123 matches
-
va adresa mai sus, șeful de sală cu înfățișare de cașalot alb s-a uitat ironic la degetul mic. Atunci Mihai a înțeles că în fața unuia ca ăsta nu poate avea cîștig de cauză decît dacă vine cu automatul în bandulieră. Și nu era decît un "amărît" de șef de sală... În aceeași vară, cu o săptămînă înainte, începuse deja să cunoască "fauna". Făcînd un circuit prin țară, se oprise la un motel; șeful îi fusese coleg de școală în copilărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
și Wierzbowski. ― Nu. Hudson, în pielea goală ca un bebeluș nou-născut. Nici o creatură n-o să-i reziste. ― ' Te-n cur, Dietrich, strigă comtehul. ― Nici o problemă. Oftând, meditehnica scoase încărcătorul din armă. ― Doar aruncătoarele de flăcări, preciză Gorman. Toate armele în bandulieră. Sergentul era deja în mijlocul oamenilor lui pentru a recupera încărcătoarele. ― L-ați auzit pe locotenent. Descărcați. Toate puștile deveniră inutilizabile. Vasquez îi dădu fără tragere de inimă bateriile criblorului. Cei trei infanteriști care mai aveau și aruncătoare de flăcări pe lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
să știe dacă reușise. Ar fi dat salariul pe un an pentru o ceașcă de cafea caldă, dar nu avea cu cine să facă acest troc și-i era lene să se ducă la distribuitor. Puse aruncătorul de flăcări în bandulieră. ― Hicks, eu nu vreau să sfârșesc ca ei. Mă gândesc la coloni, la Dietrich și Crowe. Pot să contez pe tine dacă ajungem acolo? ― Dacă e să ajungem acolo, am eu grijă. Dar dacă vom fi tot aici când va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
minute. Hicks îi arătă și cum să curețe arma, avu grijă să nu omită nimic, apoi se cufundă din nou în contemplarea ecranelor și cadranelor consolei tactice. Femeia îl părăsi pentru a fi alături de Newt în secția medicală. Agățată în bandulieră, noua sa prietenă de metal și plastic se legăna ușor pe umăr. Încetini mersul când auzi pași în față, apoi se destinse. Un extraterestru ar fi făcut mai mult zgomot decât locotenentul Gorman, care apăru în pragul laboratorului, slăbit, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
dar scheletul din lemn de plută era Încă intact. Era gata să sară de pe cazemată, cînd observă un chip care se uita la el din tranșee. Un soldat japonez, Înarmat pînă-n dinți, stătea pe vine lîngă zidul dărîmat, cu pușca, banduliera și salteaua Întinse În fața lui, ca pentru a le inspecta. Nu avea mai mult de optsprezece ani, cu o față liniștită, În formă de lună; Îl privea fix pe Jim, fără să fie surprins de apariția acestui băiețaș european cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
S-ar fi zis că era un năvod aruncat la Întâmplare peste resturile unui naufragiu. Din a scotocit printre lucrurile din cufăr și a scos de acolo o geantă de pânză, pe care și-a pus-o de Îndată În bandulieră. A aran jat-o cu grijă, de parcă se reobișnuia cu un lucru vechi, familiar și liniștitor. — Bine, a zis el zâmbind. Stătea În picioare, iar prin tavanul cu găurile prost peticite se strecura o coloană de lumină care Îi cădea pe
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
de pereții casetei următoare și prins într-o piuneză, te privea blajin și parcă surprins gornistul. Uniforma era sărăcăcioasă, dar îngrijită și-i venea bine. Purta ghete, moletiere bine înfășurate peste gambe, pantaloni de pufoaică, tunică petrecută cu centură și bandulieră, chipiu. De centură îi atârna o ploscă de metal, îmbrăcată în postav care putea fi umezit pentru a ține apa rece și proaspătă. Stătea drepți într-o poză artificială, dorită de el sau sugerată de fotograf, ținând în mâna dreaptă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
cărei străzi fluturau stinghere portretele președintelui-mareșal. Către ea se îndrepta o armată pașnică, ce înlătura fără vărsare de sânge toate obstacolele din calea ei. Doctorul Maketero renunțase la hainele de medic, luând aparențele unui guerillero. Haddock era încins cu o bandulieră, semănând cu un Pancho Villa marin. Tournesol îi urma ca prin vis, înconjurat de entuziasmul mulțimii care îl privea ca pe un mag ce deține secretele științei, după ce profesorul distrusese arsenalul din pântecele fabricii de la Bulundi. Milou era călăuza ce
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
așa că ne jucăm de-a care pe care. Am timp vreo trei ore să câștig. Trebuie să trec pe-o alee mai dosnică, unde nu mai arde nici un bec, le-au spart derbedeii. Cineva aleargă după mine. Pun geanta-n bandulieră și mă pregătesc să dau niște pumni și să încasez mai mulți. Mișcă și gardul verde care s-a sălbăticit, a crescut cât casa. Unde să mai fug? Mă-ntorc. - Ce faci, profesore? Stai, potoală-te, că nu ești tu clientu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
traversează câmpul de zbor, stând la coadă la controlul pașapoartelor și la vamă. Avansezi ținând cartea deschisă în fața ochilor, când cineva ți-o smulge din mână și, ca la o ridicare de cortină, vezi înșirați în fața ta polițiști împopoțonați cu banduliere de piele, zdrăngănindu-și armele automate, poleiți cu vulturi și epoleți. — Dar cartea mea..., scâncești, întinzând cu un gest de copil o mână neînarmată spre bariera autoritară de nasturi strălucitori și guri de foc. — Confiscată, domnule. Cartea asta nu poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
în seara asta, cum n-ai fost niciodată. Lasă-mă să te privesc. La auzul acestor vorbe, ștrengărița și-a înălțat ochii de azur spre înalturi pozând în Afrodita... Lotrul a băgat mâna în trăistuța pe care o purta în bandulieră și a scos ulciorul cu fiertura primită de la Zaura. ― Uite aici leacul pentru bărbatul tău. În fiecare seară îi pui în băutură sau în mâncare doar o linguriță din ea - nu mai mult - și să vezi cum doarme neîntors până
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
spre locul unde au fost lăsate mirodeniile. Le-au luat și au coborât cu ele costișa ce ducea la ascunzătoarea din malul pârâului din vale. După ce le-au ascuns bine, șeful și-a scos desaga pe care o purta în bandulieră și, punând-o jos, în fața lotrilor, a poruncit: ― Și acum, tot ce ați luat să ajungă colo jos! Nu care cumva... Ca și cum ai scutura un măr plin de roadă, așa cădeau pungile cu galbeni, ceasurile și inelele. Până și tabacherele
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
că tare mai știe să ne ducă pe unde a înțărcat dracul copiii... - a intervenit cel cu afinata. ― Acum, însă, lotrul se gândea ce să facă cu cadavrul, fiindcă nu putea să-l lase acolo. Și-a pus pușca în bandulieră și cu o sforțare disperată l-a aburcat în spate... Mergea de o bucată bună de timp. Ținta? O văgăună necălcată de nimeni, hăt în mijlocul pădurii. Când se apropia de locul cu pricina, a lunecat și a căzut. Asta n-
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
capul în direcția în care toți ochii locuitorilor pădurii erau îndreptați, ce să vadă? Dinspre o poieniță, venea un bărbat. Cel care se îndrepta către Magnolia nu era un bărbat oarecare. Era îmbrăcat într-un costum poleit cu aur, în bandulieră și la vipușcă avea mici steluțe care clipeau des. La cingătoare purta un paloș, pe cap un coif împodobit de asemenea cu multe steluțe. Adonisul, călcând cu pași rari, s-a apropiat de Magnolia și, după ce a ajuns la o
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
ce face, toloaca este mică, îi răspunse Angela. -Haideți, să începem jocul; voi vă veți lupta iar eu voi urmări și voi mâzgăli cu acest băț, câte o linie pentru săgețile care lovesc ținta, hotărăște Adela. Fiecare avea agățată de bandulieră câte o traistă plină cu săgeți confecționate din stuf ca să nu se rănească. La semnalul Adelei trebuiau să-și aducă traista în față pentru a avea la îndemână săgețile, să dea pinteni cailor după care să înceapă a trage cu
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
și mi-am putut da seama că este normal, am rămas în gândirea mea cu o sumă de contradicții. Am ieșit din cameră, am făcut câțiva pași până la poartă, mi-am luat tașca din gard, mi-am pus-o în bandulieră, în timp ce el mă urmărea cu multă atenție, ca atunci când ți se întâmplă să te desparți de ceva sau cineva drag, mă întreabă: -De ce îmi spui „moșule,” crezi că sunt așa de bătrân? !... M-am abținut să-i spun ce
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
cât mai repede! Dar asta însemna o mare cheltuială de energie și se înțelege că nimeni nu era capabil să susțină timp mai îndelungat un astfel de efort. Fiindcă nu trebuia uitat bagajul: un sac de merinde, o pătură în bandulieră și un burduf cu apă, aninat la cingătoare. Hrana și apa, folosite cu economie, ajungeau pentru câteva săptămâni, cel mult. În acest răstimp, așadar, trebuia găsită calea înapoierii sau o altă ieșire. (Se pare că în interior exista un izvor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
peretele din dreapta, și cel din stânga... Și podeaua, observ... Locuiesc la etaj. Zăresc oameni deasupra, dedesubt, de-o parte, de alta... Se îngrijesc de umplerea unor bidonașe metalice cu apă. Nimeni nu se îndeletnicește cu altceva. Fiecare poartă o pătură în bandulieră; și eu am una, de aceea îmi este așa de cald. Parcă nici aer nu prea mai este, deși, de undeva, se simte, vag, o boare. Mă ridic și ies. Se circulă în toate direcțiile. Descopăr că edificiul - simplu în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Încuviință din cap, luându-i-o Înainte spre chilia sa. Șezură unul În fața celuilalt, pe băncuțele spartane. Noffo Își lăsă gluga pe spate și Își șterse fruntea brobonită de sudoare cu o pânză pe care o scosese dintr-o mică bandulieră. Dintr-o dată, expresia i se schimbase. Parcă umbra chiliei Îi regenerase forțele. Omul acela creștea odată cu tenebrele. Privirea sa Își pierduse orice urmă din ipocrizia precedentă, revenind la natura ei Înghețată de torționar. Din instinct, poetul verifică dacă daga Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
concluzia că patrulele de jandarmi sunt cele ce țin lucrurile sub control. Cei mai mulți dintre maronii erau niște prizăriți de categoria muscă, dar erau înarmați până-n dinți: puști cu țeava retezată, revolvere semiautomate de calibrul 45, boxuri care le atârnau la bandulieră. Firmele fluorescente se aprindeau intermitent: Flame Klub, Arturo’s Oven, Club Boxeo, Falcon’s Lair, Chico’s Klub Imperial. În spaniolă Boxeo înseamnă „box“, așa că m-am dus mai întâi la crâșma aia. Mă așteptam să fie întuneric, dar am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
dezavuați și în îmbătați de putere, iar aceasta din urmă era tagma cea mai primejdioasă. Propovăduitorii căminului și ai moralității islamice picoteau, cu scobitori între dinți, așteptând să apună soarele. Omar îi părăsea printre primii, deodată cu paznicii purtători de banduliere. Ca și cerberii ordinii, trebuia să se întoarcă la muncă. Teheranul fierbea, ca o oală așezată pe flacără. Peste tot era zăpușeală și, odată întors, trebuia să își schimbe hainele. Șeful atelierelor îl servea cu bucăți de plăcintă proaspătă, alții
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
a fi înapoi în zori. Sergentul major Malik-el-Haideri nu îngădui nimănui să-i ia locul și, înainte ca țânțarii să înceapă să se trezească, porni pe urmele lăsate de fugar pe malul salinei și coborî în ea, cu pușca în bandulieră, convins că împuțitul de „Fiu al Vântului“ o ștersese. Când o făcuse sau unde se găsea în acel moment nu putea ști, și se întreba cum s-o fi descurcat ca să scape, pe jos și fără apă, din imensul erg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
la bunul cel mai de preț al unui roman - cetățenia -, ei constituie principalul motiv pentru care unii tradiționaliști latini disprețuiesc gladiatura. Ballista: catapultă mare. Termenul provine din grecescul ballizein, „a arunca“ (din care provine și italienescul ballare, „a dansa“). Balteus: bandulieră, curea din piele care susținea teaca gladius-ului. Soldații o purtau încrucișată din partea stângă a gâtului până la șoldul drept, pentru a putea scoate repede arma pe partea stângă, deoarece partea dreaptă a corpului era acoperită de scut. În epoca republicană, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
teancul de dolari pe birou În fața și jindul reporterilor, alăturîndu-se prin gestică lui Bulă care, Într-o mai veche legendă, scotea ceva asemănător ca grosime dar nu la fel de verde, apoi dădea cu teancu-n masă și se scufunda vaporul. ESEURI ÎN BANDULIERĂ G-text* Nu vreau să cad În capcana impecabil pusă-n sepia de Andrei Koncealovski În Riaba, găinușa mea. Acolo e un sat. Cu excepția numelor și a limbii, locul este identic cu unul românesc. Și eroina principală, o femeie trecută de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
În America..............................................248 Lady in Black nu cînta la virginal..................................250 Mai iute ca bacteria.......................................................252 Recviem pentru Pablo..................................................254 Homer la cinema...........................................................256 În rezervă............258 BÎlciul presei.........262 1..........................263 2..........................275 3..........................292 4..........................308 Eseuri În bandulieră............................ 334 G-text.............................................335 Stejar, extremă urgență..................344 Mioritza Forever (Despre violență)........348 Creierul națiunii.....................................353 Iarna flamandă......................................356 Cartea de noapte.............................374 CÎinele și măgarul ..................................375 Încîlcitele căi ale eutanasiei.....................377 Călărețul sîngeros ...................................379 Șapte zile din viața unui orfan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]