203 matches
-
susținând astfel integrarea abordării cognitive cu cea comportamentală și nașterea terapiei cognitiv-comportamentale; a fost inclus între primii zece terapeuți ai lumii din toate timpurile, într-o anchetă a American Psychological Association (1982; Psychology Today). Frederich Bruhus Skinner (psiholog) - Fondator al behaviorismului radical; a fost declarat cel mai influent psiholog al secolului XX într-o anchetă a American Psychological Association (Haggbloom, et. al., 2002). John Broadus Watson (psiholog) - Fondatorul behaviorismului metodologic. Articolul său clasic în istoria psihologiei, „Psychotherapy as the behavioris views
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
American Psychological Association (1982; Psychology Today). Frederich Bruhus Skinner (psiholog) - Fondator al behaviorismului radical; a fost declarat cel mai influent psiholog al secolului XX într-o anchetă a American Psychological Association (Haggbloom, et. al., 2002). John Broadus Watson (psiholog) - Fondatorul behaviorismului metodologic. Articolul său clasic în istoria psihologiei, „Psychotherapy as the behavioris views it” (1913), a devenit manifestul mișcării behavioriste. A fost președintele American Psychological Association. Hans Eysenck (psiholog), Arnold Lazarus (psiholog), Joseph Wolpe (psihiatru) - primii care au aplicat sistematic principiile
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
study of mental disturbance. Dublin: Irish University Press. Bandura, A. (1977). Social learning theory. Englewood Cliffs, NJ: Prentice-Hall. Baum, A., Gatchel, R.J., și Krantz, D.S. (1997). An Introduction to Health Psychology. Third edition. New York: McGraw-Hill. Baum, W.M. (1994). Understanding behaviorism: Science, behavior, and culture. New York: Harper Collins. Bechterev, V.M. (1933). General Principles of Human Reflexology: An Introduction to the Objective Study of Personality. London: Jarrolds Publishers. Beck, A.T. (1976). Cognitive therapy for emotional disorders. International New York: University Press. Beck
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
clinical research. British Journal of Medical Psychology, 34, 255-262. Skinner, B.F. (1948). Walden Two. New York: Macmillan. Skinner, B.F. (1953). Science and human behavior. New York: Macmillan. Skinner, B.F. (1971). Beyond Freedon and Dignitiy. New York: Alfred A. Knopf. Skinner, B.F. (1974). About Behaviorism. New York: Alfred A. Knopf. Smith, C.A., Haynes, K.N., Lazarus, R.S., și Pope, L.K. (1993). In Search of the “Hot” Cognitions: Attributions, Appraisals and their Relation to Emotion. Journal of Personality and Social Psychology, vol. 65, 916-929. Smith, C.A
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
V. (2003). Povești raționale pentru copii. Cluj-Napoca: Editura ASCR. Watson, D. (2000). Mood and temperament. New York: Gilford Press. Watson, J.B. (1913). Psychology as the behaviorist views it. Psychological Review, 20, 158-177. Watson, J.B., și MacDougall, W. (1929). The battle of behaviorism: An exposition and an exposure. [A debate between the leading behaviorist and the leading instinct theorist of the early 20th century.] Watson, J.B., și Rayner, R. (1920). Conditioned emotional reactions. Journal of Experimental Psychology, 3, 1-14. Weber, E.H. (1834). De
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
încercat deci fondarea psihologiei umane pe baza studierii experimentale a comportamentului inconștient al animalelor. Studiul experimental asupra reacțiilor animalelor poate fără îndoială da nu în mai mică măsură decît cele ale acțiunilor omului rezultate apreciabile. Pericolul cu care se confruntă behaviorismul, actualmente la modă, este cel de a trage concluzii privind comportamentul omului pe baza comportamentului animalelor, neglijînd totodată definirea în prealabil a trăsăturile comune omului și animalului și a celor diferențiale, care îl separă evolutiv pe cel dintîi și care
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
adaptare, aptitudinea de a se orienta în viață într-un mod rațional. Aici se află rădăcina profundă sub aspect biogenetic a problemei etice insuficient pusă în filosofie și eliminată prea radical de toate formele psihologiei comportamentului, de psihometria testelor, de behaviorism, pavlovism, organicism, psihiatrie etc. Se cuvine să adăugăm că în lipsa indispensabilei baze biogenetice, care ar trebui să înlocuiască vechile speculații metafizice problema etică este fals pusă și în speculațiile pseudo-filosofice ale epocii noastre (existențialismul, fenomenologia, structuralismul etc.) Iată de ce, pentru
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a fost decît de o primă încercare, insuficient purificată de pericolul speculativ, a reuși să-și impună tot mai mult metoda de interpretare. Reproșul justificat la care se expune ea nu se referă la abandonarea metodelor psihologiei experimentale și a behaviorismului, ci, dimpotrivă, la căderea în aceeași greșeală metodologică frecventă a psihologiei experimentale și a behaviorismului: și psihanaliza vrea să-și asigure în fața singurei instanțe subonștiente pe care o studiază ea întîietatea față de toate instanțele psihice. Ea manifestă o tendință supărătoare
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
-și impună tot mai mult metoda de interpretare. Reproșul justificat la care se expune ea nu se referă la abandonarea metodelor psihologiei experimentale și a behaviorismului, ci, dimpotrivă, la căderea în aceeași greșeală metodologică frecventă a psihologiei experimentale și a behaviorismului: și psihanaliza vrea să-și asigure în fața singurei instanțe subonștiente pe care o studiază ea întîietatea față de toate instanțele psihice. Ea manifestă o tendință supărătoare de a vrea si explice viața umană în ansamblul ei cu ajutorul funcției deformante a subconștientului
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
-și asigure în fața singurei instanțe subonștiente pe care o studiază ea întîietatea față de toate instanțele psihice. Ea manifestă o tendință supărătoare de a vrea si explice viața umană în ansamblul ei cu ajutorul funcției deformante a subconștientului. De la psihologa experimentală la behaviorism și de aici pînă la psihanaliză se remarcă o tendință tot mai accentuată -dar încă insuficieit dusă la bun sfîrșit de revenire la explicația de ansamblu a vieții și a funcțiilor ei. Cu alte cuvinte, această teidință are drept obiectiv
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
poate fi rareori observată în stare pură. Prin trăsăturile comune pe care le are cu celelalte instanțe, ea este prea ușor confundată cu una sau cu alta dintre ele. Psihologia a confundat-o încă de la începuturile ei cu instanța conștientă, behaviorismul cu instanța inconștientă, iar psihanaliza cu instanța subconștientă. Aceste frecvente confuzii scot cu atît mai mult în evidență importanța constatării că distincția aceasta netă între cele patru instanțe poate fi găsită, absolut independent de lucrarea de față, în studiul lui
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ceea ce oamenii trebuie să facă, iar aceasta rezultă din structura și contextul instituțional, aceștia fiind adevărații factori cauzali. Instituționaliștii sunt adepții realismului descriptiv, pe linia școlii istorice germane, în timp ce neoclasicii sunt adepții realismului predictiv. Abordarea instituțională adoptă perspectiva psihologică a behaviorismului. Acesta din urmă vede rădăcinile acțiunii umane în norme, reguli, deprinderi și uzanțe instituționale, considerînd preferințele individuale ca derivate și subiective. Ele ar trebui studiate plecînd de la locul de naștere al individului. În opoziție, neoclasicii consideră că numai indivizii sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
citit o mare cantitate de literatură psihologică recentă. Într-o scrisoare circulară trimisă de aici prietenilor, el remarca: „Toată psihologia pe care am citit-o și intenționez să o citesc este de dragul logicii. [Ă] De dragul ei am dorit să studiez behaviorismul, deoarece prima problemă este de a avea o teorie trainică a judecății. Văd calea ce duce la un vast domeniu și, printre altele, la o definiție a logicii care până acum lipsea. [Ă] Am ajuns la un punct în care
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
activ al unei activități, dirijate de sentimentele și interesele sale; acest tip de învățare contribuie la dezvoltarea curiozității, intereselor și capacităților de investigare ale elevului, la formarea intuiției științifice a elevului. Dar, cu toate părțile sale bune, modelul bazat pe behaviorism, adică pe reducerea întregii comportări a omului, inclusiv a învățării, la formarea de reflexe prin folosirea întăririlor, a pedepselor și recompenselor, prin încercare și eroare are și neajunsuri. Învățarea nu poate fi adaptată în întregime la necesitățile și interesele individuale
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
a lui E. Durkheim și G. Tarde, dar în mod special a lui P. Janet, Ralea a explicat evoluția istoric a societții precum și avatarurile formrii omului și a condiției sale de excepție. Acestora și nu altor surse sau influențe, precum behaviorismul american sau gestaltismul german, îi acord Ralea tot interesul, selectându-și, din instrumentarul conceptual a lui Janet, noțiunile și categoriile cu care avea s încerce înțelegerea și definirea omului, cel puțin la începuturile studiilor sale de tinerețe. Contactul cu operele
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
Deși e la curent, prin colaborrile sale cu eminentul profesor de psihologie experimental Gh. Zapan, de formație și pregtire științific german, nu este preocupat de cercetrile experimentale de laborator testologice americane sau psihometrice germane. Ralea nu accept concepția științific a behaviorismului american, preferând experimentalismul practicat de Janet în laboratoarele pariziene de la La Salpètriere. Cu toate acestea, nici P. Janet, nici Th. Ribot, nici H. Pieron, nici Guillaume, deși admit o psihologie obiectiv, practic a comportrilor, nu-l vor convinge cu argumentele
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
și virtual). În ceea ce privește utilizarea recompenselor în învățare, punctul de vedere cel mai răspândit este acela că ele sunt indispensabile, că țin de natura umană imperfectă dar perfectibilă (în sens platonic). Acest punct de vedere este denumit de Alfie Kohn pop behaviorism, tocmai pentru a sublinia caracterul său popular: "Nucleul pop behaviorismului este: Fă acest lucru și vei obține acel lucru" (Kohn, 1999, p. 3) Dacă utilitatea pedepselor în școală mai poate fi pusă la îndoială, utilitatea recompenselor, așa cum am subliniat deja
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
cel mai răspândit este acela că ele sunt indispensabile, că țin de natura umană imperfectă dar perfectibilă (în sens platonic). Acest punct de vedere este denumit de Alfie Kohn pop behaviorism, tocmai pentru a sublinia caracterul său popular: "Nucleul pop behaviorismului este: Fă acest lucru și vei obține acel lucru" (Kohn, 1999, p. 3) Dacă utilitatea pedepselor în școală mai poate fi pusă la îndoială, utilitatea recompenselor, așa cum am subliniat deja, pare a fi dincolo de orice controversă (totuși, dacă mai apar
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
considerată dezirabilă) și motivația externă (care recurge la recompense și care este eficientă doar pe perioada utilizării recompensei). Cu alte cuvinte, după ce se renunță la recompense, comportamentul considerat dezirabil este abandonat și el. Câmpul educativ școlar este dominat de pop behaviorism, ajungându-se până la sugestia de a "vâna" orice prilej pentru a recompensa elevul. Spațiul virtual a introdus o practică numită gamificare/gamification, ceea ce înseamnă că principiul său de funcționare este recompensă pentru orice. Cu alte cuvinte, gamificarea/gamification nu reprezintă
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
vâna" orice prilej pentru a recompensa elevul. Spațiul virtual a introdus o practică numită gamificare/gamification, ceea ce înseamnă că principiul său de funcționare este recompensă pentru orice. Cu alte cuvinte, gamificarea/gamification nu reprezintă altceva decât o rafinare a pop behaviorismului, făcută posibilă de caracteristicile utilizării rețelei de computere. Rata de succes a gamificării/gamification a determinat și procesul invers: având în vedere intruziunea elementelor de educație informală (mai ales internetul) în sala de clasă, specialiștii IT au elaborat modele de
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Jürgen Habermas. Au existat, de asemenea, în istoria sociologiei și anumite orientări teoretice care nu negat importanța valorilor, considerând că cercetarea lor nu poate conduce la o bună înțelegere a mecanismelor vieții sociale. Printre acestea se numără: instituționalismul, materialismul istoric, behaviorismul, pragmatismul, postmodernismul și teoriile obiectiviste. În prezent, cunoașterea sociologică a valorilor este un subiect căruia i se acordă un foarte mare interes, prilejuind un număr important de proiecte de cercetare (cum sunt de pildă, European Values Study și World Values
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
au dus la eșec. Deci, Învățarea În concepția lui Thorndike este o substituire de reacții, avînd la bază formarea de conexiuni În creier, de unde și numele de "conexionism". Watson a fost adeptul unei psihologii strict obiective, pe baza observației comportamentului (behaviorism). Conform teoriilor sale, Învățarea era o succesiune de reflexe condiționate. Aceste teorii asociaționiste au fost infirmate de experiențele ulterioare, care au dovedit că Învățarea antrenează Întreaga viață psihică: procesele de cunoaștere, afectivitatea, priceperile motorii, voința etc. O altă teorie a
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
activ al unei activități, dirijate de sentimentele și interesele sale; acest tip de învățare contribuie la dezvoltarea curiozității, intereselor și capacităților de investigare ale elevului, la formarea intuiției științifice a elevului. Dar, cu toate părțile sale bune, modelul bazat pe behaviorism, adică pe reducerea întregii comportări a omului, inclusiv a învățării, la formarea de reflexe prin folosirea întăririlor, a pedepselor și recompenselor, prin încercare și eroare are și neajunsuri. Învățarea nu poate fi adaptată în întregime la necesitățile și interesele individuale
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
1955-1980 Schema S O (sau A sau C) R 1980-1990 Studii asupra cunoașterii sociale și factorii contextuali care o determină Același proiect cuprinde toate aceste reorientări: o reducere de la complex la elementar, dorința de a fonda o știință a comportamentului (behaviorismul) sau a creierului (organism, natură). Dorința de a identifica gîndirea umană cu tipul de raționalitate al calculatoarelor explică de ce studiul cognițiilor a fost condus spre aceeași țintă, cel puțin în cazul unui segment important din cel fondat pe paradigma informației
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cantitativă ca metodă prin observație poate să meargă câteodată și dacă cercetarea confirmă experiențele cotidiene, E.G. Rossenthal și Zimmernon (1972) atunci pentru ce metoda prin observație este un sector subdezvoltat? Thorndike a fost un avocat al imitării instrumentale. Wathson fondatorul behaviorismului nu a avut mai mult noroc ca prin observația la animale (1908) el a invocat tot condiționarea clasică. În ciuda fluxului și refluxului de teme și de teorii, psihologii au acceptat învățarea prin observație pentru că au observat că, copiii învățau astfel
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]