223 matches
-
cu sapa pe/ strat, punând/ sămânță de ridichi pe un pământ bine/ netezit)... nu/ vezi?..., o formă de craniu de mort, ghici ce/ clar de sub masă (la care stau eu, cu/ tocul în acid/ uric), un ied, apărut din senin, behăie/ și până găsesc eu ce să rumege el, terfeloage, acolo/ pomul, ăsta, tembelizat, care face fricoși,/ din bibliotecă îl și/ înjunghie." (Pe dreptunghiuri de iarbă). Însăși necesitatea existenței poeziei este pusă sub semnul întrebării pentru că, în orice caz, elementele ficțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sală întîmplările luate ca atare, de care ne cramponăm din sentiment de real, cel mic și mai adormit, mă scutură să eructez, ce ai, ce ai? roșul costumului, și ești băiat! mielul îl ține țiganca pe stomac, avea și clopoțel, behăie, bătrîna sforăie, are baftă de unul liniștit, pe săraci îi aveți totdeauna cu voi! ai mîncat, te-ai întărit acuma! nu se ține de țigan tovarășul din Pașcani, cheamă pe românește, îl scutur din somn să-i vorbesc, păcăniturile în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nimic mai mult. — Tu crezi că e o diferență între a fi pe scena unui teatru și pe scena unei crâșme, dacă pui tot atâta pasiune și cânți oamenilor despre iubire ? Asta ai înțeles tu din tot ce fac ? Că behăi în crâșme de doi lei ? Și petrec ca ultimul parvenit ? Asta vezi tu la mine ? Nu ți-e rușine, să vii, cu lecțiile tale de viață prăfuite, să mă jignești și să mă acuzi, fără să poți înțelege de fapt
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
cu ceva, dar au o căutătură dubioasă. Parcă ar vrea să fie recunoscuți, parcă n-ar vrea. Dacă nu ajungi să-i cârpești, poți în schimb să-i scuipi. Eu m-am scuipat în viața mea pe nimeni. Totuși, uneori behăi. Dacă nu mă vede nimeni și am ocazia să behăi la un nomenclaturist într-o zi de mai, când tot cartierul miroase a viață nouă și a pereți dați cu Dufo galben și roz, behăi cu plăcere. Așa că i-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
să fie recunoscuți, parcă n-ar vrea. Dacă nu ajungi să-i cârpești, poți în schimb să-i scuipi. Eu m-am scuipat în viața mea pe nimeni. Totuși, uneori behăi. Dacă nu mă vede nimeni și am ocazia să behăi la un nomenclaturist într-o zi de mai, când tot cartierul miroase a viață nouă și a pereți dați cu Dufo galben și roz, behăi cu plăcere. Așa că i-am tras nomenclaturistului pensionar un behăit drept în față, de era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
mea pe nimeni. Totuși, uneori behăi. Dacă nu mă vede nimeni și am ocazia să behăi la un nomenclaturist într-o zi de mai, când tot cartierul miroase a viață nouă și a pereți dați cu Dufo galben și roz, behăi cu plăcere. Așa că i-am tras nomenclaturistului pensionar un behăit drept în față, de era să facă infarct. Fluxul energetic al behăitului meu primordial l-a azvârlit câțiva metri dincolo de gard. Behăitul, ca și revolta, ca și supărarea, e de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ceva din viața lor, își dau drumul, urlă, se zbuciumă, sar la bătaie. Nu contează forma protestului, ci numărul celor care nu mai pot să îndure și ies la luptă. Dacă toți oamenii supărați din țara asta a noastră ar behăi deodată, s-ar cutremura pământul. Și nimeni nu s-ar mai întreba dacă e o formă de luptă cuviincioasă, eroică sau ridicolă. Nici n-ar mai semăna cu un behăit, ci cu un oftat gigantic din toți rărunchii. Poate că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
în căsnicie. La numai o lună de la nuntă, tânăra și tumultuoasa doamnă Capră, care înainte de căsătorie se numise Curcă, l-a surprins uitându-se mai lung după fundul foarte bombat al unei vecine. Nici n-a apucat domnul Capră să behăie nițel, ca orice bărbat prins cu ochii holbați la alt fund decât acela din patrimoniul familial, că doamna a fost categorică: „Dacă mă înșeli, vă omor pe amândoi!“. După ce, vreme de două luni, domnul Capră a încercat s-o convingă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
e clamat și reclamat excesiv de persoane care nu ne inspiră încredere, suntem rezervați, folosim cuvântul cu prudență, ne e teamă că-l vulgarizăm. E limpede, nu iubim la fel ca maneliștii și nici ca târfulițele ce-și zic artiste și behăie la televizor: „Te iu-bee-heesc, te iu-bee-heeesc!...“ Cinstit vorbind, nu prea ne interesează relația altora cu cățeii lor. Dialogul e doar ocazia de a o povesti pe-a noastră cu cățeii noștri. Ni-s dragi câinii din motive prea multe și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
acoperiș de șiță și cerdac vopsit, iar în ferestre cu „perdeluțe ieftine” cum își amintește poetul. Cu zumzet, dinspre stupină, pe deasupra răzoarelor se încrucișează flori de lumină. La stânga coboară într-o râpă livada bătrână. E dimineață. Din curți se aude behăit de oaie în timp ce, spre soarele nou, se înalță aburi. Încep să strige glasuri somnoroase de copii care și-au pus traista în gât și rânduiesc cârdișoarele pe care le vor păzi toată ziua pe munte. Porțile sunt deschise de mâini
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de Economii”, dar mai ales în altele: „Suntem regionaliști? Exterminarea elementului bucovinean”; „Regățenismul agresiv”, „Să se desființeze Universitatea din Cernăuți”, „Demența antibucovineană în acțiune”, 130 ori în stilul jurnalist folosit număr de număr: „hingherul sufletesc”, „ființa animalică a țapului alcoolizat”, „behăe înfuriat”, „vampirul bancar”, „cocoșul familiar”, „alterat la creier” , „modul de a raționa vine de la spate și nu de la cap”, „dementul C.C.R.”, „a murit paiața” (despre morți numai de bine! n.n.) etc. La toate acestea adăugăm răfuielile gazetărești cu cei de la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fericită viața la țară! Acolo găinile sînt grase, bine hrănite, sănătoase, fragede. La țară, dacă te scoli dimineața, n-ai grijă să mergi la consiliu, ori la palat, la zece, să asiști la masa regelui și celelalte. La țară auzi behăind oile, mugind vacile, cîntînd păsărelele, măcăind rațele, guițînd purceii, nechezînd iepele, cîrcîind găinile, vezi păuni umflîndu-și roată cozile, vițeii sugînd, copiii bătîndu-se cu pietre." Rescrise în ansambluri impresionante, arătate, sub lentila clarificatoare, detaliile sînt vivifiate, în vederea cuprinderii atmosferei, a tonului
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
comisia organizatorică a Consiliului Județean a F.N.T.D.R.-ului a mobilizat tineretul din oraș și județ în felul următor: instructorii Tineretului Plugăresc împreună cu delegații noștri (ai „tineretului progresist”, n.n.) au colindat toate comunele din județ (vor fi hăind sau vor fi behăind „celebrele” lozinci „mobilizatoare”?, n.n.) ținând întruniri cu tineretul. În ziua de 10 noiembrie s’a ținut un meeting în oraș la sala Valea Racova. Au participat un număr de tineri (pudic, tov. Bighiu nu ne spune câți, n.n.)”. Dar, în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
lor. Ceilalți, dac-au văzut că nu-i de șagă cu "diavolul" aista, și-au dat palme că s-au lăsat prostiți de un mucos, au vărsat fiere, au luat blana de oaie în spinare și, spăsiți, s-au ploconit behăind înaintea tronului. Behăiau ei, dar în sinea lor urlau ca lupii... Prea bine știu: de-aș scăpa fiara din lanț, m-ar sfâșia, bucăți m-ar face. Nu-i ușor să te glodească pumnalul sub căpătâi douăzeci de ani și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
au văzut că nu-i de șagă cu "diavolul" aista, și-au dat palme că s-au lăsat prostiți de un mucos, au vărsat fiere, au luat blana de oaie în spinare și, spăsiți, s-au ploconit behăind înaintea tronului. Behăiau ei, dar în sinea lor urlau ca lupii... Prea bine știu: de-aș scăpa fiara din lanț, m-ar sfâșia, bucăți m-ar face. Nu-i ușor să te glodească pumnalul sub căpătâi douăzeci de ani și mai bine... Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
poate îneca. Dacă vremea nu se dă după tine, dă-te tu după vreme. În lumea asta numai nebunii n-au năcazuri. Tu te superi că plouă prea mult, iar morarul se tânguiește că n-are apă. Pe oaia care behăiește în pădure, o aude lupu. Copilul orfan își taie singur buricul. Nu s-a auzit drum fără hoți. Copacul nu cade dintr-o singură pălitură de topor. Sapă fântâna până ce dai de apă. Unde-i un suflet acolo-i ș-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
au cîștigat frumos: fiecare muncitor a luat „primă” de circa cinci mii de lei. În ’76 însă, n-au avut furaje. Bineînțeles, n-au reușit să-și îndeplinească planul. Primarul Gheorghe Zaharia îmi spune că era o jale să auzi behăind de foame mii de oi, mai ales noaptea. De mila lor, unii dintre îngrijitori s-au dus și au luat paie și fîn din stogurile C.A.P., riscînd să fie taxați drept hoți! Am reținut, în ipoteza că voi fi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
roporci“, iar când ninge mai mult se numește că „neam integrat în zăpadă“. Prin urmare, pentru a fi în ton cu tendința generală, vom vorbi despre euroturmă. Ce face euroturma? În ultimele săptămâni ale anului 2006, înaintea marelui moment, ea behăie la unison pe tonuri optimis te. Dacă ar fi vorba de câini, am zice că dau din coadă ca să câștige simpatie. Știrile sunt pline de materiale care prezintă realizările revoluționare ale poporului român în drumul spre cele mai înalte culmi
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
zis că, măcar acum, trebuie să fiu conciliant, amabil, pozitiv. Dacă am scris până și lemnoșenia cu „pătrunsul“, înseamnă că sunt pe drumul cel bun. În această perioadă binecuvântată a anului, îmi propun să fiu un mielușel candid, care să behăie admirativ la toate realitățile înconjurătoare. Destul că tot anul strâmb din nas la felurite lucruri, e cazul să mai și văd viața prin ochelari cu lentile roz. De exemplu, mă voi uita cu evlavie la emisiunea în care Robert Turcescu
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
se brânzi. Altfel au evoluat formele altor limbi: it. fromaggio, fr. fromage „brânză”, sl. tvorog „brânză de vacă”, lit. tvérti „a apuca”. Berbec, lat. berbex, cis sau vervex, ecis, s-a constituit prin dedublarea unei rădăcini onomatopeice: rom. bee! > a behăi, fr. bêle > bêler, de unde interj. rom. brr, bârr, rs. barbár, bârbâr (Dali), it. bera, bar. Ca derivate lexicale cf. alb. berri „ovine, vite mărunte”, sl. baran, beran, boran „berbec”, fr. brebis „oaie”, bélier „berbec” etc. Aici se înscrie și rom
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
este vizat etimologic. alb, 76 baștină, 54 bă, 69 băcan, 111 Băcani, 57 Băcel, 57 bădie, 133 a băga, 133 băi, 185 băiat, 185 bănie, 67 Băsești, 57 Bâcu, 57 a bâjbâi, 180 bârdan, 134 bârr!, 134 bee!, 134 a behăi, 134 berbec, 134 Beșa, 57 Beșineu, 193 Beșinou, 193 Beșinova, 193 Bic, 57 Bica, 57 Bicău, 57 bina, 66 a bleotocări, 100 a blestema, 99 a blești, 100 Bocicoiu, 57 Bogdan, 54 Bogdania, 108 boier, 186 boltă, 131 Borșa, 57
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cu care se strânge gura cămeșii țărănești la gât bainet baionetă bandă fanfară batăr măcar bătaie război, luptă bârdâcai (a) a căuta ceva rătăcit berte cingători la femei birt crâșmă, locandă blid farfurie din pământ blidariu suport pentru vase blehăi, behăi(a) a vorbi într-una, a spune vrute și nevrute blehiu tablă boachtăr paznic de noapte boboanțe bomboane boltaș om de prăvălie boltă prăvălie bordei adăpost săpat în pământ boscorodi a vorbi fără înțeles boreasă nevastă boșorog trecut spre vărsta a treia
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
a netezi asperitățile presărate în calea aderării noastre la UE, miorița românească nu ar fi suferit nici o mutație genetică, nu s-ar fi transformat în oaie cu fițe europene, pudrată și cu ochelari de soare, nu s-ar fi răzvrătit behăind asupra stăpânului, pretinzându-i mașină la scară, pentru a se deplasa la iernat, spre locuri joase. Dar așa, diriguitorii noștri, transfigurați ca într-un coșmar, nedormiți și cu cearcăne, înrăiți, acriți de ciudă, de neputință, de furii netemperate decât de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
perii rari ai bărbiei împletiți într-o bărbuță subțire ca lama unui cuțit. Ea examinează rochiile chinezești, cu gulere mici, montante, atârnate de tavanul stând să cadă al magherniței, și în cele din urmă alege una. Nu este măsura dumneavoastră", behăie acru maestrul Wang. "Pe care s-o iau atunci?" Nu am măsura dumneavoastră. Nu există măsura dumneavoastră." "Mă mir. Măsura mea este cea mai obișnuită la femei. La femeile de vârsta mea, vreau să spun." "Exact, doamnă, tocmai despre vârsta
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
care se prăbușesc cu zgomot. În sfârșit, a ajuns la aer. Se îndepărtează blestemându-l pe chinezul perfid, dar, nesigură pe picioare, înaintează greu. Are vreme să-l audă pe maestrul Wang, care ieșise neatins de sub hăinăria lui chinezească, cum behăie ironic: "Asta era deci măsura dumneavoastră?" "Du-te dracului!", zise ea fără să se întoarcă. Acum se află în mijlocul mulțimii. O tânără măslinie iese dintr-un butic și, răvășind totul în cale un veritabil ciclon fata asta! -, năvălește spre ea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]