147 matches
-
a întâmplat? - Ce să se întâmple! Copiii bătrânei de care îngrijeam s-au hotărât că-i mai simplu și economic pentru ei ca s-o ducă pe bătrână la azil unde tot româncele noastre lucrează în general, nu italiencele. Românce, basarabence, ucrainence, bulgăroaice, mai puțin poloneze și chinezoaice. Sunt în șomaj și-mi caut de lucru daca vreau să mai stau în Italia: Dacă plec acasă nu-mi intră banii pe card, săptămânal trebuie să mă prezint la Agenție. Nu poți
ROMAN IN LUCRU, CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377845_a_379174]
-
de valori, chiar dacă locuiesc între Prut și Nistru, pe un teritoriu cu o istorie zbuciumată. Un scop, nu doar al meu, ci și al tinerilor de aici, este să readucem România Mare la fostele hotare.” Emoționant final al confesiunii adoslescentei basarabence Alexandrina Vlas pe care vreau să o știu surioara de limbă și de spirit a Anei Maria Gîbu. Cred în amândouă, le citesc, le recomand... Îndemn Spre lună pe schele Urcă în noapte Speranțele himere Împletindu-se în stele Visul
SĂ READUCEM ROMÂNIA MARE LA FOSTELE HOTARE” – ALEXANDRINA VLAS DIN BASARABIA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379617_a_380946]
-
fost legionar; -clasa VI A - Dabija Ștefan - basarabean refugiat; -clasa VI C - Slăvescu Elena - expropriați Tg. Jiu. La Secția Serală: -clasa X B - Găman Sabin - exclus [P.M.R.]; -clasa IX B - Bujdujan Alex. - basarabean înstărit, refugiat; -clasa X A - Donțu Eugenia - basarabeancă, refugiată, prinsă cu falsuri de note în catalog; -clasa XI A - Gebeanu Leonid - basarabean, refugiat, exclus; -clasa XI C - Prisecaru Zoe - basarabeancă refugiată (moșieri, soțul dislocat). Concluziile directorilor în consiliul din 10 XI 1958, pentru munca diriginților: 1.Diriginții fără
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
B - Găman Sabin - exclus [P.M.R.]; -clasa IX B - Bujdujan Alex. - basarabean înstărit, refugiat; -clasa X A - Donțu Eugenia - basarabeancă, refugiată, prinsă cu falsuri de note în catalog; -clasa XI A - Gebeanu Leonid - basarabean, refugiat, exclus; -clasa XI C - Prisecaru Zoe - basarabeancă refugiată (moșieri, soțul dislocat). Concluziile directorilor în consiliul din 10 XI 1958, pentru munca diriginților: 1.Diriginții fără planificare, fiind unul singur care a prezentat planificarea. 2.Temele educative se țin la întâmplare, fără o orientare ideologică. 3.Se adresează
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
, Sultana (17.III.1948, Mihail Kogălniceanu, j. Constanța), critic literar. Este fiica lui Zisula Craia, aromân din Munții Pindului stabilit în România în 1938, nepot al poetului Zicu A. Araia, și a Taisiei, basarabeancă refugiată dincoace de Prut după invazia sovietică din iunie 1940. C. face școala primară și liceul la București, tot aici urmează și Facultatea de Filologie, luându-și licența în 1971. Este o vreme redactor la „Livres roumains”, apoi la revista
CRAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286468_a_287797]
-
de Carte (Chișinău, 1999). SCRIERI: Adagio, pref. Leonida Lari, Chișinău, 1989; Aura de apărare, Chișinău, 1989; Soliloc, Chișinău, 1992; Descărcare în egretă, Timișoara, 1999; Canonul tăcerii, pref. Adrian Dinu Rachieru, Chișinău, 2000; În regatul suferinței, Timișoara, 2000. Repere bibliografice: A. Basarabeanca, Existența în cumpănă, LA, 1993, 18 februarie; Călin Ciornea-Josu, În căutarea autorului, „Semne”, 1996, iunie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 244; ; Grigore Chiper, O existență între anod și catod, „Contrafort”, 1999, 11-12; Emilian Galaicu-Păun, Poezia de după poezie, Chișinău, 1999, 108-112; Simion
TRIFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290273_a_291602]
-
rândurile optzeciștilor de factură postmodernistă. De altfel, Mihai Cimpoi remarca la un moment dat că „instabilitatea postmodernistă este zeița protectoare a poetului timid și totodată cinic, ironic”. SCRIERI: Calmant pentru alter ego, pref. Eugen Lungu, Chișinău, 1993. Repere bibliografice: A. Basarabeanca, Aspirație la fuga îndărăt, LA, 1992, 7 ianuarie; Eugen Lungu, Portret de grup, Chișinău, 1995, 7-6; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 250; Liviu Capșa, Tineri poeți basarabeni, TMS, 2001, 4. I.C.
NICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288452_a_289781]
-
chinezesc, unde mă amuzam foarte povestindu-le că așa e globalizarea: doi tineri români se căsătoresc la Bloomington cu un naș evreu român plecat în Franța, însurat cu o franțuzoaică evreică și venit în America. La căsătoria lor vin prietenii: basarabeanca Adriana Călinescu, semigrecoaica Cristina Zarifopol, humuleștenul Lucki Illias și cu ardeleanca de mine. Căsătoria este oficiată de o americancă de origine italiană. Mergem apoi cu mașini germane și japoneze la un restaurant chinezesc la care serveau mexicani și portoricani. Mâncăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
făcea gestul de a întoarce paginile, umezindu-și din când în când degetele cu un scuipat. „Murmansk“, a șoptit în cele din urmă, neîncrezător, totuși. „Sau poate Vladivostok...“ „Nu, Matvei. De la Chișinău. La școala aceea din Ordjonikidze era o profesoară basarabeancă, măritată cu un rus care făcuse armata la Chișinău și pe care, când s-a liberat, l-au trimis telefonist în Osetia.“ Matvei aproba fiecare vorbă a mea. Apoi a mai cerut două ginuri. Le-am sorbit tăcuți, eu foindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
din unele filme. Că era fiu de general. Că tatăl lui a fost trimis să comande nu știu ce regiment în Chișinău și mama lui, actriță în Moscova, n-a vrut să-l urmeze. Cum taică-su s-a încurcat cu o basarabeancă, șefă pe la propagandă, a divorțat de maică-sa și a trăit mulți ani așa, în amantlâc, cu femeia aceea. A crescut fără tată. Generalul se stabilise definitiv la Chișinău. În vacanțe, când era mai mic, îl mai chema la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
carte frumoasă pagini bine scrise, cu multă duioșie în ele, cu soiul acela de umanitate pe care o știam că există, o intuiam, o căutam, dar nu o puteam urma. Îmi venea să-i spun că și mama mea era basarabeancă și nu mai fusese la casa lor din al doilea refugiu, din ’44, de când luaseră rușii definitiv Basarabia. Cum ne trimisese într-un an chemare un fin al mamei (nu mai avea rude directe care să o cheme), cum făcuserăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Îi cere mai Întâi recomandarea medicului, cum Însă bătrânelul insistă, ea Îi eliberează medicamentul, dar Îl Întreabă: „Nu vă supărați, dar pentru ce aveți nevoie de o cantitate atât de mare?”. „Ei”, zice bătrânelul, „mâine seară sosește un autocar cu basarabence și, știți, profit și eu de ocazie...” Peste două zile, același bătrânel, aceeași farmacistă. Stau față În față și se privesc printre ochelari. „Cu ce vă putem fi de folos?” Întreabă doamna În halatul alb. „V-aș ruga să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
știe ceva - ei veniseră la noi, nu ca să facă apostolat, ci avere. Uite, se zice că bucătăria moldovenească e variată, rafinată - și, după ce am putut-o compara cu altele, credem că așa e - dar Învățătoarele le-au Învățat pe rafinatele Basarabence să gătească și altceva decât ce știau ele... Noi am adus la sate, nu numai cunoștințe de agronomie, de igienă, chiar de arhitectură - În fine, noțiuni... - Încredințate de profesorii noștri, dar mai degrabă, fără voie, am Întărit, prin prezența noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
primul: dacă ea, domnișoara zice că Tecla-i slujnică, atunci nu se cade ca ea, și domnișoară și Învățătoare și din Ardeal, să știe ce știu fetele-de-la-noi, de le zice ea slujnice. Și domnișoara zice că de ce să nu se cadă: basarabence, ardelence, slujnice, domnișoare, fetele-s la fel făcute - să mă uit eu bine la ea, să-i spun dacă nu-i făcută ca și Tecla. Eu spun că n-am văzut-o cu ochii trupului, că era-ntuneric și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ascultat ce ziceau ele, chiar și Muta, acestea fiind singurele cuvinte ale ei: «Să nu cumva să spui cuiva»... Să fi fost eu o excepție? Fiindcă eram băiatul-Învățătorului? Fiindcă devenisem orfănel-săracul? Poate și una și alta; poate niciuna. Să fie Basarabencele mai răpidi-di-șăli, adică iubețe? Sau moravurile mai slobode? Nu știu, nu cred - o mireasă dovedită ne-fată-mare arunca rușinea asupra familiei, a satului; pentru o femeie care călca pe de lături, bărbatul vinovat că o trăsăse În păcat plătea uneori cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de mâță; verzi, cu stele de aur. Când a venit, la noi stătea deja (convenabil) domnișoara Tuza, dar Încă nu mă chema la arătat. Nici nu aveam ce arăta. Nu știam ce și câtă am. Dimineața, În bucătărie (ciudat: și Basarabeanca Mătușa Domnica, și Ardeleanca Domnișoara Tuza Îi zic bucătăriei: cuhnie). Nu prea am chef să mănânc (așa-s copiii!). Mama i-a spus Teclei să insiste, la nevoie, să mă silească (c-așa se face binele: cu de-a sila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA PAUL TUMANIAN MANECHINE Cuvânt-înainte de Livia IACOB INSTITUTUL EUROPEAN 2014 CUPRINS Cuvânt-înainte (Livia Iacob) / 7 Manechine / 15 Infanteristul umanist / 31 Mătușa Zumi / 37 Afaceri de familie / 47 Basarabencele rusoaice / 61 Alexandra / 71 Rujul de buze / 75 Asfalt al copilăriei / 87 Aeroplane de hârtie / 91 Pe vremea locomotivelor cu aburi / 95 Stofe / 97 Gheme de lână / 105 Primus / 109 Bulevardul Regina Elisabeta / 113 Repetentul după ușă / 127 Peștii / 137
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
falsă pudoare în plus. Căci vârsta de aur a lumii diferit accesorizate în fiecare dintre aceste proze nu e nicidecum aureolată de nimbul vreunei fericiri extatice. Organic îndatorat realismului, Paul Tumanian reușește să construiască, în bucăți precum Afaceri de familie, Basarabencele rusoaice, Asfalt al copilăriei, Aeroplane de hârtie, Stofe sau Gheme de lână tabloul compact al unor relații societale viciate din varii pricini, de la cele de natură financiară (care provoacă, spre exemplu, o adevărată furtună între tatăl eroului și cumnatul său
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
bărbaților care ședeam la pupa, cât era de voinică. Două tendoane viguroase i se încordau la fiecare opinteală în partea interioară a coapselor, pe care nu se străduia să și le țină lipite. Chitara n-am mai recuperat-o niciodată. BASARABENCELE RUSOAICE Iată, într-o fotografie veche de culoare sepia, două doamne șezând pe o bancă, într-un parc, iar între ele, un domn. Una din doamne, cea din dreapta, e mama mea, iar bărbatul din mijloc este tatăl meu. Pe vremea
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
scris de mână cu creionul: Chișinău, 1928, a doua zi de Paște probabil un Paște timpuriu și rece, judecând după copacii încă neînfrunziți din fundal. În primăvara anului 1944, când apropierea frontului dinspre Est se dovedea a fi deja iminentă, basarabencele (vorbesc de cele rusoaice și nu mă îndoiesc că, printre acestea, și cele două doamne din fotografie) aveau deja experiența ocupației sovietice din '40-'41. Nu fuseseră decât zece luni de ocupație, dar le ajunsese. Așa că au hotărât, fără ezitare
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
acestea, și cele două doamne din fotografie) aveau deja experiența ocupației sovietice din '40-'41. Nu fuseseră decât zece luni de ocupație, dar le ajunsese. Așa că au hotărât, fără ezitare, împreună cu soții lor, să se refugieze în Vechiul Regat. Tot basarabencele au fost cele care au hotărât ce lucruri să ia cu familiile în refugiu și ce să lase, cu multă durere în suflet, acasă. Trecem peste detaliul că unele dintre ele au luat foarte puține lucruri (mobilierul nici nu se
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
temporar. Ei bine, în privința asta s-au înșelat; cheile de la case, pe care le-au lăsat vecinelor rămase, cu orice risc, acasă, prea bătrâne sau prea bolnave pentru a mai suporta încercarea refugiului, aveau să rămână simple amintiri 1. Pentru că basarabencele nu s-au mai întors niciodată acasă. Asta este cât se poate de adevărat. Dar tot pe-atât de adevărat este că ele și-au găsit totuși, cum-necum, la sosirea în Vechiul Regat, locuințe cu chirie. Care însă n-aveau
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
anii imediat următori sfârșitului războiului, soțiile etnicilor nemți au găsit sau li s-a părut că găsesc o cale de a supraviețui scoțând la închiriat câte una sau câte două din odăi în casele în care locuiau. Și nu că basarabencele și familiile lor ar fi fost obișnuite (acasă) cu condiții atât de modeste; dar, cum credeau cu tărie (sperau, mai bine zis) că se vor întoarce acasă, și-au zis că vor putea îndura timp de câteva luni, poate chiar
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
durează foarte puțin. Adică este, cum s-ar zice, provizoriu. Dar provizoratul s-a tot prelungit: un an, și încă un an, și încă un an... Apoi etnicii nemți au început să se întoarcă acasă, așa că bunul-simț le-a dictat basarabencelor (și soților lor, desigur) să-și caute alte locuințe. Nu toate au fost însă în această situație. Unele au închiriat de la bun început locuințe în case de români răgățeni. Așa că pentru ele n-au survenit probleme de acest gen. Au
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
cu accentul lor caraghios precum un stigmat atavic. Asta spre deosebire de soții lor care, lucrând mulți ani în instituții și la firme românești, deprinseseră încă din Basarabia o română onorabilă, al cărei accent putea fi cu ușurință luat drept neaoș moldovenesc. Basarabencele rusoaice chiar făceau haz una de alta în privința limbii și a accentului. Sau, dimpotrivă, în alte cazuri se acopereau una pe alta sau se prefăceau că vorba lor e cât se poate de normală. Și apoi mai erau și numele
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]