110 matches
-
și bogăția cinegetică a zonei. Florile de măr simbolizează livezile de meri. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Beica de Jos, județul Mureș Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Beica de Jos se compune dintr-un scut triunghiular de azur cu marginile rotunjite. În interiorul scutului se află silueta unei biserici din lemn, văzută din față, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233995_a_235324]
-
cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Beica de Jos, județul Mureș Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Beica de Jos se compune dintr-un scut triunghiular de azur cu marginile rotunjite. În interiorul scutului se află silueta unei biserici din lemn, văzută din față, cu turn, pridvor și tindă, ridicată pe fundație de piatră, totul de argint, flancată stânga-dreapta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233995_a_235324]
-
află comuna Mădulari, iar în partea de sud a satului, este situată comuna Șușani, spre vest peste dealuri întâlnim comuna Valea Mare, la mare distanță peste dealuri, întâlnim comuna Crețeni. Așezat între două dealuri abrupte, satul este șerpuit de râul Beica, care izvorește din satul Mădulari si se varsă în râul Olt. În partea de nord, spre comuna Mădulari, întâlnim un sătuc numit Sârbi (Sâlea, în denumirea populară), având sub o sută de locuitori.
Ușurei, Vâlcea () [Corola-website/Science/302047_a_303376]
-
străbate o distanță de 180 km. Colectează în albia sa apele mai multor pâraie precum Călimănel, Mermezeu, Zebrac, Ilva Mare, Răstolița, Gălăoaia, Bistra (din munții Călimani) și din munții Gurghiului principalii afluenți Gudea, Sălard, Iod, Sebeș , râul Gurghiu și pârâul Beica. Ceilalți afluenți ai Mureșului de pe cuprinsul județului sunt: Luțul, Lechința, Pârâul de Câmpie, Nirajul, Cerghid, Lăscud, Șăulia, Ozd. Bazinul hidrografic al râului pe parcursul celor 761 km din Româna este de aproximativ 28 000 kmp, iar debitul mediu anual este de
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
Șerbeni este un sat în comuna Beica de Jos din județul Mureș, Transilvania, România. Se află la 17 km la est de Reghin, 415 m deasupra nivelul mări. A fost în posesiune lui Gheorghe Rákóczi I. Numele sa schimbat de mai multe ori, în 1642 Saraphaza, în
Șerbeni, Mureș () [Corola-website/Science/300596_a_301925]
-
Tg. Mureș și la 6 km sud de municipiul Reghin, fiind străbătută de la un capăt la altul de Șoseaua națională nr. 15. Relieful localității este alcătuit de valea largă a Mureșului și culmi deluroase, ca interfluvii, puțin îngrădite, între valea Beicii și Habicului, cu înălțimi reduse, cea mai mare înălțime fiind de 511,7m, în Dealul Viilor. Vatra localității se află pe un teren, în cea mai mare parte plan, cu denivelări mici, constituind șesul aluvial creat de Mureș și pe
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]
-
Mureș, sunt formațiuni naturale, create prin alunecări de teren și nu prezintă interes arheologic, fapt atestat de cercetările din 1950 ale colectivului de arheologi Cristești. Rețeaua hidrografică este bogată și e formată din râul Mureș și cei doi afluenți, râul Beica și Râul Habic. Pe râul Mureș se făcea o intensă activitate de plutărit între Lunca Bradului și Arad, începând din 1780, în zonă trecând câte trei plute pe zi. Din monografia localității Petelea reținem interesante date consemnate sub aspect climatologic
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]
-
păsări de curte etc) și chiar iezi de căprioară mici de câteva zile. Consumă însă și broaște, pești, melci, insecte, ouă de pasăre, fructe dulci și zemoase, vâsc, miere, iar atunci când sunt înfometați jderii consumă și cadavre. Jderul de piatră (beica) face mari daune printre păsările de casă, făcând adevărate masacre printre ele. Omoară una după alta găinile, le taie capul ca și când le-ar fi retezat cu un cuțit, le soarbe doar sângele, și le mănâncă creierii, abia de mai gustă
Jder () [Corola-website/Science/314342_a_315671]
-
său Gregoriu Ujvari iar mai apoi Elie Trifan care a slujit până în 1869. Un incendiu care a avut loc în timpul preotului Trifan, în 1867 a distrus locuința preotului dar și toate documentele de arhivă . În timpul preoției lui Mihai Ilieș din Beica Română a avut loc contruirea bisericii noi și abandonarea de comunitate a vechii biserici. Data de 5 august 1903 marchează începutul construirii noii biserici. Despre biserica de lemn avem puține informații. Era o construcție din lemn, cu cerdac. Data edificării
Biserica de lemn din Aiton () [Corola-website/Science/314952_a_316281]
-
Rod nou”, I, nr. 4, aprilie 1934. BĂDĂUȚĂ 1929: Al. Bădăuță, " Rânduri pentru o comemorare de sfert de veac", în Viața literară, IV, nr. 115, 26 octombrie 1929. BĂLU, IANCU 2005: Ion Bălu, Marin Iancu, "Simbolismul românesc"., Erc Press, 2005 BEICĂ 2010: Lavinia Daniela Beică, "Monografia simboliștilor români (Bacovia George 1881-1957, Macedonski Alexandru 1854-1920, Petică Ștefan 1891-1904", "Minulescu Ion 1881-1944"), Craiova, 2010. BINDER 1924: Doctor Binder, Ștefan Petică - Mici contribuțiuni la biografia lui, în „Adevărul”, XXXII, nr. 12896, 10 octombrie 1924
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
4, aprilie 1934. BĂDĂUȚĂ 1929: Al. Bădăuță, " Rânduri pentru o comemorare de sfert de veac", în Viața literară, IV, nr. 115, 26 octombrie 1929. BĂLU, IANCU 2005: Ion Bălu, Marin Iancu, "Simbolismul românesc"., Erc Press, 2005 BEICĂ 2010: Lavinia Daniela Beică, "Monografia simboliștilor români (Bacovia George 1881-1957, Macedonski Alexandru 1854-1920, Petică Ștefan 1891-1904", "Minulescu Ion 1881-1944"), Craiova, 2010. BINDER 1924: Doctor Binder, Ștefan Petică - Mici contribuțiuni la biografia lui, în „Adevărul”, XXXII, nr. 12896, 10 octombrie 1924, p.1. BLANDIANA 1970
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
formată din satele Râmești, Sârbi, Stoiculești, Șușani (reședința) și Ușurei. Comuna Șușani din județul Vâlcea este pentru prima dată atestată în anul 1531 când se vorbește de satul Sârbi aflat în acea perioada pe valea Sârbeana la vest de valea Beicii (satul a dispărut în urma unei invazii turcești); satul Ușurei este amintit în timpul voievodului Petru cel Tânăr în anul 1569 (sat de oameni liberi); satul Ramesti este menționat în anul 1642 (întemeiat de Badea Ramescu, administrator al moșiei mănăstirii Hurezu de pe
Comuna Șușani, Vâlcea () [Corola-website/Science/302045_a_303374]
-
prea mulți regi Jules Michelet! șansa viilor să iasă dintr-ale lor, Verești cursa de Botoșani, personalul Mărășești Suceava, mama la al doilea telefon, "Marisia" numărul de aur la casele românești pe Mureș, Dolhasca peron împodobit "La mulți ani 2006!", Beica, Chiheru de Jos, recurgi la telefonul mobil, lasă maneaua pentru "Văd dorința-n ochii tăi", nu se simte nici ea, îmbină statica de călătorie cu mișcarea atribuirea cuiva, Pașcani-Etnografie cu mielul în cap pe locomotivă, strălucește negru, băi Vasilică, dă-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
după două săptămâni am refăcut drumul Rio-Sao-Paulo, continuând apoi cu Sao Paulo-Porto Alegre, în total 1200 de kilometri. La Porto Alegre, omul de bază era Emilio Cioba, prosper om de afaceri și "consul onorific" al României. Născut în Ardeal, la Beica (își spunea, în glumă, "conte de Beica" și noi ne adresam lui tot, în glumă, cu "domnul conte"), făcuse studii de inginerie în țară, plecase prin 1955 în Brazilia cu Ely, soția sa româncă-grecoaică, și la Porto Alegre, după ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
continuând apoi cu Sao Paulo-Porto Alegre, în total 1200 de kilometri. La Porto Alegre, omul de bază era Emilio Cioba, prosper om de afaceri și "consul onorific" al României. Născut în Ardeal, la Beica (își spunea, în glumă, "conte de Beica" și noi ne adresam lui tot, în glumă, cu "domnul conte"), făcuse studii de inginerie în țară, plecase prin 1955 în Brazilia cu Ely, soția sa româncă-grecoaică, și la Porto Alegre, după ani de muncă, era acum proprietarul unei fabrici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
5. Cuci 11. Tăureni 6. Iclănzel 12. Valea Largă 13. Zau de Cîmpie 2. JUDECĂTORIA REGHIN cu sediul în orașul Reghin ORAȘE 1. Reghin COMUNE 1. Aluniș 13. Hodac 2. Batoș 14. Ibănești 3. Băla 15. Ideciu de Jos 4. Beica de Jos 16. Lunca 5. Breaza 17. Lunca Bradului 6. Brâncovenești 18. Petelea 7. Chiheru de Jos 19. Răstolița 8. Cozma 20. Rușii-Munți 9. Crăiești 21. Solovăstru 10. Deda 22. Stînceni 11. Fărăgău 23. Suseni 12. Gurghiu 24. Vătava 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
Vlădaia ridicat ● - 639. Voloiac ridicat ● - Mureș Municipiul 640. Sighișoara scăzut-ridicat ● - 641. Reghin ridicat ● ● 642. Târnăveni scăzut ● ● Orașul 643. Iernut scăzut-ridicat ● - 644. Sovata mediu ● ● Comună 645. Adămuș ridicat ● - 646. Albești scăzut-ridicat ● - 647. Apold ridicat ● - 648. Băgaciu ridicat ● - 649. Bălăușeri scăzut-ridicat ● - 650. Beica de Jos ridicat ● - 651. Bichiș ridicat ● - 652. Brâncovenești scăzut-ridicat ● - 653. Ceuașu ridicat ● - de Câmpie 654. Cristești scăzut-ridicat ● - 655. Daneș scăzut-ridicat ● - 656. Deda scăzut-ridicat ● - 657. Gheorghe Doja ridicat ● - 658. Grebenișu ridicat ● - de Câmpie 659. Hodoșa ridicat ● - 660. Livezeni ridicat ● - 661. Măgherani
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
Mezoband 2. Fanatele Madarasului 2. Szenasag 3. Mădăraș 3. Mezomadaras 4. Mărășești 4. Marosesd 5. Negrenii de Câmpie 5. Feketelak 6. Valea Rece 6. Hidegvolgy 18. Bățos 1. Bățos 1. Bățos 2. Goreni 2. Dedradszeplak 3. Uila 3. Vajola 19. Beica de Jos 1. Beica de Jos 1. Alsobolkeny 20. Bichis 1. Bichis 1. Magyarbukkos 2. Ozd 2. Magyarozd 21. Bogată 1. Bogată 1. Marosbogat 2. Ranta 2. Ranta 22. Brâncovenești 1. Brâncovenești 1. Marosvecs 2. Vălenii de Mureș 2. Disznajo
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
2. Szenasag 3. Mădăraș 3. Mezomadaras 4. Mărășești 4. Marosesd 5. Negrenii de Câmpie 5. Feketelak 6. Valea Rece 6. Hidegvolgy 18. Bățos 1. Bățos 1. Bățos 2. Goreni 2. Dedradszeplak 3. Uila 3. Vajola 19. Beica de Jos 1. Beica de Jos 1. Alsobolkeny 20. Bichis 1. Bichis 1. Magyarbukkos 2. Ozd 2. Magyarozd 21. Bogată 1. Bogată 1. Marosbogat 2. Ranta 2. Ranta 22. Brâncovenești 1. Brâncovenești 1. Marosvecs 2. Vălenii de Mureș 2. Disznajo 23. Breaza 1. Breaza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
cu 2 sate componente: Bunoaica, Negrușa 4. Godeanu - cu 2 sate componente: Marga, Păunești JUDEȚUL MUREȘ Orașe parțial în zona montană - 1 1. Sovata - cu 3 localități componente: Capeți, Ilieși, Sacadat Comune integral în zona montană -12 1. Aluniș 2. Beica de Jos 8. Luna Bradului 3. Deda 9. Răstolița 4. Gurghiu 10. Rușii - Munți 5. Hodac 11. Stânceni 6. Hodoșa 12. Vătava 7. ibănești Comune parțial în zona montană - 5 1. Bereni - cu 2sate componente: Cându, Mărculeni 2. Chiheru de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160498_a_161827]
-
cu 2 sate componente: Bunoaica, Negrușa 4. Godeanu - cu 2 sate componente: Marga, Păunești JUDEȚUL MUREȘ Orașe parțial în zona montană - 1 1. Sovata - cu 3 localități componente: Capeți, Ilieși, Sacadat Comune integral în zona montană -12 1. Aluniș 2. Beica de Jos 8. Luna Bradului 3. Deda 9. Răstolița 4. Gurghiu 10. Rușii - Munți 5. Hodac 11. Stânceni 6. Hodoșa 12. Vătava 7. Ibănești Comune parțial în zona montană - 5 1. Bereni - cu 2sate componente: Cându, Mărculeni 2. Chiheru de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160510_a_161839]
-
Călineștii de Sus 3. Cireșu - cu 2 sate componente: Bunoaica, Negrușa 4. Godeanu - cu 2 sate componente: Marga, Păunești JUDEȚUL MUREȘ Orașe integral în zona montană - 1 1. Sovata Comune integral în zona montană - 15 1. Aluniș 9. Ibănești 2. Beica de Jos 10. Lunca Bradului 3. Chiheru de Jos 11. Răstolița 4. Deda 12. Rușii- Munți 5. Eremitu 13. Sărăteni 6. Gurghiu 14. Stânceni 7. Hodac 15. Vătava 8. Hodoșa Comune parțial în zona montană - 9 1. Albești - cu 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172665_a_173994]
-
Călineștii de Sus 3. Cireșu - cu 2 sate componente: Bunoaica, Negrușa 4. Godeanu - cu 2 sate componente: Marga, Păunești JUDEȚUL MUREȘ Orașe integral în zona montană - 1 1. Sovata Comune integral în zona montană - 15 1. Aluniș 9. Ibănești 2. Beica de Jos 10. Lunca Bradului 3. Chiheru de Jos 11. Răstolița 4. Deda 12. Rușii- Munți 5. Eremitu 13. Sărăteni 6. Gurghiu 14. Stânceni 7. Hodac 15. Vătava 8. Hodoșa Comune parțial în zona montană - 9 1. Albești - cu 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172668_a_173997]
-
80. Idicel 3. Albești │ 81. Idiciu 4. Aluniș │ 82. Iernut 5. Apold │ 83. Lascud 6. Atintis │ 84. Livezenii 7. Bahnea │ 85. Lunca 8. Band │ 86. Lunca Bradului 9. Bățos │ 87. Madaras 10. Bala │ 88. Măgherani 11. Bălăușeri │ 89. Marculeni 12. Beica │ 90. Mică 13. Bereni │ 91. Miercurea Nirajului 14. Berghia │ 92. Mihesu de Cîmpie 15. Bezid │ 93. Mosuni 16. Bichis │ 94. Mureni 17. Bobohalma │ 95. Nades 18. Bogată │ 96. Neaua 19. Boiu │ 97. Ogra 20. Breaza │ 98. Oroiu 21. Brîncovenești │ 99
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
5. Cuci 11. Tăureni 6. Iclănzel 12. Valea Largă 13. Zau de Cîmpie 2. JUDECĂTORIA REGHIN cu sediul în orașul Reghin ORAȘE 1. Reghin COMUNE 1. Aluniș 13. Hodac 2. Batoș 14. Ibănești 3. Băla 15. Ideciu de Jos 4. Beica de Jos 16. Lunca 5. Breaza 17. Lunca Bradului 6. Brâncovenești 18. Petelea 7. Chiheru de Jos 19. Răstolița 8. Cozma 20. Rușii-Munți 9. Crăiești 21. Solovăstru 10. Deda 22. Stînceni 11. Fărăgău 23. Suseni 12. Gurghiu 24. Vătava 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235749_a_237078]