158 matches
-
virgină și din R[icard] III un iezuit. - Când să fie gata traducerea? - Care dobitoc întreabă? în astă sară, se-nțelege! - Cum așa?... O tragedie până sara? - Ah! ești prost. Ești tu geniu ca noi? Pepelea, tu să scrii pe beșleaga și pe iezuitul. [PERSOANELE REGELE MINISTRUL DE FINANȚE REGINA SERVITORUL OMUL DIN POPOR INTRIGANTUL MINISTRUL DE INTERNE PEPELEA] 2259 R[EGELE] 2285 (iese îmbrăcat ca o beșleagă turcească, da' cu opinci - - mustețele cat-a oală - scoate luleaua din ciorap) {EminescuOpVIII
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ah! ești prost. Ești tu geniu ca noi? Pepelea, tu să scrii pe beșleaga și pe iezuitul. [PERSOANELE REGELE MINISTRUL DE FINANȚE REGINA SERVITORUL OMUL DIN POPOR INTRIGANTUL MINISTRUL DE INTERNE PEPELEA] 2259 R[EGELE] 2285 (iese îmbrăcat ca o beșleagă turcească, da' cu opinci - - mustețele cat-a oală - scoate luleaua din ciorap) {EminescuOpVIII 353} 2259 Ce e viața noastră - o ciorbă fără stele, Papuc făr' de călcâie, ciubotă fără piele, O gâscă fără rânză, un suflet fără soare, Muscă căzută
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a cunoașterii artistice a omului, principalele componente structurale ale caracterului în roman, integritatea caracterului. În culegerea de studii Reflecții asupra romanului (1984) examinează romanul din deceniul ’60-’70 al secolului al XX-lea din Republica Moldova, reprezentat de Ion Druță, Valentin Beșleagă, Vasile Vasilache, Aureliu Busuioc, Adriana Șalari, Elena Damian. G. a participat la pregătirea volumului al treilea (partea I) al Istoriei literaturii moldovenești (1989) și a mai multor culegeri de studii referitoare la fenomenul literar actual, la metodologia criticii literare sau
GAVRILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287180_a_288509]
-
și 1991, editată de Ministerul Culturii și Cultelor din Moldova, Uniunea Scriitorilor din Moldova și Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni. Directori sunt Victor Crăciun (București), Mihai Cimpoi (Chișinău), Vasile Levițchi (Cernăuți). Colegiul redacțional inițial este alcătuit din Vladimir Beșleagă, Grigore Bostan, Constantin Ciopraga, Emil Cioran, Eugeniu Coșeriu, Petru Creția, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Rosa del Conte, Ioan Flora, Adrian Marino, Marin Sorescu ș.a. În Cuvânt de început se afirmă că revista este o continuare a „Buletinului «Mihai Eminescu»” (1930-1944), „o publicație
MIHAI EMINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288117_a_289446]
-
care are drept model pe Ion Creangă și folclorul. Nuvelistul evoluează vădit în prozele din Iubirile pierdute se pot recupera (1987), unde se observă o trecere spre formulele moderne, spre cultivarea scriiturii tincturate ironic. SCRIERI: Bărbații la mijlocul verii, pref. Vladimir Beșleagă, Chișinău, 1982; Iubirile pierdute se pot recupera, Chișinău, 1987. Repere bibliografice: Nicolae Bătrânu, Elogiu vredniciei, nobleței..., LA, 1983, 28 iulie; Ion Ciocanu, Dreptul la critică, Chișinău, 1990, 217-218. Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 219. I.C.
MIHAIL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288122_a_289451]
-
Evoluția prozei contemporane (1978), Revelația slovei artistice (1979), Reflecții critice (1981), în care cultivă critica tematistă cu descrieri amănunțite ale subiectului, adesea plătind tribut sociologismului dominant în epocă. A mai semnat Treptele creației - trepte ale măiestriei, un studiu despre Vladimir Beșleagă (1981), Problema vieții și a creației, o analiză a operei lui Ion Druță (1988). A scris schițe și povestiri umoristice, a participat la pregătirea unor culegeri de folclor și ediții ale scriitorilor clasici, s-a manifestat ca traducător. SCRIERI: Brigadirul
HROPOTINSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287462_a_288791]
-
SCRIERI: Brigadirul, Chișinău, 1977; Evoluția prozei contemporane, Chișinău, 1978; Revelația slovei artistice, Chișinău, 1979; Treptele creației - trepte ale măiestriei, Chișinău, 1981; Reflecții critice, Chișinău, 1981; Problema vieții și a creației, Chișinău, 1988. Repere bibliografice: Andrei Țurcanu, Treptele creației lui V. Beșleagă, „Nistru”, 1982, 12; Mihail Dolgan, Responsabilitatea cuvântului critic, Chișinău, 1987, 112-119; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 271. V.C.
HROPOTINSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287462_a_288791]
-
Miron Costin, Chișinău, 1978; Ion Neculce, Chișinău, 1980; Cronografia moldovenească - monument al ideologiei feudale, Chișinău, 1982. Repere bibliografice: Efim Levit, Valoroase investigații asupra cronografiei moldovenești, „Nistru”, 1974, 5; Nicolae Bilețchi, Cronografie moldovenească într-o nouă viziune, „Nistru”, 1977, 12; Vladimir Beșleagă, Actualitatea cronicarilor, „Nistru”, 1979, 7; Nicolae Corlăteanu, Un savant eminent, RLSL, 1982, 3; Bibliografia lucrărilor lui E. M. Russev, RLSL, 1985, 4; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 274. V.C.
RUSSEV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289403_a_290732]
-
26; Dan Mănucă, Un romancier și trei personaje, LCF, 1991, 32; Nicolae Popa, Între Potop și Apocalipsă, „Sfatul Țării”, 1992, 220-224; Ioan Adam, Dincolo de oceanul Prut, „Vocea României”, 1994, 122; Laurențiu Ulici, Un prozator basarabean, RMB, 1994, 1 323; Vladimir Beșleagă, Linia Serafim, „Contrafort”, 1995, 5-6; Victor Teleucă, Cine suntem?, „Moldova suverană”, 1995, 43-44; L. Dorian, „Basarabia în Gulag”, „Porto-Franco”, 1996, 2; Nicolae Negru, Înțelegerea suferinței, „Basarabia”, 1996, 5-6; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 195-196; Mănucă, Perspective, 130-138; Arcadie Suceveanu, Cavalerul lui
SAKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
cireș, pref. Eliza Botezatu, Chișinău, 1977; Scrieri alese, I-II, pref. Haralambie Corbu, Chișinău, 1981; Valencea, Chișinău, 1982; Bijuteriile bunicii, Chișinău, 1986; Vâltoarea, Chișinău, 1988; Povestiri, Chișinău, 1989. Repere bibliografice: Ion C. Ciobanu, Tăria slovei măiestrite, Chișinău, 1971, 169-184; Vladimir Beșleagă, Suflul vremii, Chișinău, 1981, 161-178; Ion Ciocanu, Nuvelistica Anei Lupan, „Nistru”, 1983, 9; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 214-215; Femei din Moldova. Enciclopedie, îngr. Iurie Colesnic, Chișinău, 2000, 177-178. N.Bl.
LUPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287928_a_289257]
-
pref. Haralambie Corbu, Chișinău, 1973; Magistrale, Chișinău, 1976; Sat uitat, Chișinău, 1978; Versuri - Stihi, ed. bilingvă, Chișinău, 1982; Poezii, pref. Haralambie Corbu, Chișinău, 1985. Repere bibliografice: Ramil Portnoi, Andrei Lupan, Chișinău, 1958; George Meniuc, Iarba fiarelor, Chișinău, 1959, 180-187; Vladimir Beșleagă, Suflul vremii, Chișinău, 1981, 95-114; Haralambie Corbu, Letopiseț al timpului, Chișinău, 1982; Ion Druță, Scrieri, IV, Chișinău, 1987, 476-504; Eliza Botezatu, Poezia și dialectica vieții, Chișinău, 1988, 221-276; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 176; Alexandru Burlacu, Critica în labirint, Chișinău, 1997
LUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287926_a_289255]
-
SCRIERI: Fântâna Albă, pref. Valentin Roșca, Chișinău, 1963; Aruncă-mă în cer, Chișinău, 1965; Mireasa, pref. Vasile Vasilache, Chișinău, 1967; Contrapunct, postfață Mihai Cimpoi, Chișinău, 2003. Antologii: Și nordica ta liră... Omagiu lui A.S. Pușkin, Chișinău, 1975. Repere bibliografice: Vladimir Beșleagă, Dinamica cunoașterii, „Nistru”, 1966, 3; Mihai Cimpoi, Alte disocieri, Chișinău, 1971, 93-95; Gheorghe Chira, Andrei Strâmbeanu, în Profiluri literare, Chișinău, 1972, 525-531; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 198; Popa, Ist. lit., II, 1195-1196; Nicolae Dabija, Un nuvelist, LA, 2002, 17 octombrie
STRAMBEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289970_a_291299]
-
la redacție, RL, 1999, 1; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 198-199; George Bădărău, Modernism - postmodernism, CL, 2000, 2; Adrian Ciubotaru, Anul literar 2001 în Basarabia, „Semn”, 2002, 1-2; Lucia Țurcanu, Trei cărți pe linia întâi, „Semn”, 2002, 1-2; Vladimir Beșleagă, Literatura într-o zonă a ultraparadoxurilor, „Sud-Est”, 2002, 4; Dana Boc, Ipostazele alterității, „Piața literară”, 2002, 17; Adrian Ciubotaru, Identitate și alteritate sau Un alt fel de a face critică, „Contrafort”, 2002, 6; Lucian Vasiliu, Adnotări fulgurante, CL, 2002, 8
SLEAHTIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289721_a_291050]
-
Bunul simț, Chișinău, 1996; Elegii pentru mintea cea de pe urmă, Chișinău, 2000; Sabatul sau Noaptea vrăjitoarelor politicii moldovenești, Chișinău, 2000. Repere bibliografice: Gheorghe Mazilu, „Cămașa lui Nessos”, „Tinerimea Moldovei”, 1989, 26 februarie; Gheorghe Mazilu, Riscul experimentului, „Nistru”, 1990, 2; Vladimir Beșleagă, Mitul ca un avertisment sau Resurecția unei conștiințe critice, LA, 1995, 36; Valeria Grosu, Teroarea lucidității, „Sud-Est”, 1996, 2; Grigore Chiper, Disecția calotei înghețate, „Contrafort”, 1996, 3; Emilian Galaicu-Păun, Cămașa de transpirație, „Basarabia”, 1996, 3-4; Vitalie Ciobanu, Întoarcerea celui risipitor
ŢURCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290306_a_291635]
-
editând scrieri de Iulia Hasdeu, Al. Mateevici, G. V. Madan, C. Stere, Magda Isanos ș.a. SCRIERI: Din perspectiva actualității, Chișinău, 1975; Studii de teorie a literaturii (în colaborare), Chișinău, 1979; Creația scriitorilor moldoveni în școală: N. Costenco, A. Busuioc, V. Beșleagă, G. Malarciuc (în colaborare), Chișinău, 1990. Ediții: George V. Madan, Văzute și trăite, Chișinău, 1989; C. Stere, În preajma revoluției, I-IV, Chișinău, 1990-1991, În viață, în literatură, Chișinău, 1991; Ștefan Ciobanu, Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusească, Chișinău, 1992
BADIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285540_a_286869]
-
B. P. Hasdeu, Principii de lingvistică, Chișinău, 1974; Alexandru Hâjdeu, Izbrannoe, Chișinău, 1986 (în colaborare); Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Chișinău, 1988; Antioh Cantemir, Satire și alte poetice compuneri, Chișinău, 1988; Alexandru Donici, Fabule, Chișinău, 1988; Miron Costin, Opere, pref. Vladimir Beșleagă, postfața edit., Chișinău, 1989; Dosoftei, Opere poetice, postfața edit., Chișinău, 1989; Aglaia. Roman anonim din secolul al XIX-lea, introd. Dan Mănucă, pref. Ion Varta, postfața edit., Chișinău, 1996. Antologii: Antologia poeziei vechi moldovenești, Chișinău, 1986; Antologia poeziei moderne moldovenești
BALMUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285584_a_286913]
-
pi la dial și ieșe înspre poarta mănăstirii Golăi”. Și aici se vede că „dispre armeni s-au aflatu deschisă”, dar „dinspre locul mănăstirii Golăii s au aflat...închisă cu un grajdiu și o cuhnicioară (bucătărie), ce au făcut un beșleagă (căpitan de beșlii)”. Așijderea și „părintele Gherasim vlădica de la Golăie” a mărturisit „c-au fost hudiță pe acolo ș-au închis acel beșleagă cu acel grajdiu și cuhne”. Trebușoara asta nu era chiar simplă, ci „pricinuește multă stricăciune mahalagiilor...de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mănăstirii Golăii s au aflat...închisă cu un grajdiu și o cuhnicioară (bucătărie), ce au făcut un beșleagă (căpitan de beșlii)”. Așijderea și „părintele Gherasim vlădica de la Golăie” a mărturisit „c-au fost hudiță pe acolo ș-au închis acel beșleagă cu acel grajdiu și cuhne”. Trebușoara asta nu era chiar simplă, ci „pricinuește multă stricăciune mahalagiilor...de n-au pe unde mergi pe din dosu, pe la casăle lor, și încă ce mai multă grijă au și pentru focu, să nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de nuc, după popă mă usuc! Uiiu, uiiu!... - Foaie verde de stejar, ca popa Stasuc mai rar! Uiiu, uiiu!... - Foaie verde mărăcine, joacă popa și cu mine! Uiiu, uiiu!... Popa știa cine l-a strigat. Era una de-a lui Beșleagă, urâta satului. O femeie planturoasă, de vreo patruzeci de ani, cu o față plină de urme de bube, un nas coroiat și cu ochi ca de bufniță. Că, de, Dumnezeu nu le-a lăsat pe toate urmașele Evei la fel de frumoase
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
La Broșteni”, fragment din „Amintiri din copilărie” a marelui povestitor Ion Creangă în care spune că Nică a fost dat în gazdă la una Irinuca ce avea o fată balcâză și lălâie, un elev glumeț din bancă a strigat: ”Păi, Beșleagă Marița seamănă cu fata Irinucăi. ”. Clasa de elevi s-a pus pe un râs care cu greu l-am potolit. Până la urmă, le-am explicat că și ea este fată ca toate fetele, chir dacă ei spun că nu e
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
în cap și cu piciorul în sus, pe cracul stâng, exact cel cu caiaua, continuând să... Să ne oprim aici fiindcă aici intervin cele două palme aparținătoare, cum avea să afle din documentarea ulterioară, domnului țăran posesor de grajd Calache Beșleagă, cel care va deveni în paginile următoare Caius AEqvus, exponent strălucit al pan-daco romanismului român contemporan. După ce alungă, cu un gest bine țintit al gumarilor săi uriași javra care conturba peisajul, Calache duse la gura nefericitului corespondent voluntar țâța
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Raportează ! Trăiți ! Dar mai întâi permiteți să aduc diagonala ca să fie conform cu consemnul și oficial. Zi-i domnule și fără... Raportez. După cum afirmă mai mulți martori sub prestație de cuvânt și buletin cu codul numeric personal, în grajdul domnului Calache Beșleagă, țăran recidivist, s-a născut un mânz îmbulbucat în zona umerilor... Și care nu e altceva decât A de la America, R de la Rarița, I de la I, P de la parastas și I de la Directorul Băncii Naționale! Clar? Copilul ăsta de cal
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
primii din lume în chestia încrucișărilor. Și dacă nu vom umple lumea cu integrame și mânji cu aripi să numi spui mie Calu ! Să mai tragem o ocheadă în direcția și către personajele principale de la marginea epopeii noastre copitate. CALACHE BEȘLEAGĂ. 1,73 metri, ochi sașii, fost fără partid,nas turtit din cauză de pumni, ușor șchiop la ambele picioare, făcut armata la marină, fără alte semne particulare. Semialco-olic. Conform Decretului Prezidențial cu procedură de urgență, grăjdarul nostru s-a văzut
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
fără partid,nas turtit din cauză de pumni, ușor șchiop la ambele picioare, făcut armata la marină, fără alte semne particulare. Semialco-olic. Conform Decretului Prezidențial cu procedură de urgență, grăjdarul nostru s-a văzut obligat la schimbarea numelui din Calache Beșleagă în Caius Aeqvus. Operația s a desfășurat în liniște și fără dureri, respectivului administrândui-se preventiv mai multe doze duble de samahoancă. Trezit din procesul renașterii onomasiologice, Caius încercă, așa cum nu vor mai nota exegeții, încercă deci să se scarpine în
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
de libertate de publicare, trebuie să constat (vă invit să constatați) că aceste cărți ale „demnității noastre” - cum bine le-a zis cineva - nu au apărut. Nu au apărut din simplul motiv că nu au fost scrise. Romanul lui Vladimir Beșleagă „Viața și moartea nefericitului Filimon” tipărit, din motive de cenzură, la mai mulți ani de la scrierea sa, este unicul exemplu cu care putem bifa la capitolul literatură de sertar. (Au mai existat, trebuie să consemnăm acest lucru, și pagini cenzurate
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]