436 matches
-
caviar și șampanie se țin lanț. Dar astea nu-s pentru profesori doctori docenți, nici pentru tineri informaticieni, matematicieni, biologi (s.cl.) eminenți. La acestea au acces actuali și foști plutonieri (locotenenți, căpitani, maiori, colonei și generali) de poliție (miliție, Securitate), beizadele de mari (!) oameni de afaceri, amante ale acelorași, pupeze și pupăzoi, cu tot atâta carte cât avea cabinetu' doi, Tovarășa adi, marea chimista zisă codoi, după cum pronunța dansa CO2. Si inca ar mai fi printre oarnenii de bine, cărora le
[Corola-publishinghouse/Science/85077_a_85864]
-
după câte am înțeles . - Șătrarule, răspunse Ruset, noi nu cerem dec ât o făr âmă de pită și un ceas de odihnă. Rugăm pe cinstita gospo dină să nu se tulbure și să nu se ostenească. Gospodina se închină în fața beizadelei, sărutându-i mâna întinsă, fără s o atingă cu degetele sale. - Măria ta - zise ea, bine ai venit la noi și te rugăm să nu te superi de pat rău și de hrană puțină. Din ce ne-a dăruit Dumnezeu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Sonete patriarhale (1916). Forma fixă a sonetului l-a silit la o rigoare și un echilibru mai puțin proprii temperamentului său. Multe sonete închid, ca în niște stampe de epocă, o lume apusă, în care se perindă prinți bizantini și beizadele, duduci și boieri veliți în rădvane vieneze sau figuri pitorești din mahalaua bucureșteană de la sfârșitul veacului al XIX-lea - tablouri evocate și în proza lui T., dar care în sonete sunt învăluite într-un umor nostalgic, generator de lirism. Siluetele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
op. cit., p. 79). Catagrafia de la 1831 arată că boierii aveau părți tot mai însemnate în moșiile răzășești. În județul Tutova, satul Măscureii aparținea lui Costachi Sturdza și răzeșilor (59 cu pământ, 27 fără pământ și 23 foști clăcași); Obârșenii lui beizadea Al. Sturza și a răzeșilor, din care 40 răzeși erau cu pământ, 36 fără pământ și 60 foști clăcași; Lăleștii cucoanei Marghioala Gheuca și a răzeșilor - 96 cu pământ, 28 fără pământ și 41 foști clăcași; Fântânelele lui Tuduri și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pământ și 60 foști clăcași; Lăleștii cucoanei Marghioala Gheuca și a răzeșilor - 96 cu pământ, 28 fără pământ și 41 foști clăcași; Fântânelele lui Tuduri și a răzeșilor - 16 aveau pământ, 10 fără pământ și 9 foști clăcași; Voineștii lui beizadea A. Sturdza și a răzeșilor - la Voinești-Boierești, numai 7 răzeși aveau pământ, 34 erau fără pământ și 36 erau foști clăcași; la Voinești-Răzășești, un număr de 27 aveau pământ iar 21 erau fără; Popeștii lui Romașcu și a răzeșilor nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a adus calabalâcul la Țarigrad - 250 lei. Cheltuielile oficiale cu Paștele din acel an arătau astfel: meremetul tacâmurilor 663 lei, darurile cămănăresei 1637 lei, daruri de Paști 1695 lei, îmbrăcămintea boiernașilor de la Curte de Paști 1361 lei, îmbrăcămintea oamenilor M.S. Beizadea 1087 lei, îmbrăcămintea ciohodarilor 2793 lei, îmbrăcămintea Curții 1228 lei, cuhnia cămănarilor 150 lei, cheltuielile lui Terezi Bașa 1650 lei, o blană de samur doftorului 300 lei, un contaș somun 1250 lei etc. „Jumătate din țară muncea ca să-și plătească
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe zi, oră și minut următoarele case sau instituții: logofătul Alecu Balș, "Institutul Organicesc", prințul Mihail Sturdza, vornicul Costache Sturdza, Eufrosina Răducanu, vornicul Nicolae Milo, Elenca Sturdza, vornicul Alecu Catargiu, vornicul Lascăr Cantacuzino, Ștefanovici (Miculi), hatmanul Mavrodi, Mitocul Monast. Neamțului, beizadea Calimah, Școala de arte, aga Costache Polizu, vornicul Anastasie Bașotă, Mănăstirea Barboiu, Hanul turcesc și Fabrica de stearină (moara)41. Fig. 3. Planul distribuției apei la cișmelele de pe străzile capitalei Ca urmare a acestor ample lucrări, debitul de apă potabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
27-29, 31, 56, 101, 111, 134, 142, 144, 164, 178, 267 Bordeianu, Mihai 44 Boțan, D. 56 Brătianu, D. 29 Brătianu, Ion C. 30 Bruckmann, J. A. 41, 241 Bulat, T. G. 68 Burduja, D. 125 Buzatu, Gh. 27 Calimah, beizadea, 105 Calita, proprietar fabrică, 263 Callimachi, Scarlat 77 Canning, Stratford 21 Cantacuzino, I. 143 Cantacuzino, Lascăr 105 Cantacuzino, Nicolai 57 Castaing-Père, L. 144 Catargiu, Alecu 105 Catargiu, Constantin 79 Căliman, Gh. 63 Câmpeanu, M. 45 Celsius, Anders 214 Ciaki (Csaky
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
feminine terminațiile -ă (casă, fată, libelulă, masă), -ea (perdea, stea), -ià (nuia, raia), -à (basma, mușama), -a (substantive proprii: Maria, România). Fac excepție câteva substantive care, deși au aceleași terminații, sunt de genul masculin: papă, pașă, popă, tată, vlădică, vodă, beizadea, Mircea, Zaharia, Toma, Mihăiță, Lică etc. Substantivele terminate în vocala -o, în (accentuat) și în diftongii -ou, -eu sunt neutre: zero, domino, atu, hublou, metrou, ou, careu, curcubeu, mauzoleu, pneu. Fac excepție substantivele denumind animate, care sunt masculine: flamingo, ateu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de nominativ singular nearticulat și într-o relativă corespondență cu diferențierea după gen. Declinarea I: substantive feminine terminate în -ă (casă, țară), -ea (stea), -à (mușamà), -i (zi) și substantivele masculine terminate în ă (popă, papă, pașă, tată, agă), -ea (beizadea, prâslea) și -i (colibri). Declinarea a II-a: substantive masculine și neutre terminate în consoană (plop, scaun), în u (vocalic sau semivocalic) (codru, teatru, ateu, mausoleu), în i vocalic, semivocalic și ultrascurt (taxi, tei, bordei, unghi, unchi) sau în o
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-mi dezamăgesc profesorii care mi-au dăruit tot ce au avut mai bun, am scris și un alt text, cu ocazia candidaturii fiului deputatului Prigoană la Parlamentul Romaniei: „Este cel puțin JENANT ca o astfel de persoană, Honorius Prigoană, o beizadea autentică, să acceadă în Parlamentul României. Cum să mai cer eu studenților să învețe pentru examenele care se apropie, când ei nu-și găsesc locuri de muncă la terminarea facultății iar un fiu de bani gata are un astfel de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
dacă au referenți [+Animat] sau [-Animat]. La substantivele [+Animat], genul formal corespunde, de obicei, cu cel referențial (natural). Sunt câteva categorii de substantive [+Animat] care prezintă neconcordanțe între formă și sens: (i) substantive cu genul formal feminin și referent masculin: beizadea, căpetenie, ordonanță, santinelă; (ii) substantive cu genul formal feminin și referent fie masculin, fie feminin, uman: călăuză, gazdă, rubedenie, rudă, slugă, urâciune, persoană, personalitate, vedetă, sau non-uman: șopârlă, balenă etc. (iii) substantive cu genul formal masculin, referent fie masculin, fie
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
câte erau) și manuscrisele. „Saci de manuscrise”, va mărturisi el unui prieten, critic literar, îngrijorat de soarta lor. S. era un risipitor și, într-o lume plină de interdicții (lumea românească într-un regim totalitar), încearcă să ducă viața unei beizadele. Nu are o locuință sigură, se îmbracă modest și, când primește salariul de la „Gazeta literară”, apoi de la „România literară”, își invită generos prietenii la Casa Scriitorilor sau la o cârciumă din cartier. Are mulți prieteni și, pe măsură ce reputația lui literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
simpatic, instruit, amator de bucate alese și vin bun. În gospodăria țăranului Griga Lăzărel, ospățul are specific românesc: sarmale, ciorbă de potroace. Nu lipsește muzica lăutărească. La Constantinopol, abatele îi vine în ajutor lui Alecu Ruset, expunându-i sultanului necazurile beizadelei. Fin diplomat, rafinat în arta conversației, cu generozitatea și inteligența lui, abatele face o impresie deosebită la Constantinopol, pregătind terenul pentru solicitarea unor favoruri. Cunoscător al psihologiei umane, dovedind blândețe, înțelepciune, înțelegere superioară a vieții, Abatele de Marenne este conștient
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Constantinopol, pregătind terenul pentru solicitarea unor favoruri. Cunoscător al psihologiei umane, dovedind blândețe, înțelepciune, înțelegere superioară a vieții, Abatele de Marenne este conștient de superioritatea sa. Caracterizarea lui Alecu Ruset Personajul principal din romanul Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă este beizadeaua Alecu Ruset, un intelectual melancolic, cufundat în meditații. El este fiul lui Antonie Ruset, care fusese înlăturat de la domnie de Duca-Vodă. Tânărul a fost izgonit de la curte, dar supravegheat, deoarece avea câteva scrisori compromițătoare pentru Duca. Situația se complică din
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de la curte, dar supravegheat, deoarece avea câteva scrisori compromițătoare pentru Duca. Situația se complică din momentul în care Alecu Ruset se îndrăgostește de Catrina, fiica despotului Duca. Acesta îl însoțește pe abatele de Marenne prin Moldova până la Istanbul. La început beizadeaua nu făcu o impresie prea bună: "straiul nu-i era strălucit, așa precum ar fi fost de așteptat de la un fecior de Domn", și nici înfățișarea nu spunea nimic: "cam palid și subțiratic". Abatele află despre conflictele acestuia cu Duca-Vodă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
scriind versuri, își dăruiește plăceri intelectuale. Comparabil în privința aceasta și cu G. Călinescu (toutes proportions gardées), el își procură voluptăți rafinate prin intrarea în pielea cât mai multor poeți, de la François Villon (imitat în Villonescă) și Costache Conachi (Amor de beizadea) la confrați de aceeași vârstă. Își face un limbaj propriu din limbaje dintre cele mai diferite, predominant tradiționale în primele patru volume, apoi tot mai mult, cu timpul aproape exclusiv, moderne. Încă în Noapte de echinox enunțuri de felul butadei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
erau extrase din realitățile întregii societăți, de la boieri până la țărani (I. Slavici, Fata de birău, 1871 și Toane sau vorbe de clacă, 1874). Nu a fost neglijată nici revista teatrală, în această direcție manifestându-se I. Negruzzi care a scris Beizadea Epaminonda (1885), pe muzică de Eduard Caudella, iar cu D. R. Rosetti, Nazat! (1886) și Zeflemele (1888). Tragediile și dramele trezesc și ele interesul, îndeosebi cele cu subiecte din istoria națională. După Lăpușneanu-Vodă (1878) de Samson Bodnărescu, își face loc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
sunt preluate și folosite sursele. Până la 1774 transcrie cu modificări și adaosuri Istoria politică și geografică a Țării Românești a lui Mihai Cantacuzino. N. R. oferă unele știri în plus despre Cantacuzini, dar pe parcurs îl vor interesa mai mult soarta beizadelelor domnitorului Alexandru Ipsilanti sau tipărirea mineielor de la Râmnic, de care fusese legat, decât refugiul vistiernicului Mihai Cantacuzino în Rusia. De la 1774, anul când se oprește cronica lui Mihai Cantacuzino, până la 1834 cronologia domnilor este cu totul lacunară, deși se strecoară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
că el a reușit să publice (să fim preciși: să tipărească), în 1698, Divanul nu a întârziat să atragă atenția. Virgil Cândea, eminentul editor al operelor lui Cantemir, este cel care emite o ipoteză extrem de interesantă; conform mentalității epocii sale, beizadeaua s-a grăbit să publice cartea pentru a-și construi o imagine cât mai favorabilă, care să îi înlesnească ascensiunea pe tronul Moldovei: "Divanul se datorește unei dorințe mari de a scrie și publica o carte, dorință cum nici un autor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
locului). Portrete construite în tipare clasice (al stolnicului erudit, peripatetizând, întru aflarea unor „schisme” mai presus de vacarmul trecător, cu dascălii, „spudeii” și „bărbații procopsiți”) se însoțesc cu episoadele șarjând eroi excentrici și vocații picarești, ca în cazul unei controversate beizadele ca Răducanu / Rudolf Cantacuzino, prinț scăpătat al Imperiului German și fost mare maestru al Ordinului „Sfântul Gheorghe”, dizgrațiat după ce trafica, expert și eficient pentru un timp, titluri de cavaler în lumea parvenită a negustorimii vieneze. În fine, memorialistul C. reconstituie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
asociat aici decadenței occidentale și, implicit, homoerotismului prelaților papistași. Nota bene, scena de mai sus va fi reluată și amplu dezvoltată într-un alt roman, Principele, unde tot un secretar, venit din Occident, messerul Otaviano, ultrarafinat cultural, va conduce dezmățul beizadelelor deșucheate de la Hanul Cailor. Acolo, însă, nu va mai fi nevoie de niciun Cicerone, de niciun magister ludi și de niciun privitor inocent pentru spectacolul lipsit de eufemisme al orgiei. Pe un alt etaj al decadenței acestei societăți pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
În navigația fluvială a Dunării, pe o porțiune pe care riverane erau doar România, Serbia și Bulgaria, dorea să-și sporescă influența pe o porțiune a fluviului care nu-i aparținea. Într-un articol publicat În „Democrația Națională” a lui Beizadea Grigore Sturdza, la Începutul lui martie 1881, a fost prezentată situația revendicărilor cercurilor politice de la Viena, concluzia fiind că „Austria vrea să ne umilească”. Toată lumea, de la conservatori prin glasul lui Alexandru Lahovari, care declarase În Cameră „această Dunăre e a
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
acelui rău văzut de Rusia, și adunarea, în Basarabia, a mai multor mii de greci și de arnăuți bine înarmați, având scopul mărturisit de a trece Prutul și Dunărea, pentru a pune capăt împărăției otomane. În capul lor se găsea beizadea Alexandru Ipsilanti, fiul lui Constantin Ipsilanti, maior general în serviciul Rusiei și adjutant al împăratului Alexandru I. Acest monarh, care se afla atunci la Congresul din Laybach, a dezaprobat mai pe urmă fapta lui Ipsilanti și l-a șters din
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Catargiu - pe care liberalii îl acuzau că este ieșit de sub bătaia din picior a consulului bucureștiul în 1871 83 39. „Petiția de la Iași“, redactată din inițiativa prințului Grigore Sturdza (Maiorescu susține chiar că documentul ar fi „opera personală a lui beizadea Grigorie Sturdza“), este amintită în presa vremii la începutul lunii mai 1871 (Programa politică din Iași, TRC., an. IX, nr. 909, 2/14 mai 1871, p. 2). Textul citat de Bacalbașa a fost verificat de noi cu acela reprodus în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]