229 matches
-
fi oprite de stăpânii hotarului, dar se putea lua liber lemnul de fag, și căzăturile. În cazul în care lemnul era făcut cherestea, întreprinzătorul dădea zeciuiala. în baza acestor „Așezăminte” s-au așezat locuitorii care au format satul Slobozia și bejenarii care au format satul Lunca. La așezare au fost liberi să ocupe locă de casă, de grădină, să planteze pomi și vie și, atunci când și-au construit „casele”, au defrișat locul și au folosit lemnul. Unii locuitori au ocupat și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai proaste.” Așa după cum s-a arătat, pământul primit trebuia plătit, pentru ca proprietarii să fie despăgubiți. În condițiile unei agriculturi de subzistență, țăranii nu aveau bani, iar piața era departe și produsele puține. Statul a preluat toate datoriile țăranilor, iar bejenarii trebuiau să restituie sumele datorate în rate pe termen de 15 ani, statul plătind proprietarilor, conform legii, o treime, iar împroprietăriții două treimi din suma stabilită. Se poate spune că nici cei care au aplicat reforma agrară, membrii comisiilor, n-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Suprafața supusă exproprierii reprezintă pământurile aflate în folosința ranilor clăcași și, potrivit legii, ar fi trebuit să cuprindă din moșie, așa cum se statornicise prin alte legi de reglementare a raporturilor dintre țărani și proprietari. [vezi supra]. Chiar în anul plecării bejenarilor bucovineni spre locurile unde s-au așezat definitiv, în Bucovina s-a aplicat patenta imperială din 24 februarie 1784 prin care pământurile au fost împărțite în pământuri rusticale, aflate în folosința țăranilor și pământuri domenicale, aflate în deplina proprietate a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
toate documentele (statistici, tabele, proceseverbale) se referă numai la o parte dintre cei împroprietăriți (aproximativ 190 din 309), în principal foști clăcași din Lunca. împroprietărirea clăcașilor din comuna Filipeni în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a avut ca urmare concentrarea bejenarilor bucovineni așezați în locuri diferite pe moșia Filipeni (Știubiana, Dobreana, Slobozia, Valea lui Pește, Fântâna Durii) în satul Lunca, pe ambele maluri ale Dunavățului: o parte s-au așezat în stânga, care au muncit pe moșia lui Sterian, pe partea dreaptă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și 120 ha pădure de la Florica Cantili din Viforeni, comuna Ungureni. Luncașii, clăcași desconsiderați de răzeșii din jur, au ajuns să-i concureze și să-i întreacă, schimbându-și statutul social, prin vrednicie, hărnicie, muncă și învățătură. Ei, luncașii, urmașii bejenarilor bucovineni, pot fi mândri de realizările înaintașilor care, neavând nicio palmă de pământ, au ajuns să stăpânească aproape toată vechea moșie Filipeni. De la 1907 și până după al doilea război mondial, luncașii au intrat în posesia următoarelor suprafețe de teren
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din satul Lunca. 47 Ghiță D. Iacobeanu, însemnări pentru monografia satului Lunca mss., Roman, 1973, p.45; text xeroxat, în posesia autorului, prin bunăvoința lui Vasile Huțu. Familiile Ciobănucă, Bădăluță, Romedea, Gurău, Hură, Galeș, Trandafir, Boghean, Ignătescu sunt sigur dintre bejenari, nu pot fi din Slobozia - Filipeni cum susține autorul însemnărilor. 48 Tabelele nu sunt complete. Lipsescă 45 de categoria a IV-a, 66 de pălmași, 6 din categoria cu 2 boi și 3 din categoria cu 2. 49 Arhiva Primăriei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țăranii români din nord-vestul Moldovei, Bucovina habsburgică, plecarea peste „codun” s-a făcut cu luarea vitelor, pământ propriu nu aveau, iar locuința, casa, nu era o pierdere așa de mare. Locuitorii din satul Lunca și din toate satele întemeiate de bejenarii bucovineni în Moldova au procedat după un foarte vechi obicei, când, în fugă, se căuta un loc de izbăvire. Într-o vreme când circulația monedei se făcea cu dificultate, când nu se putea vorbi de o economie de schimb, banii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pârâul Roșu sau Tresștia) erau acoperite de vegetație specifică luncilor, de la rogoz și stufăriș, arbori de esență moale, sălcii și lozii, plop, dar și arbori cu valoare economică mai ridicată. Cu o asemenea vegetație de luncă au avut de luptat bejenarii bucovineni care au format satul Lunca. Satele vechi răzășești, Filipeni și Fruntești, procedaseră la fel, dar cu câteva sute de ani mai înainte; dar și satele din jur, Mărăști, Oțelești, Oncești, Poeni, Ungureni, Zlătari, Viforeni, n-au fost scutite de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Izolat s-a mai menținut vița veche în terenurile nisipoase din județul Galați, iar prin gospodăriile oamenilor, lângă casă, s-au mai păstrat câțiva „butuci” de vie pânăă la primul război mondial. Asemenea vii aveau locuitorii răzeși, iar după venirea bejenarilor bucovineni, unii dintre ei și-au plantat vii și livezi. Chiar dacă nu aveau teren propriu, țăranii așezați pe moșia boierească care plantau vii și livezi rămâneau să le stăpânăească ei și urmașii lor, cu condiția să plătească „zeciuiala” (a zecea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cai pentru nevoile proprii de deplasare, dar, întro perioadă mai veche, când erau chemați să meargă la război, mergeau cu caii proprii și cu merinde pentru o săptămână. Să ne amintim că atunci când răzeșul Ion Ciuchi i-a găsit pe bejenarii bucovineni pe dealul Glodișoare, acesta venea de la Bacău călare și trebuie să ne imaginăm că nu călărea o mârțoagă. Despre oi, Cantemir ne spune că sunt de trei feluri: oile de munte, oile de Soroca (astăzi Republica Moldova) și oile sălbatice
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Comuna Filipeni nu are o situație mai bună, deoarece era prea puțin teren pentru pășunat, fânețele naturale erau puține, iar închirierea de la proprietar a izlazului de vite și a suhatului pentru oi impuneau cheltuieli și datorii mari. Ne amintim că bejenarii bucovineni au venit pânăă la noul loc de așezare cu vitele care urmau carele încărcate cu puține lucruri și cu copii. Când s-a aplicat legea rurală, în 1864, mulți luncași aveau boi de tracțiune și vaci pentru lapte, la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și cizmari, croitori și croitorese Când casa a devenit o construcție elaborată, cu funcții multiple, au apărut și meșteri specializați în ridicarea construcției casei, dar și a dependințelor, un grajd, o bucătărie de vară. Să ne amintim că la venirea bejenarilor bucovineni în lunca Dunavățului, fiecare și-a făcut „casa” așa cum s-a priceput și din ce a avut: lemn de salcie și coaja pentru acoperiș. Meșterii specializați în construcții din lemn, numiți dulgheri, prelucrau esențele de lemn locale: stejar (tălpile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Altă categorie de croitori (cu mâna și cu acul) au fost sumanarii. Obiceiul de a purta suman, confecționat dintr-o „stofă” de lână neagră, dată la piuă, la „chiua lui Gheorghe Gurău, lucrată de mâna lui”, a fost adusă de bejenari din Bucovina. După ce sumanul era cusut, și se aplica pe guler și de-a lungul celor două părți și la poale un șnur cu model, numit sard. Nasturii erau confecționați din același șnur, întărit și cusut sub forma unui bumb
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
diacon, dar și pe Catrina Diaconiță (văduvă după un diacon). Este de la sine înțelesă că 12 duhovnici de la curtea Mariei Rosetti îndeplineau toate slujbele la curte și la biserica din sat, dând asistență religioasă și altor locuitori de pe moșia Filipeni, bejenarilor bucovineni, dar și robilor țigani. în ce privește mutarea bisericii din Filipeni la Lunca în anul 1840, nu avem mărturii scrise, nu cunoaștem din relatări contemporane cum s-a ajunsă la acest aranjament. Putem bănui că satul Lunca concentrase majoritatea forței de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o biserică de zid lângă reședința lui, le-a cedat vechea bisericuță din lemn din Filipeni. O altă chestiune, care ar putea ridica semne de întrebare se referă la biserica și cimitirul folosite de luncași între anul venirii - 1784 - primilor bejenari și anul construirii bisericii din Lunca. După cum s-a susținut, bejenarii nu s-au concentrat de la început toți în lunca Dunavățului, au fost împărțiți pe la diferitele trupuri de moșie, ca să fie aproape de pământul muncit de ei: în Slobozia, Știubiana, în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bisericuță din lemn din Filipeni. O altă chestiune, care ar putea ridica semne de întrebare se referă la biserica și cimitirul folosite de luncași între anul venirii - 1784 - primilor bejenari și anul construirii bisericii din Lunca. După cum s-a susținut, bejenarii nu s-au concentrat de la început toți în lunca Dunavățului, au fost împărțiți pe la diferitele trupuri de moșie, ca să fie aproape de pământul muncit de ei: în Slobozia, Știubiana, în lunca Dunavățului, dar nu și în Fruntești. Dacă despre folosirea bisericii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
clară că preoții nu au răspunsă acestei porunci este hotărârea luată de Alexandru Ioan Cuza, în cadrul noii împărțiri administrative, din 1865, ca starea civilă să fie luată de la biserici și trecută la Primării. În schimb, în Bucovina, de unde au venit bejenarii din Lunca, administrația austriacă a introdusă registrele de stare civilă din 1781 și le-a încredințat preoților, care, începânăd cu anul 1800, au fost ofițeri ai stării civile până după Unirea Bucovinei cu România, la 28 noiembrie 1918. În Bucovina
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în limba germană, apoi Institutul Teologic; din 1875, facultatea de teologie de la Universitatea germană din Cernăuți. Comparativ cu pregătirea preoților din Bucovina, preoții din Moldova și țara Românească aveau o pregătire modestă, mare lucru dacă aveau seminarul terminat. Când au venit bejenarii din Bucovina, primele însemnări despre ei nu le datorăm preoților din Fruntești, ci unor fruntași ai satului care șștiau carte. Tinerii, absolvenți de seminar în România, care voiau să-și desăvârșească studiile, mergeau înainte de 1918, la Universitatea din Cernăuți, iar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
luată cu tot cu preot, așa că întâlnim pentru o lung perioadă de timp pe preotul Guțu (?18401870). După nume trebuie să fi fost din Fruntești, dar prea multe nu se știu despre acest preot. Nu avem nicio îndoială că în perioada 1784-1840, bejenarii au beneficiat de serviciile religioase făcute de preoți dintre ei. Știm că vornicul Furcaru șștia carte și era fiu de preot, iar ca biserică putea fi folosită o casă, o cameră amenajată în acest scop. După preotul Guțu, pentru un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
primar în comuna Filipeni timp de 28 de ani, primul luncaș știutor de carte. Ar trebui însă să-l avem în vedere, înaintea lui Gh. Boca, pe vornicul Furcaru, fiul popei Andrei din Udești, care i-a adusă pe primii bejenari bucovineni în Lunca din Dunavăț, despre care știm că era un om cu știință de carte. Poate să fi fost și alții din Lunca, din Slobozia - Filipeni, nu vorbim de Fruntești, care să fi învățat ceva carte, dar memoria documentelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bâdacă 13. Grigore sin Ioni 2. Dumitru Funar 14. Ion Trăpădu 3. Ichim Ciocoiul 15. Ion Sora 4. Panaite Plugar 16. Marin Prutean 5. Constantin Luchian 17. Dumitru Tăban 6. Vasile, Prutean 18. Ștefan Strein 7. Vasile, Grădinar 19. Apostol, Bejenar 8. Sandul, Muntean 20. Neaga Prutean 9. Vasile Musteață 21. Ifteni, olar, bejenar 10. Gherasim Nedelar 22. Sandu sin Bartică 11. Radu, Muntean 23. Toader Putregai 12. Tudor sin Ioni Scutiți: 1. Lupu, cioban, slugă a dumisale bănesei Dumistrăchioaia 2
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ciocoiul 15. Ion Sora 4. Panaite Plugar 16. Marin Prutean 5. Constantin Luchian 17. Dumitru Tăban 6. Vasile, Prutean 18. Ștefan Strein 7. Vasile, Grădinar 19. Apostol, Bejenar 8. Sandul, Muntean 20. Neaga Prutean 9. Vasile Musteață 21. Ifteni, olar, bejenar 10. Gherasim Nedelar 22. Sandu sin Bartică 11. Radu, Muntean 23. Toader Putregai 12. Tudor sin Ioni Scutiți: 1. Lupu, cioban, slugă a dumisale bănesei Dumistrăchioaia 2. Ioniță Burcă, tij (asemenea) 3. Andrei, Șchiopul, nevolnică 4. Mihăilă, Șchiopul, nevolnică 5
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
liuzi, banii unui sfert 125 lei și peste tot 500 lei, liuzii fiind scutiți de bir. „Condica liuzilor” din 1803 face abstracție de alți oameni veniți și așezați pe moșia Filipeni. Există, pe valea Dunavățului, între Fruntești și Mărăști, așezarea bejenarilor bucovineni, viitorul sat Lunca, întemeiată de primele 20 de familii în 1785. Între anii 1785 și 1803 s-au stabilit și alți bejenari, care au fost așezați și în alte sate ale comunei Filipeni. Interesul boierului Ștefan Rosetti era să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alți oameni veniți și așezați pe moșia Filipeni. Există, pe valea Dunavățului, între Fruntești și Mărăști, așezarea bejenarilor bucovineni, viitorul sat Lunca, întemeiată de primele 20 de familii în 1785. Între anii 1785 și 1803 s-au stabilit și alți bejenari, care au fost așezați și în alte sate ale comunei Filipeni. Interesul boierului Ștefan Rosetti era să ascund numărul real al contribuabililor străini care, astfel, intrau în categoria slugilor boierești, fără obligații fiscale. Cu toate că după anul 1800 populația Moldovei și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comunei Filipeni. Interesul boierului Ștefan Rosetti era să ascund numărul real al contribuabililor străini care, astfel, intrau în categoria slugilor boierești, fără obligații fiscale. Cu toate că după anul 1800 populația Moldovei și a țării Românești a crescut și ca urmare a bejenarilor din Ardeal și Bucovina, fenomenul nu trebuie absolutizat. Evenimentele politice și militare - războiul ruso-turcă din 1806-1812, încheiat cu pacea de la București, prin care Rusia a anexat teritoriul Moldovei dintre Prut și Nistru, numit Basarabia, revoluția condusă de Tudor Vladimirescu din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]