372 matches
-
sursă puternică de incitare la atitudini și conduite agresive este televiziunea, dar efectele ei sunt mult mai nuanțate decât prezumă marele public (vezi, mai pe larg, capitolul 3, secțiunea 2.3.). Învățarea socială observațională, teoretizată și susținută experimental de A. Bandura, se referă, stricto senso, la comportamente și consecințe ale acestora percepute direct (chiar în filme sau la TV). Am propus (Iluț, 1996) și conceptul de învățare cognitiv-complexă. Pe măsură ce se maturizează, indivizii umani achiziționează cunoștințe, atitudini și moduri de comportare și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pedepsei și reîntăririi, cât și prin observarea consecințelor comportamentale ale altor persoane ce întreprind acțiuni prosociale (învățarea indirectă, prin modele), conduce la însușirea de conduite altruiste la copii. După cum demonstrează și faimoasele studii experimentale ale întemeietorului teoriei învățării sociale, A. Bandura (1977 - vezi și capitolul următor), contează, desigur, valoarea interacțională a modelului. La copiii mici, familia și, în particular, părinții sunt cei care, pe de o parte, împart recompense și pedepse și, pe de altă parte, servesc drept modele concrete și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
este dobândită prin învățarea socială. Procesul de socializare înseamnă și achiziția de răspunsuri agresive, fie prin învățarea directă - acordarea de recompense sau pedepse unor comportamente -, fie mai ales prin observarea conduitelor și a consecințelor lor la alții. Experimentele lui A. Bandura și ale colaboratorilor săi (1963) au demonstrat rolul adultului ca model în însușirea comportamentului agresiv la copii. După ce au văzut cum un adult agresează o păpușă sau se joacă liniștit cu ea, copiii au fost puși în situația de a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
behavior relations: A theoretical analysis”, Psychological Bulletin, 84. Azjen, J.; Madden, T. (1986), „Prediction of gool directed behavior: Attitudes, intentions, and perceived behavioral”, Journal of Experimental Social Psychology, 22. Baker, R.; Mednick, B. (1984), Influence on human development, Kluwer-Nijhoff, Boston. Bandura, A. (1973), Aggression: A social learning analysis, Englewood Cliffs, Prentice Hall, New Jersey. Bandura, A. (1977), Social learning theory, Englewood Cliffs, Prentice Hall, New Jersey. Bandura, A.; Ross, D.; Ross, S. (1963), „Imitation of film-mediated aggressive models”, Journal of Abnormal
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
of gool directed behavior: Attitudes, intentions, and perceived behavioral”, Journal of Experimental Social Psychology, 22. Baker, R.; Mednick, B. (1984), Influence on human development, Kluwer-Nijhoff, Boston. Bandura, A. (1973), Aggression: A social learning analysis, Englewood Cliffs, Prentice Hall, New Jersey. Bandura, A. (1977), Social learning theory, Englewood Cliffs, Prentice Hall, New Jersey. Bandura, A.; Ross, D.; Ross, S. (1963), „Imitation of film-mediated aggressive models”, Journal of Abnormal and Social Psychology, 66. Baron, R. (1989), „Personality and organizational conflict”, Organizational Behavior and
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Social Psychology, 22. Baker, R.; Mednick, B. (1984), Influence on human development, Kluwer-Nijhoff, Boston. Bandura, A. (1973), Aggression: A social learning analysis, Englewood Cliffs, Prentice Hall, New Jersey. Bandura, A. (1977), Social learning theory, Englewood Cliffs, Prentice Hall, New Jersey. Bandura, A.; Ross, D.; Ross, S. (1963), „Imitation of film-mediated aggressive models”, Journal of Abnormal and Social Psychology, 66. Baron, R. (1989), „Personality and organizational conflict”, Organizational Behavior and Human Decision Processes, 44. Baron, R. (1993), „Criticism (informal negative feedback) as
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
caracteristici în studiile nonexperimentale, care sunt predominante în acest domeniu de cercetare. Factorii psihosociologici sunt relevanți în multe modele, ca mediatori între variabilele socioculturale și implicare. Un astfel de factor important e sentimentul eficacității sinelui (self-efficacy), un concept dezvoltat de Bandura (1995), care este într-o relație de cauzare reciprocă cu implicarea actuală și reușită. Perspectiva culturală În ultimele câteva decenii câteva lucrări importante au încercat să identifice specificitățile culturale care conduc la un stil de viață participativ sau îl împiedică
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ed. rom.: Cultura civică. Atitudini politice și democrație în cinci națiuni, traducere de Dan Pavel, Editura DU Style, București, 1996]. Baiochi, G., 2001, „Participation, Activism and Politics: The Porto Alegre Experiment and Deliberative Democratic Theory”, Politics and Society, 29 (1). Bandura, A. (coord.), 1995, Self-efficacy in Changing Societies, Cambridge University Press, Cambridge. Beck, P.A.; Jennings, M.K., 1982, „Pathways to Participation”, American Political Science Review, 76 (1), pp. 94-108. Becker, H., 1963, Outsiders, The Free Press, New York. Bellah, R.N.; Hammond, P.E., 1980
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu dentistul. Teoria Învățării sociale evidențiază rolul modelelor În transmiterea comportamentelor specifice și a răspunsurilor emoționale. Ea se concentrează asupra Întrebărilor de tipul: „ce model este mai eficient?” și „care sunt factorii care determină manifestarea unui comportament Învățat prin modelare?” (Bandura, 1973, 1986). Având În vedere accentul pus pe Învățare, nu este surprinzător faptul că teoria Învățării sociale respinge conceptul de agresivitate ca impuls produs de frustrare; În schimb, teoria consideră că agresivitatea este similară oricărui alt răspuns Învățat. Agresivitatea poate
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
obstacolele sau poate căuta salvarea În alcool sau droguri. Răspunsul ales va cel care, În trecut, a rezolvat optim frustrarea. Din această perspectivă, frustrarea provoacă agresivitate, În general, la oamenii care au Învățat să răspundă situațiilor adverse prin comportamente agresive (Bandura, 1977). Putem reprezenta schematic modul În care teoria Învățării sociale diferă de teoria psihanalitică (ipoteza frustrare-agresivitate) În conceptualizarea agresivității. Teoria Învățării sociale consideră că: a) agresivitatea este doar una dintre numeroasele reacții la experiențele ostile legate de frustrare și b
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
un: ...masiv, inert și informal curriculum al familiei, grupului de persoane-model, vecinilor, organizațiilor ecleziastice, profesiilor, mass-media și al altor forțe socializante care „educă” în noi tot ceea ce considerăm că ne definește 218. Am putea asimila această accepțiune cu „învățarea socială” (Bandura) și „socializarea” - domenii de preocupare ale psihologiei sociale și pedagogiei sociale. Leslie Owen Wilson are în vedere însă un proces de formare oarecum programat implicit. Folclorul pedagogic românesc desemnează plastic faptul că e vorba despre „școli de formare”: „școala celor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
asupra celei verbale. Procesul instruirii este influențat de urmatorii factori: profesorul și elevii, variabilele care intervin, învățarea, însușirea noțiunilor, structura cognitivă, stadialitatea dezvoltării, starea de pregătire cognitivă. teoria învățării sociale (Krumboltz) - se bazează pe teoria învățării sociale a lui A. Bandura și subliniază teoria consolidării. Krumboltz identifică patru factori care influențează luarea deciziei cu privire la orientarea spre o anumită profesie: zestrea genetică și calitățile speciale; condițiile și evenimentele de mediu; experiențele de învățare; calitățile de abordare a sarcinii. Pe scurt, această teorie
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Pavlov la Skinner Condiționare clasică sau reactivă sau de tip I (Pavlov) Condiționare operantă de tip II (Skinner) 2. Terapiile comportamentale și cognitive ale celui de al doilea val: „revoluția cognitivistă” Patru variante ale cognitivismului Modelul învățării sociale al lui Bandura Terapia rațional-emotivă a lui Ellis Modelul cognitiv-comportamental al lui Beck Modelul self instructional training al lui Meichenbaum 3. Terapiile comportamentale și cognitive ale celui de al treilea val(?): analiza contextelor și funcțiilor comportamentului Bilanț al „revoluției cognitive” O altă cale
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de idei se complică datorită faptului că, între timp, apar modele de învățare mediatoare. Mahoney recunoaște trei astfel de tipuri: - condiționarea camuflată, - prelucrarea informației, - învățarea cognitivă. Cele mai importante modele sunt prezentate în alte capitole, în special cele ale lui Bandura, Ellis, Beck și ale lui Meichenbaum. Sunt niște modele teoretice care se bazează fie pe experimentare, fie pe practici terapeutice diferențiate. Cea mai mare parte dintre ele integrează cele două nivele de analiză (cognitivă și comportamentală). Ele se sprijină pe
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se confirmă ipotezele. Ne putem aminti cum unul dintre părinții terapiilor comportamentale, sud-africanul Wople, nu ezita să utilizeze, în cadrul metodei sale de desensibilizare sistematică, imageria mentală și reprezentările simbolice, elemente pe care le-am califica astăzi drept „cognitive”. Opera lui Bandura aparține acestei variante. Cel de al doilea tip de cognitivism marchează o ruptură evidentă în plan epistemologic, deoarece acesta schimbă chiar obiectul studiului psihologic: nu mai este vorba despre o știință a comportamentului ci, mai degrabă, despre o abordare ce
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
succintă a unor modele care influențează cel mai mult în prezent practica clinică. Cititorul va constata că, în cazul unor teoreticieni, multe dintre variantele enunțate mai sus sunt combinate, în timp ce alții preferă o variantă anume. Modelul învățării sociale a lui Bandura Interesându-se de problemele învățării prin imitație, pe care o consideră una dintre sursele esențiale ale învățării, alături de învățarea prin contiguitate-repetiție și învățarea prin consecințe, Bandura se afirma în mod clar ca un cognitivist de origine și spirit behaviorist. Postulatul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sus sunt combinate, în timp ce alții preferă o variantă anume. Modelul învățării sociale a lui Bandura Interesându-se de problemele învățării prin imitație, pe care o consideră una dintre sursele esențiale ale învățării, alături de învățarea prin contiguitate-repetiție și învățarea prin consecințe, Bandura se afirma în mod clar ca un cognitivist de origine și spirit behaviorist. Postulatul său teoretic de bază, care este denumit uneori „paradoxul Bandura”, era că „dacă orice schimbare de comportament implică o schimbare cognitivă, pentru a schimba cognițiile trebuie
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o consideră una dintre sursele esențiale ale învățării, alături de învățarea prin contiguitate-repetiție și învățarea prin consecințe, Bandura se afirma în mod clar ca un cognitivist de origine și spirit behaviorist. Postulatul său teoretic de bază, care este denumit uneori „paradoxul Bandura”, era că „dacă orice schimbare de comportament implică o schimbare cognitivă, pentru a schimba cognițiile trebuie să acționăm asupra comportamentului”. In lucrările sale ulterioare, Bandura a introdus o perspectivă clar cognitivistă. Teoriile lui Bandura reprezintă, într-o oarecare măsură, o
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de origine și spirit behaviorist. Postulatul său teoretic de bază, care este denumit uneori „paradoxul Bandura”, era că „dacă orice schimbare de comportament implică o schimbare cognitivă, pentru a schimba cognițiile trebuie să acționăm asupra comportamentului”. In lucrările sale ulterioare, Bandura a introdus o perspectivă clar cognitivistă. Teoriile lui Bandura reprezintă, într-o oarecare măsură, o viziune eclectică între terapiile comportamentale tradiționale și terapiile cognitive. Dacă termenul de „terapii cognitiv-comportamentale” are, într-o oarecare măsură, justificare, este clar că aceasta trebuie
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
bază, care este denumit uneori „paradoxul Bandura”, era că „dacă orice schimbare de comportament implică o schimbare cognitivă, pentru a schimba cognițiile trebuie să acționăm asupra comportamentului”. In lucrările sale ulterioare, Bandura a introdus o perspectivă clar cognitivistă. Teoriile lui Bandura reprezintă, într-o oarecare măsură, o viziune eclectică între terapiile comportamentale tradiționale și terapiile cognitive. Dacă termenul de „terapii cognitiv-comportamentale” are, într-o oarecare măsură, justificare, este clar că aceasta trebuie identificată în perspectivele eclectice ale acestui autor. Relațiile dintre
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o viziune eclectică între terapiile comportamentale tradiționale și terapiile cognitive. Dacă termenul de „terapii cognitiv-comportamentale” are, într-o oarecare măsură, justificare, este clar că aceasta trebuie identificată în perspectivele eclectice ale acestui autor. Relațiile dintre individ și mediul său Pentru Bandura, omul este un organism complex, în perpetuă interacțiune cu mediul. Comportamentele, schimbările lor își găsesc originea într-o stare fiziologică dată, o istorie comportamentală precisă, contingențe de mediu speciale și, subliniază acesta, într-o varietate de procese cognitive. Sigur, acest
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mediu speciale și, subliniază acesta, într-o varietate de procese cognitive. Sigur, acest ansamblu de variabile îl face pe individ dependent de mediul său, dar îi permite în același timp să-l modifice. Atunci când Skinner declară că mediul selecționează conduitele, Bandura adaugă faptul că individul poate, în același timp, să selecționeze mediul, mai ales cu ajutorul activității mecanismelor sale cognitive. Relația, dependența organism-mediu este reciprocă, bidirecțională printr-o adaptare permanentă cu ajutorul unor circuite de retroacțiune. Individul care are un anumit comportament atinge
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care se numesc anticipări ale consecințelor acțiunilor noastre, soluții ale problemelor, așteptări în legătură cu o anumită acțiune... Atunci când aceste mecanisme cognitive sunt dereglate, pentru motive ce pot fi foarte diverse, comportamentul este perturbat datorită acestor distorsiuni cognitive. Autoevaluare și autoreglare Pentru Bandura, motivația activează și menține comportamentul. Dacă este ușor să reperăm noțiunea de motivație atunci când ne este foame, sete, sau avem o suferință, trebuie să constatăm că foarte multe dintre comportamentele noastre se derulează în circumstanțe în care nici o stimulare nu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și menține comportamentul. Dacă este ușor să reperăm noțiunea de motivație atunci când ne este foame, sete, sau avem o suferință, trebuie să constatăm că foarte multe dintre comportamentele noastre se derulează în circumstanțe în care nici o stimulare nu este evidentă. Bandura insistă, în legătură cu acest subiect, asupra faptului că noi suntem capabili să ne reprezentăm întăriri foarte distanțate în timp și să le anticipăm consecințele. De altfel, noi ne fixăm scopuri în funcție de care ne administrăm întăriri. Astfel, efectul motivațional nu derivă din
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care ne analizăm valabilitatea comportamentelor interne sau externe prin comparație cu acești referenți. Astfel, schimbările de comportament nu sunt datorate, în mod exclusiv, unor asocieri de evenimente extrase din lumea exterioară, ci și reprezentării noastre în legătură cu universul în care trăim. Bandura insistă, în acest context, asupra faptului că noi nu suntem, în general, decât puțin sensibili la consecințele concrete ale comportamentelor noastre, în afară de cazul în care observăm, în mod foarte conștient, relația care există între evenimente, ceea ce, în general, nu este
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]