365 matches
-
dar pe cei care nu o știu?! Înlocuirea cuvintelor într-un discurs ține mai mult de diplomație. Eu am învățat, însă, de la ai mei din neam că, atunci când vrei să dai cu barda, te duci și iei de la locul ei barda. Revin însă la prima ediție a ,,Zileleor Marin Sorescu'' și amintesc faptul că ele au fost organizate tot în vremuri de sărăcie. Se ține asta, adică sărăcia, de noi mai ceva decât râia de pielea broaștei, în condițiile în care
DESPRE PROSTIE ŞI SĂRĂCIE CA FORMĂ MANIFESTĂ, ARTICOL DE NICOLAE BĂLAŞA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351990_a_353319]
-
ÎNSEAMNĂ A MINȚI! 41.Dintr-o altă galaxie..dragostea? 42.Privește! 43.De-ai vrea să mă ierți... 44.Ștrengari copilăriți.. 45. INTERVIU CU DOAMNA CE ADUCE UN PLUS FRUMOSULUI, DOAMNA LUNGU LENUȘ! 46. Poetul 47. Limba română! 48. Aplatisimi...barde !? 49. Philosophy on the Șea... 50. Interview with the first engineer, Șir Yankov Zlatin Stoyanov 51. Marinarul 52. Pe malul mării.. 53. Cand mă-ncerca... 54. A fi puternic... ! ? 55. Meditații despre dragoste. 56. Luminarea ce întrece! 57.Corectorul imperfecțiunii
LANSARE DE CARTE ON-LINE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350602_a_351931]
-
cu mult mai rele. Urcară pe scări, către turn. Omul acela deschise o ușă și îngenunche cuprins de o suspectă teamă. Doamnele intrară în camera întunecoasă și umedă. Undeva în fundul ei, așezată pe un fel de jilț, probabil cioplit cu barda, văzu o ființă foarte asemănătoare cu personajul Jaba din vestitul Război al Stelelor. Adică un monstru marin acoperit cu blănuri, având ochi mici înfundați în grăsime, fără dinți, cu piele albicioasă, încrețită peste faldurile de osânză. Din fundul sacului cu
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
lânii, precum și „jetoane” confecționate din pereții vaselor, utilizate probabil pentru diferite jocuri, specifice mediului militar, de cazarmă. Obiectele din fier descoperite sunt de natură civilă și militară. Ele sunt numeroase și variate: unelte de făurărie (ciocane, clești, dălți), tâmplărie (topoare, bărzi) sau agricole (brăzdar de plug, sape, seceri) materiale de construcție (cuie, ținte, scoabe), obiecte de întrebuințare curentă (vase, strecurători, cuțite), piese de harnașament (psalie, zăbală) sau arme (pumnale, vârfuri de sulițe și săgeți). Aici putem adăuga și variatele piese de
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
nu mai aveam nici o șansă. Cu greu mi-am impus să nu te mai caut. Aveai viața ta, femeia ta, ce puteam să mai fac? Tu ai ales, fii sincer, numai dacă poți! Ești fericit? Parcă m-a lovit cu barda în moalele capului! Am tușit, să-mi revin. - Nu știu să răspund la această întrebare, mă depășește! Fericirea este o iluzie, o himeră! - Și a meritat atunci? Am simțit că mă strânge mai tare de mână. Mi-am dat seama
PRIMĂVARA, TINEREŢEA VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354785_a_356114]
-
că avem mai multe doamne care practică această îndeletnicire intelectuală decât domni, așa că, iată, statisticile indică o majoritatea feminină. Poți să fii o mână de fier într-o mănușă de catifea ori o mână finuță, care nu se teme de bardă! Ca să fii un bun critic trebuie să ai calități înnăscute, șlefuite în cursul formării profesionale și exersate prin practică. Printre cele „obligatorii” sunt spiritul de observație, curajul, capacitatea de analiză, puterea de sinteză, memoria. Evaluarea unui spectacol e o operațiune
FILMUL E... AMANTUL MEU ! de MAURA ANGHEL în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/355303_a_356632]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > ÎNDEMNURI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 275 din 02 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului ÎNDEMNURI Zburați cocori sub cerul nesfârșit, Aripile voastre largi stindarde, Nu vă limitați în infinit, Iar tu nu înceta, creează barde. Alergați miei pe câmpul de smarald Dansați fără nici o regulă precisă, Ascundeți-vă în al vântului fald, Da pruncule, calea ți-e deschisă. Curgi râule în plină libertate, Nu te opri în cale-ți sfios, În unde e atâta puritate
ÎNDEMNURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355708_a_357037]
-
înfometarea comunității umane, deci posibila dispariției a acesteia. 2. Figura vânătorului Grui-Sânger este prezentată cu o evidentă admirație deși ea nu exprimă de fel încredere sau simpatie: „Ivindu-se pe munte o naltă arătare/ Ce stă în dreptul lunei c-o bardă groasă-n mână ... Și până-n ziuă urlă dulăii de la stână” ... Grui-Sânger, ucigașul, e regele pădurei! (Vasile Alecsandri; Grui-Sânger, Poezii alese; ed. Minerva, Buc-1990). Iar cei impresionați de spectrala apariție sunt: „Atunci păstorii sarbezi zăresc din depărtare”... Iată deci cum poetul
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
orez undit, ceapă tocată, boia de ardei și cimbru. Zeama în care s-au fiert mațele este păstrată pentru a se consuma cu turtă. Trandafirii - cârnați în altă parte - sunt pregătiți din carnea trandafirilor ( mușchii burții ) și slănină tocate la bardă și condimentate cu usturoi. Cu acest amestec se umplu mațele subțiri ale porcului. Aceștia se pun la uscat și apoi la fum. Din aceștia se consumă la masa de Crăciun, fripți, alături de mațe și murături. Între Crăciun și Anul nou
OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]
-
incendiat trupul Până la ultimul os. Ia urna deci și umblă, Mergi până acolo Unde ți-am zis Primul Te iubesc! Răstoarnă acolo Toate sosirile și plecările Purificate pe rugul viselor uitate într-un alt timp. ÎNDRĂZNEALĂ Senin, călăul își ștergea Barda de sânge. Mai retezase un cuvânt Ce se crezuse rege. Un abur întunecat O arătare ca o pasăre de pradă Se ridica de pe leșul cald Alungând cuvintele Ce se adunau din spațiu Să petreacă la căpătâiul mortului Care, nebun, îndrăznise
GEORGHE NEAGU + APĂ ŞI LACRIMI (POEME) de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362748_a_364077]
-
ziua aia , soarele nu se arătase deloc. Ba parcă încercase să fulguiască un pic, mai de dimineață, dar până la urmă, spre seară, se lăsase un frig uscat. Ciodin tocmai adusese un car de lemne, mai mult creci . Le tocase cu barda și le stivuise sub o șiră de paie să le aibă nevastă-sa pentru încălzitul apei când o să taie purcelul de Crăciun. Anul ăsta, de se duse, fu cam sărac pentru Ciodin. Așa că și porcul de Crăciun se transformase într-
CIODIN, AUTOR ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353883_a_355212]
-
Nimeni nu se putea supăra pe Emil. El făcea poante doar de dragul poantei. Aștepta să râdem noi. Abia într-un târziu zâmbea și el, ca un actor fin de comedie. Se amuza de orice, de oricine, dar nu dădea cu barda. Îi punea pe fugă doar pe cei ce ar fi atentat în vreun fel la Corina. Era mereu cu ochii pe ea, ca un bodyguard pe viață și pe moarte. În fiecare an, în 19 septembrie, de ziua lui, își
EMIL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347217_a_348546]
-
rostului scriitorului pe lumea aceasta, cu alonjă subtilă, în veșnicie. Părerea Melaniei Cuc în legătură cu “arta conversației” este următoarea: “Vorbim nu conversăm. Arta conversației s-a pierdut în ultimele decenii, și nu doar în România. Frazele noastre sunt ca tăiate din bardă, abrupte sau la capătul celălalt al sentimentelor, frazele ne sunt alunecoase ca un gușter rece care îți intră în sân. Fiecare vrem să-l convingem pe celălalt de adevărul nostru, personal. Nu ne prea pasă de părerea interlocutorului și ne
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
fa, țaică? răspunse Lenica, din pragul cuniei. - Vezi că avem niște treabă. Să vii fuga, că te cheamă. - Aha. Viu acu'. * Anica reteză câteva căpățâni de varză, din oboraș. Puse cârpătorul jos, în cunie, și începu să toace varza cu barda. Șade în genunchi și toacă varza, ca și când ar toca foi, la rațe. Apoi, o pune pe măsuța rotundă, cu trei picioare. Lenica aduse, din tinda beciului, oalele cele mari de pământ. O oală are o vadră. Le opări bine. N-
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
problemă, Privesc în ochii-ți să te ghicesc - Și te iubesc! Iubita: Îți par o noapte, iti par o taină Muiată-n pala a umbrei haină, Îți par un cântec sublim încet - Iubit poet? O, tot ce-i mistic, iubite barde, În acest suflet ce ție-ți arde, Nimic nu e, nimic al meu - E tot al tău. Referință Bibliografica: Noapte de veghe pentru Mihai Eminescu / Mihai Marin : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1260, Anul IV, 13 iunie 2014. Drepturi
NOAPTE DE VEGHE PENTRU MIHAI EMINESCU de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360530_a_361859]
-
mai plânge... Basarabie iubită, stai și-așteaptă la hotare, Până domnul dintre vise, domnul tău, Ștefan cel Mare, Va uni țara lui dragă precum pofta ce-a poftit, Precum dragostea lui sfântă pentru tot ce a iubit. Brâncovenii mor de bardă că n-au vrut să se turcească Asta-i țara lor cea sfântă, mândra Țară Românească, Horia, Crișan și Cloșca dorm în Munții Apuseni, Avram Iancu la-mpăratul a cerut dreptate ieri, El e viu, trăiește încă și coboară la
UNDE SUNTEŢI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359931_a_361260]
-
Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 697 din 27 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Gheorghe Gheorghe al lui Tudor, Fiert în foc de cositor Și în jar de-argint și fludor, Ca lumina ochilor, Nu e bard mai bard cu barda Să despice dor cu dor Inimile moi cu joarda Doinelor, baladelor. Și nu e român mai dacic, Mai român și simțitor Decât tine, om, ce tragic Vei trăi după ce mori... Nu e vreun bărbat de țară Cu suflet mai trăitor
TU, MĂRITE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359258_a_360587]
-
El a fost adus la curtea domnească, unde i s-a dat să mănânce carne de vițel, pe care și-o frigea singur în țiglă, iar în loc de apă, bea din butiile cu vin roșu. Un meșter fierar i-a făcut barda după voia lui, precum și cele o sută de cuie pe care haiducul le-a luat în desagă și a pornit la drum, oprindu-se într-o poiană, care se cheamă azi Gura Văii. Aici a strâns rășină de pe târși, pe
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
se cheamă azi Gura Văii. Aici a strâns rășină de pe târși, pe care o topea la foc și o turna peste niște câlți. El a făcut mulți bulgări de rășină cu câlți, în care a înfipt cuie. Apoi a luat barda în mâna dreaptă și fluierând o doină haiducească a pornit spre iaz. Balaurul stătea tupilat între stânci, sorindu-și solzii de aur și era mulțumit că prada îi vine cântând. Când fiara s-a repezit la haiduc să-l sfâșie
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
i-a aruncat bulgării, așa încât, în lăcomia lui, balaurul și-a încleiat gura cu rășină, spărgându-și-o în cuie. Nemaiputându-și descleșta dinții din rășină a ridicat capul în sus de durere, iar atunci Hălăuceanu l-a izbit cu barda în gușă, unde n-avea solzi, tăindu-i capul. Zvârcolindu-se, trupul fiarei a căzut în iaz, iar cu ghearele a ros stânca, făcând un jgheab prin care apa din iaz a început să se scurgă mereu, așa încât și stânca
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
scriu câteva cuvinte și despre experiențele timpurii avute de acești adulți suferinzi de neîndestulare. Vreau să subliniez că vorbesc despre ipoteze, experiențe din cabinet și viața personală, studii de specialitate și teorii din domeniu, așa încât vă rog „nu dați cu barda” dacă nu vi se potrivesc 100%. Ca adulți, ajungem să credem cu tărie că asprimea cu care am crescut a fost benefică - și asta deoarece, din disperarea de-a sta departe de suferință, ne construim povești despre invulnerabilitate și perfecțiune
Nemulțumirea de propriul corp și de propria imagine, boala majorității în lumea minorității perfecte () [Corola-blog/BlogPost/338411_a_339740]
-
bine-i să auzi cârâială de cioară decât manea scăpată de sub control la crâșma lui Cujbă!... Sigur că da! Îți vine să scoți lacrămi când știi ce-a fost și când vezi ce-a rămas! Îți vine să iei o bardă și (fără nici urmă de milă) s-o azvârli spre Cer! Riști să rămâi fără bardă, deoarece (de rezolvat) nu rezolvi nici o brânză! Ce să fac Șeful, dacă Drăcimea-i stăpână pe aer, pe ape, pe pământuri, pe suflete și
Dumnezeu nu circulă pe Facebook (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/340040_a_341369]
-
Sigur că da! Îți vine să scoți lacrămi când știi ce-a fost și când vezi ce-a rămas! Îți vine să iei o bardă și (fără nici urmă de milă) s-o azvârli spre Cer! Riști să rămâi fără bardă, deoarece (de rezolvat) nu rezolvi nici o brânză! Ce să fac Șeful, dacă Drăcimea-i stăpână pe aer, pe ape, pe pământuri, pe suflete și pe trupuri? Stă (și El) cu mâinile-n Calea Laptelui și așteaptă să (se) dărâme Turnul
Dumnezeu nu circulă pe Facebook (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/340040_a_341369]
-
nivelul conștiinței. Nu am abordat subiectul când era hoț, din mai multe motive. În primul rând m-a afectat emoțional. În al doilea rând nu e bine să scrii, fără să ai cât mai multe date. Așa, să dai cu barda, e foarte ușor. Mulți au și făcut-o! Întrebările, adresate de mulți dintre prietenii mei, m-au determinat să scriu despre acest nefericit eveniment. Și, mai ales, atitudinea de tip securist a celor de la STS. Cu de acum răspopitul general
TABLETA DE WEEKEND (55): ZBOR BN2-YR-BNP de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341990_a_343319]
-
mai abitir mă-mproșcă Demagogii, politrucii: Pui de cuci ce sug la cloșcă Și la miere le curg mucii... Ci chemând la deșteptare Pe-adormiții-ntru-pieire, Incomod și-ncurc pe care Proști îi vor și-n ne-simțire. Spusele-mi tăind ca barda, Iuștiind pleasnă ca biciul Către ăl de sare coarda, Îl ofusc șfichindu-i viciul. N-am a mă înmărmuri că Tâmpul ce nu-i tâmp destul Pe isteț vatămă, strică Făloșindu-se fudul. Mimilor ce mă pastișă Și scârmesc ca epigonii
MIMILOR MEI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341927_a_343256]