltare; • tehnica prelucrării probelor: urina se lucrează imediat (odată cu trecerea timpului survine liza celulară); volumul de urină folosit trebuie să fie standard; centrifugarea trebuie să fie blândă pentru a evita liza celulară
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
da informații despre sediul sângerării: culoarea roșie apare de obicei în sângerarea extraglomerulară, colorația brună (asemănătoare bulionului) este mai frecventă în glomerulopatii (se formează methemoglobină datorită expunerii la un pH acid, consecință a trecerii sângelui prin tubii renali). Examinarea cu bandeleta reactivă (dipstick) a urinii furnizează informații semicantitative asupra hematuriei (+ până la ++++), avantaje importante fiind durata scurtă de examinare, costul redus și obținerea de informații simultane (asocierea hematuriei cu proteinuria, cu leucocituria etc.). Examinarea cu bandeleta reactivă furnizează de regulă rezultate fidele
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
sângelui prin tubii renali). Examinarea cu bandeleta reactivă (dipstick) a urinii furnizează informații semicantitative asupra hematuriei (+ până la ++++), avantaje importante fiind durata scurtă de examinare, costul redus și obținerea de informații simultane (asocierea hematuriei cu proteinuria, cu leucocituria etc.). Examinarea cu bandeleta reactivă furnizează de regulă rezultate fidele. Rezultate fals negative pentru hematurie se înregistrează în cazul prezenței unei cantități mari de acid ascorbic în urină. Rezultatele fals pozitive (datorate de regulă hemoglobinuriei, mioglobinuriei sau contaminării urinii cu sânge vaginal) pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
contaminării urinii cu sânge vaginal) pot fi identificate relativ facil prin examinarea microscopică a sedimentului urinar (vezi mai jos). Dată fiind frecvența relativ ridicată a rezultatelor fals pozitive la examinarea macroscopică, dar și în cazul examenului sumar de urină cu bandeleta reactivă, se impun examinări suplimentare ale urinii: centrifugarea urinii pentru a verifica dacă colorația roșie ține de supernatant sau de sediment. Hematuria este confirmată când culoarea roșie apare exclusiv la nivelul sedimentului. Dacă supernatantul este colorat în roșu-brun sau oranj
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
examinări suplimentare ale urinii: centrifugarea urinii pentru a verifica dacă colorația roșie ține de supernatant sau de sediment. Hematuria este confirmată când culoarea roșie apare exclusiv la nivelul sedimentului. Dacă supernatantul este colorat în roșu-brun sau oranj trebuie examinat cu bandeleta urinară; dacă aceasta relevă prezența hemului, semnifică prezența hemoglobinuriei sau a mioglobinuriei. Supernatantul negativ pentru prezența hemului sugerează diagnosticul de porfirie (situație rară); examinarea microscopică a sedimentului urinar furnizează informații: • calitative - confirmă prezența hematiilor; • cantitative (normal sunt prezente 1-2 hematii
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
luni, și excluderea altor cauze posibile de anomalii urinare: infecții urinare, menstruație, efort fizic intens, sarcină, boli acute febrile, HTA severă, decompensări cardiace sau diabetice. Dozarea se face prin diferite tehnici: RIA, ELISA, imunodifuzie radială, imunonefelometrie sau imunoturbidimetrie. Există și bandelete reactive, actualmente în curs de evaluare; acestea au o sensibilitate (95 %) și specificitate (93 %) acceptabile. Deoarece colectarea urinii pe 24 h este uneori dificilă în practică, s-a propus determinarea în paralel a albuminuriei și a creatininuriei dintr-un eșantion
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
subiect în vârstă de peste 50 ani. Aceasta relevă „vârful” monoclonal, iar imunoelectroforeza/imunofixarea evidențiază fie o Ig monoclonală completă, fie doar lanțuri ușoare monoclonale (κ sau λ). Această proteinurie cu lanțuri ușoare este denumită proteinurie Bence-Jones. (De menționat că, adesea, bandeletele urinare nu detectează acest tip de proteinurie!). Paraproteinemiile (gamapatii monoclonale) se clasifică astfel: A. Benigne (70 %) • Reacționale: - deficite imunitare (congenitale, SIDA etc), - boli infecțioase, în special virale (VHB, VHC, EBV, CMV, HIV), - boli autoimune (sindromul Sjögren, PR, LES), - hepatită cronică
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
toxine miceliene); • metabolice: gută, hipercalcemie, hipokaliemie, hiperoxaluria; • hematologice: amiloidoza, mielomul multiplu, alte paraproteinemii, drepanocitoza; • imunitare: sindrom Sjögren, vasculite sistemice, lupus eritematos sistemic, boala Goodpasture, sarcoidoză; • ereditare: boala Wilson, cistinoza, hiperoxaluria; • polichistoze cu afectare perichistică. 11.2. Diagnostic Examinarea urinei (cu bandeleta urinară, microscopică, biochimică) obiectivează, de regulă, prezența leucocituriei și a cilindrilor leucocitari, absența proteinuriei glomerulare și a hematuriei. Prin această evaluare se poate obține o importantă sugestie de diagnostic diferențial între nefropatia interstițială acută (căruia îi este caracteristic sedimentul urinar
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
urinar activ conține: • leucocite numeroase (PMN, mononucleate); • cilindri leucocitari (atestă originea renală a leucocituriei); • pielonefrită acută; • (±) bacteriurie. Sedimentul urinar inactiv (morfopatologic - fibroză interstițială și atrofie tubulară): • leucociturie și cilindrurie discrete. în ceea ce privește proteinuria există noțiunea de proteinurie tubulară: • este nedetectabilă cu bandeleta urinară (impresionabilă doar pentru albumine); • este constituită din proteine cu greutate moleculară mică: lanțuri ușoare de imunoglobuline, alfa 2-macroglobuline; • survine datorită incapacității tubului proximal de a cataboliza aceste proteine care sunt normal filtrate în cantitate mică. 11.3. Nefropatia interstițială
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
ureterele, bazinetul, papilele, calicele și interstițiul renal, dar și structurile adiacente (fascia perineală, prostata, epididimul). Germenii cei mai frecvent implicați sunt bacteriile, mai rar virusuri, levuri, ciuperci. Diagnosticul de infecție urinară este documentat prin: • examenul citobacteriologic al urinii (ECBU); • prin bandelete reactive. Pentru un examen citobacteriologic corect, trebuie respectate condițiile de prelevare: • toaleta corectă a zonei perineale; • recoltarea urinii din mijlocul jetului urinar; • recoltarea din prima urină de dimineață care este mai concentrată (dacă proba este recoltată în cursul zilei, se
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
urinii, dar se interpretează ca ITU în condițiile: 1) asocierii bacteriuriei joase cu piurie și simptome clinice sugestive, 2) a bacteriuriei peste 103 UFC/ml la un bărbat simptomatic sau 3) a identificării Staphilococcus Saprophiticus. Diagnosticul de infecție urinară prin bandelete reactive oferă informații privind: • esteraza leucocitară care dovedește prezența leucocitelor; pragul de sensibilitate este de 104 leucocite /ml; • nitriții sunt martorii prezenței bacteriilor capabile de a transforma nitrații în nitriți (în special enterobacteriaceele); • anumiți germeni sunt lipsiți de nitrasereductaza (coci
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]