91 matches
-
legate prin relații de familie. Aceste căsătorii endogame întăresc legăturile și împiedică înstrăinarea averii. Fiind oameni ai deșertului, nu au încredere în străini și există multe pericole care le pot amenința unitatea familiei. Din acest motiv, Young se atașează de beduinii Rashaayda și ajunge să se identifice cu tribul. Această perioadă în care a locuit cu beduinii Rashaayda a reprezentat pentru Young și un prilej să observe îmbrăcămintea femeilor. Aceste aspecte sunt descrise în articolul ,The Body Tamed: tying and tattooing
Tradiții de nuntă la arabi () [Corola-website/Science/328961_a_330290]
-
ai deșertului, nu au încredere în străini și există multe pericole care le pot amenința unitatea familiei. Din acest motiv, Young se atașează de beduinii Rashaayda și ajunge să se identifice cu tribul. Această perioadă în care a locuit cu beduinii Rashaayda a reprezentat pentru Young și un prilej să observe îmbrăcămintea femeilor. Aceste aspecte sunt descrise în articolul ,The Body Tamed: tying and tattooing among the Rashaayda Bedouin’’, inclus în volumul "Many mirrors: body image and social relations". Femeile Rashaayda
Tradiții de nuntă la arabi () [Corola-website/Science/328961_a_330290]
-
în timp ce "šaġaf" va fi ultimul stadiu de intensitate. Considerăm astfel pertinentă interogația retorică ce constituie titlul acestui articol, și nu doar niște ,speculații filologice” așa cum amintește Muḥammad Kămil Ḥasan . În apărarea sa ar veni mulți alți cercetători care susțin că beduinii nu au putut cunoaște iubirea pură întrucât în urma analizei poeziilor, numărul de versuri dedicate mai multor iubite era semnificativ în viața unui poet, ceea ce nu constituia întocmai argumentul unei iubiri sincere. Cât despre iubirea în poezie, aceasta este din punctul
Poezia ’umayyadă () [Corola-website/Science/329355_a_330684]
-
propice oracolelor se spune că este noaptea împărțirii destinelor ("kassam al-azrăk"). Luna participă la un număr mare de rituri preislamice. Venerarea lunii denotă o societate pastorală, în timp ce venerarea soarelui constituie o trăsătură a stadiului agrar, ulterior. Și în zilele noastre, beduinii musulmani Rwala consideră că existența le este gestionată de lună care ar condensa vaporii de apă, așterne roua binefăcătoare pe pășune, făcând posibilă viața plantelor. Simbolul este recurent și în tradiția populară. Într-un proverb libanez se afirmă că: "Dacă
Simboluri în islam () [Corola-website/Science/329364_a_330693]
-
10 ani, familia sa a părăsit Kufa și s-a mutat în tribul Banu Kalb în regiunea Samawah, în deșertul sirian. Pentru Al-Mutanabbi, cei doi ani petrecuți în deșert, alături de beduini au reprezentat o etapă importantă în dezvoltarea sa ulterioară, beduinii fiind considerați a fi vorbitorii celei mai pure limbi arabe. La întoarcerea sa la Kufa, al-Mutanabbi a devenit apropiat de Abu”l-Fadl, cel care l-a pus în contact cu filosofia elenă. În 929, la vârsta de 14 ani, al-Mutanabbi
Al-Mutanabbi () [Corola-website/Science/330940_a_332269]
-
s-a înregistrat în perioada califatului ommeyad de la Cordoba. Primele poeme arabe au pătruns în al-Andalus odată cu negustorii de caravane. Promotorul a fost Ibn al-Șimma, care, la sosirea sa în peninsula Iberică, în secolul VIII, a introdus "qașīdele", implicit tematica beduină. Aceasta a fost îndrăgită de însuși ‘Abd al-Raḥmăn I, poetul imigrant întemeietor al califatului de la Cordoba, însă descrierile deșertului, cămilelor și caravanelor au supraviețuit până în secolul IX, când așa-numita poezie modernă a început să capete contur. Pe fondul avansului
Literatura hispano-arabă () [Corola-website/Science/335397_a_336726]
-
descrie în detaliu procesele de derivare ale limbii, fiind analizate forme morfologice simple și complexe deopotrivă. De asemenea, Ibn Jinnī a elaborat lucrarea "Kităb al- ḫașă’is fī ‘ilm ’ușūl al-‘arabiyya" despre principiile gramaticii după ce cercetase limba vorbită de beduinii din Mosul. Aceasta este cea mai vastă dintre operele sale, oferindu-ne într-un număr de 162 de capitole un summum al cunoașterii și gândirii lingvistice a autorului. Lui Ibn Jinnī i se datorează și o serie de comentarii la
Ibn Jinni () [Corola-website/Science/331947_a_333276]
-
similar al termenului "shu‘ubiyya", care se împotrivește musulmanilor șiiți din Irak și, în general, islamului șiit. Prin intermediul acestui curent, arabii încearcă, la rândul lor, să îi convingă pe persani de supremația lor culturală, care constă, mai exact, în moștenirea beduina. Viziunea lui Al-Jahiz referitoare la "Shu‘ubiyya" este expusă în "Cartea Retoricii și a Lămuririi (Kitab al-bayăn wa-t-tabyīn)". Această lucrare retorica, ce aparține speciei are ca scop combaterea adversarilor arabilor, reprezentanții mișcării "Shu‘ubiyya" și “desființarea argumentelor lor prin sublinierea
Shu'ubiyya () [Corola-website/Science/334285_a_335614]
-
sunt cunoscute ca vectori ai paraziților Leishmaniozei, infestație cunoscută în ebraică sub numele de „Trandafirul de Ierihon” (Shoshanat Yeriho), din cauza aspectul unor leziuni de piele pe care le produce. Moscheea Nabi Musa este înconjurată de șisturi bituminoase negre, din care beduinii produceau petrol. Acestea erau cunoscute sub numele de „Stâncile lui Musa” (ihjar Musa - احجار موسى). Beduinii erau convinși că Allah a binecuvântat locul în care a fost îngropat Musa cu izvoare de apă și cu „stânci de foc”. Tawfiq Canaan
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]
-
Ierihon” (Shoshanat Yeriho), din cauza aspectul unor leziuni de piele pe care le produce. Moscheea Nabi Musa este înconjurată de șisturi bituminoase negre, din care beduinii produceau petrol. Acestea erau cunoscute sub numele de „Stâncile lui Musa” (ihjar Musa - احجار موسى). Beduinii erau convinși că Allah a binecuvântat locul în care a fost îngropat Musa cu izvoare de apă și cu „stânci de foc”. Tawfiq Canaan, în cartea sa „Sfinți li sanctuare mohamedane” ("Mohammedan Saints and Sanctuaries", 1927) a remarcat că stancile
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]
-
jafuri și răzbunări, era unul din relele inerente în fiecare sistem al vieții beduine. Sângele cere sânge și conflictul poate dura chiar și 40 de ani, așa cum s-a întâmplat în unele cazuri. Lupta pentru existență era intensă și rareori beduinii stăteau liniștiți. Într-un mediu social caracterizat în mod primar prin războaie inter-tribale, și jafuri organizate de bărbații conducători ai triburilor, statutul femeii era delimitat la a rămâne inferior. Singura lege era lipsa legii. Dacă o infracțiune era comisă, partea
Vendeta în spațiul islamic () [Corola-website/Science/331845_a_333174]
-
de pe mormântul lui Avraam, în moschee. Orașul a devenit o importantă stație de caravană pe drumul spre Egipt precum și un caravanserai pentru pelerinii care în fiecare an porneau din Damasc la drumul spre Mecca. S-a dezvoltat și comerțul cu beduinii din Neghev (al Naqab) și cu locuitorii de la estul Mării Morții (Bahr Lut) . După mărturia lui Anton Kisa, evrei din Hebron și din Tir ar fi fondat industria sticlei la Veneția în secolul al IX-lea. Înainte de secolul al X
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
nici navigatorii, chiar dacă aceștia trec foarte departe de coastă."Era singura zonă în care se putea face agricultură fără irigații, datorită ploilor, adesea torențiale, cântate de altfel de poeții arhaici ( și invocate de toată literatura arabă ca simbol al dărniciei ). Beduinii, crescătorii de cai, cămile , capre și oi, războinici și nomazi, legau în mișcarea lor toate punctele cardinale, aflându-se în neîntrerupte relații cu sirienii, canaanenii, mesopotamienii. "Calea persană" lega Damascul, Palmyra, Mesopotamia, Golful Persic; "drumul egiptean" pornea din Alexandria, de-
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
mai târziu, în perioada traducerilor masive de filosofie elină. Astfel încât Ħiğăzul, Yamăma, podișul Nağd și tot restul regatului kindit ar putea fi într-adevăr socotite nuclee de iradiere a spiritului semit. Chiar și termenul ’"arab ", care denumește în primul rând beduinii Era singura zonă în care se putea face agricultură fără irigații, datorită ploilor, adesea torențiale, cântate de altfel de poeții arhaici ( și invocate de toată literatura arabă ca simbol al dărniciei ). Beduinii, crescătorii de cai, cămile , capre și oi, războinici
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
și termenul ’"arab ", care denumește în primul rând beduinii Era singura zonă în care se putea face agricultură fără irigații, datorită ploilor, adesea torențiale, cântate de altfel de poeții arhaici ( și invocate de toată literatura arabă ca simbol al dărniciei ). Beduinii, crescătorii de cai, cămile , capre și oi, războinici și nomazi, legau în mișcarea lor toate punctele cardinale, aflându-se în neîntrerupte relații cu sirienii, canaanenii, mesopotamienii. "Calea persană" lega Damascul, Palmyra, Mesopotamia, Golful Persic; "drumul egiptean" pornea din Alexandria, de-
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
fie perpetuată în literatură de-a lungul secolelor. În cartea de convorbiri cu Jamel Eddine Bencheikh, André Miquel prezintă „amorul” într-o manieră inedită: "„Ar trebui să pornim de la o constatare simplă: în secolul al VII-lea, arabii, mai exact beduinii, au inventat o temă care va căpăta un mare succes: iubirea perfectă, imposibilă și nefericită. Doi tineri se iubesc, dar familiile lor le pun piedici [...]. Majnun și Layla, cei doi eroi ai acestei povești, sunt de foarte departe precursorii sau
Iubirea beduină în literatura arabă () [Corola-website/Science/336213_a_337542]