429 matches
-
معمر القذافي, Muʿammar al-Qaḏḏăfī, n. 7 iunie 1942 - d. 20 octombrie 2011) a fost conducătorul "de facto" al Libiei între 1969 și 2011. Cunoscut și sub numele de Colonelul Gaddafi, Muammar Gaddafi s-a născut într-o familie de țărani beduini în apropiere de orașul Sirt. După ce a urmat școala din Fezzan între 1956 și 1961, a studiat dreptul ulterior înscriindu-se la academia militară libiană. A fost trimis la cursuri de perfecționare la Academia militară din Atena, Grecia, și în
Muammar al-Gaddafi () [Corola-website/Science/316229_a_317558]
-
fost înhumați la poalele dealului Akko, dar după unele surse, la Kfar Yassif. Până la mijlocul secolului al XVIII -lea orașul s-a despopulat și a fost în paragină. Către sfârșitul secolului al XVIII-lea localitatea a renăscut sub stăpânirea șeicului beduin din Galileea, Daher al-Omar, care a dominat regiunea până la moartea să în 1775. Urmașul sau la conducere, ofițerul otoman de origine bosniacă Ahmed Djazzar Pasha, care fusese numit guvernator al Damascului și-a stabilit sediul la Akka, a reabilitat orașul
Acra () [Corola-website/Science/316560_a_317889]
-
câteva ore, soldat cu câțiva morți și puțini răniți, de când se introduseseră regulile de luptă cavalerești, au avut nu odată sentimentul că trăiesc clipe apocaliptice, de sfârșit de lume. Sultanul adusese o armată numeroasă compusă din turci selgiucizi, mobilizase pe beduini să vină în ajutorul mamelucilor, până și țăranii din împrejurimile Mansurahan-ului au fost chemați, dacă nu să lupte, căci nu aveau arme, măcar să arunce cu noroi în dușman. Musulmanii răsăreau ca din pământ, cu miile, atunci când francezii credeau că s-
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
expusă în "Cartea Retoricii și a Lămuririi (Kitab al-bayăn wa-t-tabyīn)". Această lucrare retorica, ce aparține speciei are ca scop combaterea adversarilor arabilor, reprezentanții mișcării "Shu‘ubiyya" și “desființarea argumentelor lor prin sublinierea importanței limbii arabe din Coran, dar și a beduinilor, creatorii și păstrătorii acestei limbi, arabii prin excelență” (N. Anghelescu). Această mișcare a luat naștere în timpul dinastiei abbaside și apare sub forma unei neînțelegeri dintre iranieni și arabi, în cadrul căreia își combăteau tradițiile, persanii pretinzând superioritatea lor asupra arabilor. Aspirațiile
Shu'ubiyya () [Corola-website/Science/334285_a_335614]
-
baronul Platon Ustinov, un nobil rus convertit la protestantism, bunicul actorului Peter Ustinov. Evenimentul a fost eternizat pe peliculă de către Frații Lumière. Dupa o perioadă în care securitatea locuitorilor Palestinei era periclitată de atacuri și jafuri din partea unor triburi de beduini din zonă, începând din anii 1860 autoritățile otomane reușesc să restabilească ordinea și stabilitatea. Dacă în trecut Yaffa era capitala unui sanjak de sine stătător, din anii 1870 ea face parte din sandjakul Kuds (Ierusalim), parte a vilayetului (provinciei) Siria
Jaffa () [Corola-website/Science/306648_a_307977]
-
abolit regimul capitulațiilor și consulii din Yaffa își pierd puterile extra- teritoriale. Mulți evrei , având cetățenii străine, se trezesc fără drepturi și considerați supuși ai unor puteri dușmane. La 17 decembrie 1914 guvernatorul Yaffei,Baha ed Din , de origine arab beduin, ia ,din ordinul lui Jamal Pașa măsuri de deportare brutală și imediată a bărbaților evrei cu cetățenie rusă. În cele din urmă deportările sunt oprite de guvernul turc la intervenția Germaniei și SUA . Se permite în mod oficial evreilor supuși
Jaffa () [Corola-website/Science/306648_a_307977]
-
Yemenului în sud-vest, nicio parte a Arabiei nu avea un guvern, și, așadar, nici legi sau ordine. Populația recunoștea autoritatea șefilor triburilor lor. Vendeta, alături de atacuri, prăzi, jafuri și răzbunări, era unul din relele inerente în fiecare sistem al vieții beduine. Sângele cere sânge și conflictul poate dura chiar și 40 de ani, așa cum s-a întâmplat în unele cazuri. Lupta pentru existență era intensă și rareori beduinii stăteau liniștiți. Într-un mediu social caracterizat în mod primar prin războaie inter-tribale
Vendeta în spațiul islamic () [Corola-website/Science/331845_a_333174]
-
mai târziu, în perioada traducerilor masive de filosofie elină. Astfel încât Ħiğăzul, Yamăma, podișul Nağd și tot restul regatului kindit ar putea fi într-adevăr socotite nuclee de iradiere a spiritului semit. Chiar și termenul ’"arab ", care denumește în primul rând beduinii nomazi și abia apoi arabii în general, este un cuvânt de origine semită, folosit pentru a desemna, folosit pentru a desemna orice origine aridă, pustie. Inițial, cuvintele "arab" și "deșert" au fost sinonime.”„ Dacă din punct de vedere etnic arabii
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
evolua spre monoteism: apăruseră hanīfii, care contestau politeismul, fără a se alătura însă marilor religii monoteiste. Iudeii își răspândeau învățăturile talmudice în marile oaze ( mai ales Yaŧrib ); creștinii ( începând cu ereticii, cu monofizismul iacobit al ġassanizilor, nestorianismul lahmizilor ) erau cunoscuți beduinilor nu numai prin misionariate ( precum cel din Origene, secolul al IV-lea ), ci și prin călugării, sihaștrii care trăiau în pustiu, cântați de poezia preislamică ( e frecventă comparația „ca o torță de sihastru” ). Își mai făceau simțită influența maniheenii și
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
sihaștrii care trăiau în pustiu, cântați de poezia preislamică ( e frecventă comparația „ca o torță de sihastru” ). Își mai făceau simțită influența maniheenii și mazdeenii. Credințele lor se suprapuneau diferitelor erezii și rituri din mai multele faze ale evoluției religiei beduinilor: fondului vechi de polidemonism ( cultul pietrelor, al "ğinnilor" și ġūlilor, portul amuletelor și practicile magice ), adorării sanctuarelor - situate în jurul unor izvoare, arbori sau stânci ( Ka’ba, lîngă izvorul Zamzam și Piatra Neagră, de pildă ) - credinței în zeități locale, în general
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
sanctuarelor - situate în jurul unor izvoare, arbori sau stânci ( Ka’ba, lîngă izvorul Zamzam și Piatra Neagră, de pildă ) - credinței în zeități locale, în general adorate prin pelerinaj, prin înconjurări ale idolilor și jertfe.” „Unele nume de zeități adorate de vechii beduini s-au păstrat în Coran: sunt pomeniți "Wadd", întruchiparea puterii bărbătești, Suwa’, zeița frumuseții și a schimbării, "Yaġūŧ", cu chip de leu, prin care era adorată puterea animală, "Ya’ūq", întruchipând în formă de cal idealul iuțelii și Nasr ( vultur
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
și spre afară ). Nu e vorba de divinitățile cele mai cunoscute la Mecca, ci de rămășițe ale cultului asiro-babilonian. Alți idoli apar citați în poezia veche sau în formule de jurământ. Multe nume s-au păstrat în alcătuirea numelor proprii beduine - de pildă: ’Abd Manăt, „Robul zeiței Manăt”, Aws al-Lăt, „Darul zeiței Lăt”. Altele au dat chiar denumirile unor triburi - de pildă Hilăl, „tribul Semilunii”, Badr, „tribul Lunii pline”- iar numele „astrale” de persoane ( căci beduinii adorau cu precădere stelele ce
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
păstrat în alcătuirea numelor proprii beduine - de pildă: ’Abd Manăt, „Robul zeiței Manăt”, Aws al-Lăt, „Darul zeiței Lăt”. Altele au dat chiar denumirile unor triburi - de pildă Hilăl, „tribul Semilunii”, Badr, „tribul Lunii pline”- iar numele „astrale” de persoane ( căci beduinii adorau cu precădere stelele ce-i călăuzeau prin deșert ) sunt foarte frecvente: Suhayl ( Canopus ), Turayyă ( Pleiadele), Šams ( Soarele) etc. Numele proprii dezvăluie uneori ce cult domnea într-un trib, fiind deseori singurul „monument” înălțat unui idol. Denumirile geografice ( de pildă
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
într-un trib, fiind deseori singurul „monument” înălțat unui idol. Denumirile geografice ( de pildă muntele Qamar, al „Lunii”, sau muntele Kawkabăn, „Muntele celor două stele ” ) arată răspândirea și importanța cultului astral ( Osiander, 1853 ). În privința acestui cult, principalii zei recunoscuți de beduini, în afară de Lună și Soare, erau Aldebaran, Jupiter, Canopus, Sirius, Mercur. Soarele, care în arabă e de genul feminin, era adorat de himyariți, dar și în triburile Tamīm, Bakr, Mudliğ din Yemen, Anaza. Luna era slăvită în tribul kinănit și în
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
lui Quzah” ) ( Henninger, 1954:90 și urm.) La granița dintre Oman și Hadramawt s-au găsit inscripții despre forme ale cultului lui Venus ( Luceafărul, ’Attăr, simbolizat de un vârf de lance, o mână sau o antilopă ). Frecventele citări în poezia beduină ale unor simboluri precum vulturul, calul sau leul par a face referire la adorarea Soarelui. Astfel se poate spune că păgânismul arab era dominat de cultul astral, deși erau deseori venerate izvoare, copaci sau pietre, cu lăcașuri ale sutelor de
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
ajuta la cunoașterea intențiilor acesteia, prin semne prevestitoare. Cicero spunea despre arabi că, asemenea frigienilor și cilicienilor, "volatibus avium cantibusque, certissimis signis declari res futures portant" Appianus istorisește de asemenea că, trecând prin deșert pentru a scăpa de războiul egiptean, beduinul care-l însoțea a ghicit după strigătul unei ciori repetat de trei ori că în apropiere se afla un râu.” „Animalele, ca forțe divine răspândite pe pământ, păsările care sfătuiesc și avertizează, accentul pe practici divinatorii privind solul, flora și
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
tehnici ale extazului au fost caracteristici ale divinației tuturor semișilor ( Fahd, 1966:21-29 ). La fel ca la celelalte civilizații semite, și la arabi exista o afinitate între stilul profetic și cel poetic. Credința care îi domina cu adevărat pe vechii beduini era în fatalitate, timpul-destin, "dahr". Singurul document - și acela nesigur din punctul de vedere al autenticității - care s-a păstrat despre credințe, rituri și care relatează despre concepțiile vechilor beduini cu privire la fatalitate,viață și moarte rămâne poezia preislamică
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
cel poetic. Credința care îi domina cu adevărat pe vechii beduini era în fatalitate, timpul-destin, "dahr". Singurul document - și acela nesigur din punctul de vedere al autenticității - care s-a păstrat despre credințe, rituri și care relatează despre concepțiile vechilor beduini cu privire la fatalitate,viață și moarte rămâne poezia preislamică, sursă ce nu putea fi ocolită nici de istorici, nici de cercetătorii istoriei religiilor. Astfel, în "Hamăsa "- antologia compilată de Abū Tammăm (m. 846 ), una dintre cele mai cunoscute ( datorită
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
sunt o oglindă a spiritului preislamic, a virtuților cavalerului rătăcitor, devenit erou de legendă ( aproape toată viața sa a participat la luptele cu triburile Hudhayl și Badjila) sunt întruparea hotărârii, curajului, demnității și înțelepciunii, generozității și ospitalității- virtuți ale arabului beduin, pe carew le vom regăsi învăluite de o aureolă mitică la numeroși poeți arabi din secolele următoare. Ni s-au păstrat de la el doar fragmente de poeme, în antologiile clasice. Unul dintre poemele sale mai importante, în care celebra o
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
îndrăzneală deșertul. Cu toate că nu e sapiențială, ci mai degrabă descriptivă, "mu’allaqa "lui Imrū’u-l Qays deschide această antologie nu numai pentru a păstra tradiția sau datorită poeticității sale, ci și pentru că scoate în evidență vechile valori ale vieții beduine, inclusiv cele vădind deschiderea nomazilor față de imperiile înconjurătoare ( comparațiile legate de monahismul creștin ). De asemenea, e vădită o ierarhie a simbolurilor ( iubirea călăuzitoare, vânătoarea ca ritual, furtuna purificatoare regenerând timpul și repetând creația ). Textul poate fi citit ca un poem
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
Blass le-a achiziționat dupa terminarea războiului. Aceasta conductă de apă a permis în anul 1946 înființarea într-o singură noapte (în noaptea zilei de Iom Kipur a 11 noi așezări evreiești în Neghev. Ea a servit însă și populația beduină arabă din zonă. Așezările evreiești din Neghev au jucat un rol important în decizia Comitetului Special al ONU pentru Palestina (UNSCOP) de a include cea mai mare parte a Neghevului în teritoriul viitorului stat evreiesc a cărui întemeiere fusese recomandată
Simcha Blass () [Corola-website/Science/326629_a_327958]
-
ca sunt printre locuitorii Galileei care denumesc locul „Yorfat” cu r in locul lui d) Ulterior,locul a mai fost asezat o vreme și în evul mediu. În ultimele sute de ani au sălășluit aici dar nu ca așezare permanentă, beduini arabi, care au denumit locul "Hirbet Djefet" După întemeierea Statului Israel modern (1948), în anul 1960 a luat ființă în apropiere, un sat evreiesc, moșavul Yodfat. Prin 1847 consulul Prusiei la Ierusalim,Ernst Gustav Schultz (1811-1851), orientalist și teolog, a
Yodfat (antic) () [Corola-website/Science/328675_a_330004]
-
stat din Orientul Apropiat (69 de ani pentru bărbați și 72 de ani pentru femei), dar și acest indice demografic a scăzut din cauza războiului civil. Populația urbană este de 50,6%. Principalul grup etnic o reprezintă arabii (sirieni 74,9%, beduini 7,4%, palestinieni 3,9%), cu 86,2%, urmați de kurzi (7,3%), armeni (2,7%), turci. Principalele culte sunt Islamul (dintre care 74% sunniți), cu 90%, Creștinism, Mozaism. În urma războiului civil, cca 1 milion de refugiați (în special creștini
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
din populație. Se cultivă în principal roșii, măsline, tutun, citrice și grâu. Există peste 1 milion de oi, 450.000 de capre, 330.000 de vite și 140.000 de cămile. Unele dintre aceste animale sunt și acum crescute de beduini. Eroziunea solului este o problemă și există puține zone irigate. Cel mai bun teren pentru fructe și legume se află în Valea Iordanului și dealurile din jur. }n regiunea deșertica de sud există mai multe ferme mari, care utilizează apă
Economia Iordaniei () [Corola-website/Science/319300_a_320629]
-
Literatura arabă cuprinde creațiile literare în limba arabă. Autorii acestora nu au fost toți de etnie arabă. Primele lucrări literare arabe datează din secolul al VI-lea d.Hr. Acestea au fost realizate de membri ai comunităților seminomade de beduini din Peninsula Arabă și au fost transmise o perioadă îndelungată doar pe cale orală. Cele mai vechi opere literare arabe care s-au păstrat până astăzi provin din secolele V- VI d.Hr., perioadă numită "Jăhiliyya" ("Epoca ignoranței"). Majoritatea acestor opere
Literatură arabă () [Corola-website/Science/314207_a_315536]