200 matches
-
coruperea ei prin introducerea acestora în limbajul curent. Necazul e că nu s-a învățat nimic din efectele acestui fenomen, deși marii scriitori români au criticat această meteahnă deplorabilă a românilor. • Ce este mai grav, actualii snobi promovează în continuare barbarismele, de data asta din limba engleză, într-un ritm mult mai intens decât odinioară „bonjuriștii”, fenomenul având o dezvoltare exponențială față de trecut. Există atâta persuasiune în folosirea englezismelor de către toți membrii societății românești, încât toate căile de comunicare și transmiterea
LIMBA ROMÂNILOR-7 (ULTIMUL EPISOD) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376746_a_378075]
-
față de trecut. Există atâta persuasiune în folosirea englezismelor de către toți membrii societății românești, încât toate căile de comunicare și transmiterea mesajelor sunt sufocate de englezisme care provoacă nedumerire și neînțelegere din partea receptorilor, necunoscători ai limbii engleze. Culmea este că majoritatea barbarismelor, atât cele din limba franceză (celebrele „furculision”) cât și cele din limba engleză sunt cuvinte provenite din limba protolatină, stră, stră, străbunica limbii dacoromâne, niște neologisme la mâna a doua, întrucât respectivele sunt deja neologisme din franceză. Să exemplific cu
LIMBA ROMÂNILOR-7 (ULTIMUL EPISOD) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376746_a_378075]
-
sensul că luptă să-și păstreze identitatea și trebuie să li se respecte acest drept. Atunci, noi de ce nu vrem să ni se respecte acest drept, măcar pe teritoriul nostru? Pensionarii-ultimii mohicani Totuși, nu mă îngrijorează așa de mult agresiunea barbarismelor englezești. Dintre ele, limba română va adopta multe neologisme, pentru a-și dezvolta posibilitățile de comunicare. Dar va rămâne în continuare tot limba română. Un alt fenomen mă pune pe gânduri: cântecele românești nu mai au cuvinte românești. Se cântă
LIMBA ROMÂNILOR-7 (ULTIMUL EPISOD) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376746_a_378075]
-
neologisme, pentru a-și dezvolta posibilitățile de comunicare. Dar va rămâne în continuare tot limba română. Un alt fenomen mă pune pe gânduri: cântecele românești nu mai au cuvinte românești. Se cântă numai englezește. Aici nu mai este vorba de barbarisme. Pur și simplu, cuvintele românești au fost înlăturate în totalitate. De unde și de ce atâta furie și dispreț față de vorbele românești? Cred că din dorința cântăreților și compozitorilor de a deveni vedete internaționale. Dar atâția cântăreți talentați care (încă) mai cântă
LIMBA ROMÂNILOR-7 (ULTIMUL EPISOD) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376746_a_378075]
-
limbii românești Sper ca acest scenariu să rămână doar un coșmar creat de îngrijorarea și tristețea mea. Realitatea este cu totul alta. Toți artiștii talentați, toți oamenii de cultură adevărați din țara asta iubesc limba română, o vorbesc corect, fără barbarisme și o apără când snobii o stâlcesc cu străinismele lor. Apoi, avem „ofițerii de gardă” ai limbii noastre, toți învățătorii, profesorii, în special cei de limba română, care se străduiesc în anonimatul lor modest, să-i învețe pe copiii și
LIMBA ROMÂNILOR-7 (ULTIMUL EPISOD) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376746_a_378075]
-
orice sentiment, cât de fin, sub foarte multe raporturi și, mai ales, sub acela al varietății și al unei armonii de o esență cu desăvârșire subtilă”. Iată deci, suficiente motive să cred că limba română va fi nemuritoare, cu toate barbarismele care o lovesc neîncetat. Ea va rămâne veșnic pentru noi, ca... „un fagure de miere” și ca „un șirag de piatră rară/risipită pe câmpie”. Mult e dulce și frumoasă!.. Galați, ian.- febr. 2010 Referință Bibliografică: LIMBA ROMÂNILOR-7 (ultimul episod
LIMBA ROMÂNILOR-7 (ULTIMUL EPISOD) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376746_a_378075]
-
albastru”. Iată cum se îmbogățește limba prin concentrare de metafore. Cu astfel de cuvinte se pot crea alte metafore, multiplicând limbajul într-un ritm exponențial, cu un noian de sensuri și înțelesuri, dând forță mesajelor, mult mai mare decât orice barbarism din limbajul snobilor. Poeții reușesc să flexibilizeze limbajul și prin transformări morfologice îndrăznețe. Astfel, substantivele devin adjective, verbe, adverbe, dar și invers, prin substantivarea părții morfologice. De fapt, limba română acceptă orice transformare morfologică a cuvintelor, care, poate fi combinată
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
cu totul nefondată. Empiric, contrariul deja se manifestă: vedem în Europa popoare cu un nivel foarte ridicat de cultură, dar cu sisteme gramaticale destul de simple. Bogăția de cuvinte, cînd este numai destul de considerabilă, denotă mai curînd a fi vorba de barbarisme; în același fel elaborarea gramaticii are puțină importanță. Aceasta este de multe ori doar o abundență de diferențe semnificative. Astfel găsim, de exemplu, la gramaticienii arabi și turci o foarte mare subtilitate și o minuțiozitate peste măsură ca semne evidente
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ziua în care Republica nu va mai avea a se teme pentru existența ei; căci aceasta e vorba de care se uzează și se abuzează pururea. Dumnealor se măgulesc de-a avea o politică practică pentru care au inventat un barbarism, oportunismul. Au cuvânt să laude această politică; dar ar fi mai bine de-a o practica. Ea a fost politica tuturor adevăraților oameni de stat. Făr-a vorbi de marii politici, al căror nume l-a păstrat istoria, avem în zilele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
considerațiile prevenției, cât și ale reeducării atunci când este schițată lista pedepselor, un mare bine social poate fi sacrificat în scopul de a câștiga o mică îmbunătățire în acuratețea pedepsei din punctul de vedere retributivist. Pe de altă parte, acuzațiilor de barbarism aduse retributivismului li s-a replicat că se bazează pe o presupunere greșită că singura teorie de acest fel este lex talionis și, prin urmare, o teorie care folosește considerațiile retributiviste doar pentru a fixa limitele superioare ale pedepselor și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Perspectiva prea comună asupra existenței, mediocritatea inteligenței artistice, gustul pentru senzaționalul ieftin, respectarea unei rețete, stereotipia, automatismele narative și expresive, la care se adaugă fie folosirea cam aproximativă a limbii, fie întrebuințarea unui limbaj uneori prețios, cosmopolit și împestrițat cu barbarisme fac din proza lui C. o operă-kitsch. Agrementându-și istorisirile cu spații și trasee de vis, cu palate sau hoteluri de lux, cu interioare fabuloase, populate de personaje eclatante prin bogăție sau frumusețe, care consumă lucrurile cele mai fine, el a
CORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286413_a_287742]
-
amelioreze starea lor materială prin acțiunile lor pe piața liberă. Aceste aspecte “nevăzute”, cum ar spune Bastiat, sunt eludate în modelul dezvoltării sustenabile. “Puțin altceva este necesar pentru a purta un stat la gradul cel mai înalt de opulență din barbarismul cel mai de jos decât pace, impozite mici și o administrare tolerabilă a justiției; toate celelalte fiind aduse prin cursul natural al lucrurilor”, scria cu peste 2 secole în urma, Adam Smith. CAPITOLUL 2 CAPITALUL UMAN ÎN MATRICEA FACTORILOR DEZVOLTĂRII ECONOMICE
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
climat excelent; cei din urmă, inteligenți și educați, sunt bogați, prosperi și fericiți, deși trăiesc în circumstanțe comparativ nefavorabile. Oamenii ignoranți și needucați, cu toate că posedă toate resursele și energiile necesare pentru producerea de bogăție, sunt uniform captivi în sărăcie și barbarism”. Un alt economist britanic, Nicholson a încercat să măsoare magnitudinea factorului uman în capitalul național, într-o lucrare publicată în primul număr al Economic Journal. El nu a argumentat dacă investiția în capitalul uman este sau nu necesară, dar a
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
de imaginație a traducătorului care, cunoscând bine informația oferită de textul în limba sursă, nu percepe că transferul efectuat de el este neinteligibil pentru omul obișnuit. Mai mult, familiarizarea cu literatura de specialitate tradusă neglijent într-un jargon plin de barbarisme îl poate determina să producă un text artificial, neglijând resursele bogate ale limbii receptoare. Totul poate fi complicat în continuare de concepția greșită că Biblia ar fi un document dictat ca atare și deci singură formă de traducere ce s-
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
spus, există declarații în care conținutul exprimă cu claritate ce urmărește firma, într-un stil elegant și în... limba română, dar există și declarații fără conținut, fără logică și exprimate într-o „limbă de lemn”, caracterizată de o abundență de barbarisme sau într-o traducere de slabă calitate din limba engleză. Probabil că formularea cea mai uzitată și mai banală este cea în care se afirmă grija pentru client, dorința de a face produse de cea mai bună calitate, de a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
care stă în fotoliu! El preferă să vorbească limba țăranilor, cea a halelor - zice el - și a oamenilor simpli: în franceză, în dialect gascon, dacă trebuie. Să creeze un personaj conceptual? Și mai ce? Filosofia nu constă în inventarea unor barbarisme, a unor perdele de fum ori a unor limbaje absconse, ea își are casa în cuvântul care vindecă, salvează și te ajută să trăiești, adică să mori - inversul însemnând același lucru. Iar Montaigne se declară gata să utilizeze toate resursele
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
o zonă încă nebătută a conștiinței și a cunoașterii noastre. Puritanismul lui Bocca este bine cunoscut. Așadar, în domeniul acesta, el nu poate decât să recurgă la locuri comune, întotdeauna dătătoare de siguranță, fapt ce conferă limbii sale un anumit barbarism, din care ies la suprafață - ca acel murdar la Natalia - maîtres à penser și sprint: vulgaritatea lingvistică este produsul direct al unei conștiințe murdare; la rândul ei, aceasta e produsă de recurgerea la locuri comune. De altfel, sunt în mod
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
s-au abătut peste aceleași locuri, silindu-i pe daco-romani să se refugieze în „fortăreața Carpaților“, spre a-și conserva limba și instituțiile, „pregătindu-se să se întoarcă iarăși pe câmpurile fertile ale Valahiei, unde valurile contradictorii ale civilizației și barbarismului s-au întâlnit adesea unul cu celălalt, așa precum curentul oceanului întâlnește furtuna“14. Asemenea apreciere, ca și altele de aceeași factură, se impune - precum s-a observat deja15 - prin stilul și argumentele istoriografiei vremii. De la Giurgiu, unde a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
N. Bănescu, Academia grecească din București și școala lui Gheorghe Lazăr, extras din „Anuariul Universității“, Cluj, 1923-1924, Institutul de arte grafice „Ardealul“, 1925, p. 28-29. • Neofit Duca era adeptul întrebuințării limbii antice „curate“ în școală, pronunțându-se împotriva „agramatismelor“ și barbarismelor limbii populare, pledând pentru menținerea purității limbii vechi; Eufrosin Poteca, coraist convins, se manifesta în favoarea limbii vii și împotriva folosirii „recoltei de deșeuri“, deci a elenei antice. Vezi Cornelia Papacostea-Danielopolu, Les contacts des intellectuels roumains..., p. 11-12. limbilor respective“18
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
articole, unele adevărate reportaje, pe teme sociale și culturale, biografii ale oamenilor celebri, compilate uneori din revistele apusene. O atenție constantă a acordat-o problemelor limbii române literare. Era adeptul introducerii alfabetului latin, pleda pentru o limbă „populară”, ferită de barbarisme și excese latinizante. Referirile pe care le face la literatură dovedesc lecturi bogate și discernământ. Preocupat de literatura națională, publică din manuscrisele poetului Alecu Văcărescu, prezentat ca un „Petrarca românesc”. Analizând o poezie a lui Gr. Alexandrescu și alta a
GENILIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287214_a_288543]
-
Pentru elevele Azilului „Elena Doamna” din București, unde a fost un timp profesoară de declamație, a scris mici scenete cu teme morale. A tradus din E. Scribe comediile Rebeca, Armele femeii, Ministromania. Limbajul său e greoi, cu multe franțuzisme și barbarisme. SCRIERI: Poezii și proză, București, 1871; Situațiunea Teatrului Național sub direcțiunea d-lui Ion Ghica, București, 1877. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 20-26; Gh. Cardaș, Maria Flechtenmacher, în Poeți munteni până la Unire (1787-1859), București, 1937, 497-498; Miller-Rădulescu, Evoluția, 174-177; Lelia
FLECHTENMACHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287018_a_288347]
-
afirmație de principiu contrastează, cum se întâmplă adesea la scriitorii creștini, cu practica efectivă urmată apoi de Grigorie. Iar în acel pasaj, scriitorul afirmă și că nu se îngrijește să evite stridența unor cuvinte rău puse împreună, confuzia produsă de barbarisme și alte reguli de acest gen. Recent, L. Holtz a observat a observat că, prin această declarație de principiu, Grigorie nu voia deloc să respingă o scriitură conformă cu exigențele unui stil îngrijit, ci voia să conteste (chiar fără să
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
din Spania, încă păgâni, în esență, și înclinați spre superstiție; aici, scriitorul, care se inspiră din tratatul Despre felul cum trebuie catehizați cei simpli întru credință (De catehizandis rubidus) al lui Augustin (cf. p. ???), folosește un limbaj simplu presărat cu barbarisme, conform cu auditoriul căruia i se adresa. Aceasta era o modalitate pe care am văzut deja că o practica Cezar de Arles. În 572, conciliul de la Braga scosese în evidență necesitatea de a combate superstițiile care dominau încă satele din regiune
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de afirmație de principiu contrastează, cum se întîmplă adesea la scriitorii creștini, cu practica efectivă urmată apoi de Grigorie. în acel pasaj, scriitorul afirmă și că nu se îngrijește să evite stridența unor cuvinte rău puse împreună, confuzia produsă de barbarisme și alte reguli de acest gen. Recent, L. Holtz a observat că, prin această declarație de principiu, Grigorie nu voia deloc să respingă o scriitură conformă cu exigențele unui stil îngrijit, ci să conteste (chiar fără să-i amintească numele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Spania, încă păgîni în esență și înclinați spre superstiție; aici, scriitorul, care se inspiră din tratatul Despre felul cum trebuie catehizați cei simpli întru credință (De catehizandis rubidus) al lui Augustin (cf. p. 000), folosește un limbaj simplu, presărat cu barbarisme, conform cu auditoriul căruia i se adresa. Aceasta era o modalitate pe care am văzut că o folosea și Cezar de Arles. în 572, conciliul de la Braga sublinia necesitatea de a combate superstițiile care predominau încă în satele din Galicia; mai
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]