130 matches
-
actual în Republica Moldova, localitatea Bardar, raionul Ialoveni. (1.437/2004) 19. Ojog Petru, fiul lui Valeriu (fiul lui Petru și Agafia, născută la 1.01.1925 în localitatea Zăicani) și Elena, născut la data de 7 aprilie 1973 în localitatea Baraboi, raionul Dondușeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. N. Testemițeanu nr. 13, ap. 54. (2.418/2005) 20. Pîslaru Viorica, fiica lui Andrei și Alexandra (fiica lui Mîrzac Iosif, născut la 4.04.1918 în
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272444_a_273773]
-
actual în Republica Moldova, localitatea Bardar, raionul Ialoveni. (1.437/2004) 19. Ojog Petru, fiul lui Valeriu (fiul lui Petru și Agafia, născută la 1.01.1925 în localitatea Zăicani) și Elena, născut la data de 7 aprilie 1973 în localitatea Baraboi, raionul Dondușeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. N. Testemițeanu nr. 13, ap. 54. (2.418/2005) 20. Pîslaru Viorica, fiica lui Andrei și Alexandra (fiica lui Mîrzac Iosif, născut la 4.04.1918 în
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272445_a_273774]
-
actual în Republica Moldova, localitatea Bardar, raionul Ialoveni. (1.437/2004) 19. Ojog Petru, fiul lui Valeriu (fiul lui Petru și Agafia, născută la 1.01.1925 în localitatea Zăicani) și Elena, născut la data de 7 aprilie 1973 în localitatea Baraboi, raionul Dondușeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. N. Testemițeanu nr. 13, ap. 54. (2.418/2005) 20. Pîslaru Viorica, fiica lui Andrei și Alexandra (fiica lui Mîrzac Iosif, născut la 4.04.1918 în
ORDIN nr. 1.214/C din 14 aprilie 2009 (*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272442_a_273771]
-
actual în Republica Moldova, localitatea Bardar, raionul Ialoveni. (1.437/2004) 19. Ojog Petru, fiul lui Valeriu (fiul lui Petru și Agafia, născută la 1.01.1925 în localitatea Zăicani) și Elena, născut la data de 7 aprilie 1973 în localitatea Baraboi, raionul Dondușeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. N. Testemițeanu nr. 13, ap. 54. (2.418/2005) 20. Pîslaru Viorica, fiica lui Andrei și Alexandra (fiica lui Mîrzac Iosif, născut la 4.04.1918 în
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272446_a_273775]
-
actual în Republica Moldova, localitatea Bardar, raionul Ialoveni. (1.437/2004) 19. Ojog Petru, fiul lui Valeriu (fiul lui Petru și Agafia, născută la 1.01.1925 în localitatea Zăicani) și Elena, născut la data de 7 aprilie 1973 în localitatea Baraboi, raionul Dondușeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. N. Testemițeanu nr. 13, ap. 54. (2.418/2005) 20. Pîslaru Viorica, fiica lui Andrei și Alexandra (fiica lui Mîrzac Iosif, născut la 4.04.1918 în
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272448_a_273777]
-
actual în Republica Moldova, localitatea Bardar, raionul Ialoveni. (1.437/2004) 19. Ojog Petru, fiul lui Valeriu (fiul lui Petru și Agafia, născută la 1.01.1925 în localitatea Zăicani) și Elena, născut la data de 7 aprilie 1973 în localitatea Baraboi, raionul Dondușeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. N. Testemițeanu nr. 13, ap. 54. (2.418/2005) 20. Pîslaru Viorica, fiica lui Andrei și Alexandra (fiica lui Mîrzac Iosif, născut la 4.04.1918 în
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272447_a_273776]
-
actual în Republica Moldova, localitatea Bardar, raionul Ialoveni. (1.437/2004) 19. Ojog Petru, fiul lui Valeriu (fiul lui Petru și Agafia, născută la 1.01.1925 în localitatea Zăicani) și Elena, născut la data de 7 aprilie 1973 în localitatea Baraboi, raionul Dondușeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. N. Testemițeanu nr. 13, ap. 54. (2.418/2005) 20. Pîslaru Viorica, fiica lui Andrei și Alexandra (fiica lui Mîrzac Iosif, născut la 4.04.1918 în
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272449_a_273778]
-
actual în Republica Moldova, localitatea Bardar, raionul Ialoveni. (1.437/2004) 19. Ojog Petru, fiul lui Valeriu (fiul lui Petru și Agafia, născută la 1.01.1925 în localitatea Zăicani) și Elena, născut la data de 7 aprilie 1973 în localitatea Baraboi, raionul Dondușeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. N. Testemițeanu nr. 13, ap. 54. (2.418/2005) 20. Pîslaru Viorica, fiica lui Andrei și Alexandra (fiica lui Mîrzac Iosif, născut la 4.04.1918 în
ORDIN nr. 1.214 din 14 aprilie 2009 (*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272443_a_273772]
-
pus într-o... era o călcătură de lut acolo în marginea Bricevei, și l-o pus acolo să meargă prin călcătura ceea de lut, da acolo o zvîrlit steclă și îl mâna cu niște vergi... o pus niște băieți din Baraboi și îl mîna cu niște verji dimprejiur să meargă, și el cânta din vioară. Desculță l-o pus și să cânte din vioară. O început să îngrădească tot Vertiujeniu. Si tot centrul l-o îngrădit cu sârmă ghimpoasă. Și când
Istoria ascunsă by Mihaela Michailov () [Corola-website/Science/295614_a_296943]
-
pus într-o... era o călcătură de lut acolo în marginea Bricevei, și l-o pus acolo să meargă prin călcătura ceea de lut, da acolo o zvîrlit steclă și îl mâna cu niște vergi... o pus niște băieți din Baraboi și îl mîna cu niște verji dimprejiur să meargă, și el cânta din vioară. Desculță l-o pus și să cânte din vioară. O început să îngrădească tot Vertiujeniu. Si tot centrul l-o îngrădit cu sârmă ghimpoasă. Și când
„Un popor nu poate să aleagă din istorie doar momentele care îi convin” () [Corola-website/Science/295626_a_296955]
-
fost profesor la Academia Militară, autor de lucrări militare, membru al Asociației Naționale a Oamenilor de Știință din România. Ciobanu Laurențiu - autorul proiectului “Centrul civic” al comunei Flămânzi. Căliman Eleonora - învățătoare. Chiriacescu Elenă - învățătoare. Diaconescu Emilia - învățătoare. Condurache Elenă - învățătoare. Baraboi Constantin - învățător. Munteanu Petru - pensionar, fost învățător, autorul Monografiei Flămânzi. Guja Gheorghe - profesor și director coordonator la Grupul Școlar Nicolae Bălcescu.
Flămânzi () [Corola-website/Science/302389_a_303718]
-
Printre victimele totalitarismului comunist din comuna Baraboi se numără: Dumitru Onea (n. 1887), (?) Onea, soția și (?) Onea, fiul.Deportați în 1940 în Siberia.Fiul a murit în tren în drum spre locul deportării. Ioa S. Onea (n. 1898), Nadejda H. Onea, soția, Ștefan F. Onea și Agripina
Victimele totalitarismului comunist din comuna Baraboi () [Corola-website/Science/311442_a_312771]
-
represiunii în 1949. Grigore D. Cojocaru (n. 1888), Zinovia I. Cojocaru, soția (n. 1895), Irina F. Spânu, fiica (n. 1925). Deportați în 1949, în regiunea Kurgan.Motivul reprimării: famiglie de “chiaburi”.Reabilitați în 1989. Atanasie N. Cojocaru(fost primar de Baraboi), Zinaida (Zamfira) I. Cojocaru, soția (n. 1880). Acuzați de colaboraționism și deportați în 1949, în regiunea Kurgan.Reabilitați în 1991. Vasile A. Cojocaru (feciorul lui Atanasie și al Zinaidei) (n. 1912),șef de post(polițist), tata a trei copii,care
Victimele totalitarismului comunist din comuna Baraboi () [Corola-website/Science/311442_a_312771]
-
Baraboi este centru de comună în raionul Dondușeni, Republica Moldova. Satul Baraboi este situat în zona de nord a Republicii Moldova, în extremitatea sudică a raionului. Comuna se află la distanță de 16 km de centrul raional - or. Dondușeni, 174 km de capitala
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
Baraboi este centru de comună în raionul Dondușeni, Republica Moldova. Satul Baraboi este situat în zona de nord a Republicii Moldova, în extremitatea sudică a raionului. Comuna se află la distanță de 16 km de centrul raional - or. Dondușeni, 174 km de capitala țării - m. Chișinău. Numele satului corespunde termenului botanic - Baraboi (lat.
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
Satul Baraboi este situat în zona de nord a Republicii Moldova, în extremitatea sudică a raionului. Comuna se află la distanță de 16 km de centrul raional - or. Dondușeni, 174 km de capitala țării - m. Chișinău. Numele satului corespunde termenului botanic - Baraboi (lat. "Chaerophillum bulbosum") - plantă erbacee din familia umbeliferelor, cu rădăcina în formă de bulbi, care poate fi cultivată și ca plantă alimentară. Se zice că, totuși, denumirea satului este în cinstea lui Gheorghe Zavur, poreclit Baraboiul. La nord, moșia satului
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
satului corespunde termenului botanic - Baraboi (lat. "Chaerophillum bulbosum") - plantă erbacee din familia umbeliferelor, cu rădăcina în formă de bulbi, care poate fi cultivată și ca plantă alimentară. Se zice că, totuși, denumirea satului este în cinstea lui Gheorghe Zavur, poreclit Baraboiul. La nord, moșia satului se învecinează cu moșiile satelor Frasin, Codreni, Elinovca și Briceva, la est - cu cele ale satelor Fântanița și Antoneuca, la sud - cu cele ale satelor Ochiul Alb și Mihăileni, la vest - cu cea a satului Ciubara
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
Elinovca și Briceva, la est - cu cele ale satelor Fântanița și Antoneuca, la sud - cu cele ale satelor Ochiul Alb și Mihăileni, la vest - cu cea a satului Ciubara, iar la nord-vest cu cele ale satelor Chetroșica și Caraiman. Prin Baraboi trece șoseaua secundara ce vine din Dondușeni și, urmând prin Mihăileni, se unește cu cea naționala Chișinău-Bălți-Briceni. Moșia satului Baraboi are o suprafață totala de 5062,85 ha, dintre care 1535 ha constituie vatra satului. În structura pedologică predomină cernoziomurile
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
și Mihăileni, la vest - cu cea a satului Ciubara, iar la nord-vest cu cele ale satelor Chetroșica și Caraiman. Prin Baraboi trece șoseaua secundara ce vine din Dondușeni și, urmând prin Mihăileni, se unește cu cea naționala Chișinău-Bălți-Briceni. Moșia satului Baraboi are o suprafață totala de 5062,85 ha, dintre care 1535 ha constituie vatra satului. În structura pedologică predomină cernoziomurile, cele mai fertile soluri. Cernoziomul este reprezentat prin 3 subtipuri: argiloiluvial, răspândit la altitudini de peste 190 m; levigat și tipic
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
mai fertile soluri. Cernoziomul este reprezentat prin 3 subtipuri: argiloiluvial, răspândit la altitudini de peste 190 m; levigat și tipic. În perimetrul satului sunt șapte iazuri, cu suprafața totală de 157 ha. Conform Dicționarului statistic al Basarabiei, editat la 1923, satul Baraboi a fost inființat în 1823, dată care figurează într-o serie de publicații aparute ulterior. Totodată, se constată că în acele vremuri nu este consemnată existența în anii ’20 - ’30 ai secolului XIX-lea a unui sat cu denumirea de
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
a fost inființat în 1823, dată care figurează într-o serie de publicații aparute ulterior. Totodată, se constată că în acele vremuri nu este consemnată existența în anii ’20 - ’30 ai secolului XIX-lea a unui sat cu denumirea de Baraboi în partea dreaptă a zonei superiore a râului Răut. Nu era înregistrat nici în anul 1830 în lista satelor din județul Iași, nici într-o altă listă din 1832. În contract încheiat la 20 decembrie 1839 între comisul Nicolae Cristofor
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
20 decembrie 1839 între comisul Nicolae Cristofor Spiro, mandatarul domnului Principatului Moldovei Mihail Sturdza, și împuterniciții comunității satului Scăieni, Lari Tudor și Iacob Danila, se stipulează: “comisul a pus la dispoziția împuternicitilor comunității satului Scăieni o parte de pământ numita Baraboi din componența moșiei Nicoreni (sau Ochiul Alb), care aparține domnului Moldovei Mihail Sturdza, în vederea strămutării obștii acestui sat”. Așadar, potrivit acestui act de arhivă, satul Baraboi nu exista nici la 1839. El urma să fie întemeiat, precum se menționează în
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
comisul a pus la dispoziția împuternicitilor comunității satului Scăieni o parte de pământ numita Baraboi din componența moșiei Nicoreni (sau Ochiul Alb), care aparține domnului Moldovei Mihail Sturdza, în vederea strămutării obștii acestui sat”. Așadar, potrivit acestui act de arhivă, satul Baraboi nu exista nici la 1839. El urma să fie întemeiat, precum se menționează în contract, în primăvara lui 1840, dacă avea loc strămutarea pe proprietatea funciara a domnului Moldovei Mihail Sturdza a locuitorilor din satul Scăieni. Data întemeierii satului trebuie
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
1840, dacă avea loc strămutarea pe proprietatea funciara a domnului Moldovei Mihail Sturdza a locuitorilor din satul Scăieni. Data întemeierii satului trebuie considerată ziua de 3 ianuarie 1843, când pentru prima dată este atestat documentar. În 1859 statisticile indică în Baraboi 132 de curți, 570 bărbați și 478 femei; în 1875 - 920 bărbați, 961 femei și 276 de case, în 1886 - 295 de curți și 1440 locuitori, volostea Copăceanca, ținutul Bălți. Pentru construcția bisericii, în 1973, prin dispoziția conducerii eparhiale din
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
295 de curți și 1440 locuitori, volostea Copăceanca, ținutul Bălți. Pentru construcția bisericii, în 1973, prin dispoziția conducerii eparhiale din Basarabia, preotul Teofil Mahu de la biserica Adormirea Maicii Domnului din satul vecin Ghizdita (acum Fântânița) a fost transferat în satul Baraboi. În doi ani biserica a fost finisată. La 1 septembrie 1897, în satul Baraboi a fost deschisă o instituție deosebită din sistemul învățământului public rusesc, și anume o școala normală de băieți, numita în rusește Baraboiskaia vtoroklasnaia școla, ceea ce, în
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]