223 matches
-
Călineștii Cuparencu sau recensământul Rimskii-Korsakov din 1774 și consignațiile (conscripțiile) imperiale din 1778 ordonate de guvernatorul Karl Erzenberg, în care majoritatea imigranților (1718-1778) din Bucovina o constituie cele 5.000 de familii de ardeleni, între care familia lui Vasile Iminovici. Bejenia ardelenilor este explicabilă în primul rând prin facilitățile oferite de împărăteasa Maria Tereza imigranților în Bucovina anexată Imperiului austriac la 1775: drepturi cetățenești, multe locuri de muncă (în administrație, școli, biserici), loturi agricole, scutire de bir 3 ani. În cazul
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
de împărăteasa Maria Tereza imigranților în Bucovina anexată Imperiului austriac la 1775: drepturi cetățenești, multe locuri de muncă (în administrație, școli, biserici), loturi agricole, scutire de bir 3 ani. În cazul lui Vasile Iminovici, se adaugă și alte motivații ale bejeniei din Ardeal la Călineștii Cuparencu: era știutor de carte, avea pegătire de dascăl bisericesc, era disponibil un loc de dascăl, în condițiile în care în Bucovina era penurie de știutori de carte. Plecând de la constatarea recensămintelor menționate, Dimitrie Vatamaniuc își
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
din neam în neam și unde piciorul mamei lăsa urme de argint pe brumele toamnelor când aerul sub nori rămânea pustiu și mi se goleau ochii de imagini când încolonate treceu frunzele fluierând în vânt spre o altă stare de bejenie; atunci galopul unui cal venea cutremurând pădurea ca o nălucă și prin el vedeam fetele despletite de cozi ca niște naiade antice și mama îmi spunea rugăciuni să mă depărteze de acest labirint; ploile nopții micșorau cerul și gândul meu
DESPRE COPILĂRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340387_a_341716]
-
o cușcă separată. Pe alt deal. De la bun început, păpușarilor nu le-a plăcut achiziționarea lui. Presimțeau că ceva nu era în regulă, dar nu aveau ce face. Poporului i-a plăcut ideea! Și celui dinăuntru și celui plecat în bejenie. Cum, la câteva spectacole de promovare, tigrul a avut o evoluție interesantă, s-a hotârât eliminarea lui din scenă. Tigrul, prin lungile lui tăceri, le frigea pielea la foc mic. Când dădea mesaje laconice, de multe ori greu de înțeles
TABLETA DE WEEKEND (184): CIRCUL DIN DEAL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340373_a_341702]
-
nătânge”, „O, prădatule Poet!”, „eu sunt ghintul vremii, cel desperecheat!”, „Eu sunt Biruitorul! Am apărat numele Cetății mele/ cu toată ființa Alfabetului în care acum trebuie să tac ... ”, „Poetule, la ușa Necuvântului îndură,/ faptele bune pleca-vor ca mâine în bejenia sinelui!”, „Poetul e un saltimbanc rănit”, „e o salcie pletoasă”, „e un înger tuns chilug”, e un crocodil sfios”, „Poetul e ce ești și tu, și el:/ Tăcere netăcută-n fața firii,/ prefacă-se lumina-n mărăcini,/ în gândul său
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
fundalul plânsetelor obidiților sorții, la care participă și natura și câinele Azor, rămas în părăsire: „Era o zi mohorâtă umedă cu vânt rece care aducea spicuiri de ploaie cu zăpadă, lumea plângea mergând în urma căruțelor prin noroaie și atmosfera de bejenie copleșea și pe cel mai dur om... Îmi iau rămas bun de la părinți și rude convinși că nu ne vom mai revedea decât pe lumea cealaltă și noaptea dorm ultima dată, singur în casa goală pe jumătate și în dezordine
VASILE GUJA – UN AUTOR IEŞIT DIN COMUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340594_a_341923]
-
și că nu se știe dacă guvernul Ponta va fi investit!?! Mă întreb ce rol au astfel de știri? Cred că astfel de emisiuni desuete, asemenea știri apocaliptice au rolul de a-i speria, pe cei care au luat drumul bejeniei. De a le taia dorul și cheful de a reveni în țară. Situația nu e de azi, de ieri. Organele în drept nu se sesizează în acest caz evident de defăimarea premeditată a României. De ce? Rămâne un mister? Atenție! Toate
TABLETA DE ÎNAINTE DE WEEKEND (15): JAVRA SE ÎNTOARCE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343739_a_345068]
-
securea, Gânditori cu tâmple goale În bocet șoptește pădurea, Doinindu-și durere în izvoare. Cu mâinile-ntinse spre cer Copacii par trupuri de sfinți, Se frâng în tăcere și pier Răpuși pentr'-un pumn de arginți. Pribegi vor pleca în bejenii Din rădăcini vor crește altare, Alte păduri sub aripa vremii Și-n crengi... alte cozi de topoare. Referință Bibliografică: Poezii, de Ion Sorescu / Mihaela Moșneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2044, Anul VI, 05 august 2016. Drepturi de Autor
POEZII, DE ION SORESCU de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379092_a_380421]
-
și neregtulile petrecute și cimentate ca norme de conduită în Țară? Cum ar trebui procedat pentru aceasta și cine poate să o facă? Dacă nu, ce ne mai rămâne altceva decât fie să ne abandonăm Țara și să luăm calea bejeniei, fie să ne facem dreptate așa cum ne va duce capul și în limitele puterii și a posibilităților pe care le avem. Până atunci, ascultându-i pe politicienii pe care să spunem că i-am crede și luând act de dezvăluirile
OARE CUM ARATĂ UN STAT FĂRĂ HOŢI? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379807_a_381136]
-
aceștia? Întrebă Zamolxe, uitându-se îngândurat la soli. Moș Timp, îi spuse măritului Zeu că Cei din Vale nu au înțeles porunca dată, din cauză că Fii Celor din Vale și-au lăsat țara pe mâna popoarelor fără Dumnezeu, cei mai mulți plecând în bejenie, slugi la porți străine. - Păi, nu v-am dat poruncă să le spuneți, să aprindă focurile pe dealuri... să răsune buciumurile? Îi întrebă Zamolxe. Marele Lup Alb, la rândul său povestește marelui Zeu, cum s-au făcut și rânduit toate
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
primit in casele lor și în obcina lor. Cei născuți din colb de copite s-au înmulțit fără de măsură, la fel vă spun și eu ca și cei dinaintea mea că Cei din Vale au fost constrânși să plece în bejenie, la porți străine, lăsând țara pe mâna veneticilor și al neamurilor fără de credință, neam de migratori, oameni sângeroși si mâncători de păstramă crudă, bătucită pe crupa calului. -Am înțeles! le răspunse Zamloxe. - La sfat voi solilor si voi Măriți Străbuni
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
anilor, fidelitate mai mare decât Regina Ana.”. „Lunga lor viață împreună”, adaugă ASR, „le-a rezervat Regelui și Reginei multe momente de exasperare și desnădejde. Iar răbdarea lor a fost (și uneori continuă să fie) pusă la grea încercare”. Provocările bejeniei Din primele luni ale căsniciei, viața Majestăților Lor nu a fost nici lentă, nici fără nori, nici ușoară, ci cu griji predominante în ce privește cumpărarea celei mai ieftine mâncări, celei mai ieftine mașini, pe seama câștigurilor mici de pe urma muncii amândorura. În primii
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371085_a_372414]
-
ne retrage în tihna odăilor încălzite. Frunze de tot soiul se zgribulesc sub șfichiul palelor de vânt, stârnit de nu știi unde. Îmbujorate de răcoarea nopții, în nuanțe de galben și roșu, valuri de frunze se grăbesc să plece “în bejenie”, după vorba poetului nostru, dezgolind în pomi ramuri scheletice și rarele fructe rămase neculese prin vii și prin livezi. Contrar așteptărilor logice, tocmai pe când se pregătesc de iarnă, pomii ne oferă una din cele mai spectaculoase palete de culori. Spre deosebire de
INTREBARILE TOAMNEI de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 39 din 08 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344912_a_346241]
-
am format ca oameni ne-au transmis ceva din viața lor și noi le-am lăsat lor ceva din viața noastră, simțindu-ne astfel legați indestructibil prin mii de fire nevăzute. Când aceste fire se rup sau se subțiază prin „bejenia” în alte țări, oricât de tari ne ținem, suferința este inevitabilă. Dar Canada este una dintre țările care aduce un balsam, o compensare, așa cum se pare că nu în multe alte colțuri ale lumii mai sunt asemănări. Fără a absolutiza
DE ZIUA CANADEI SENIORII ÎI ADUC CALDE MULŢUMIRI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347413_a_348742]
-
și care lipsește atât de mult și Galațiului nostru, unde ne-am reîntors la ceas târziu de noapte. A fost o manifestare aparte, în care societatea și-a recunoscut și sărbătorit valorile, lucru mai rar în vremurile noastre de tristă bejenie spre democrația visată, a fost o manifestare gălățeană în centrul Moldovei străbune, a fost o manifestare care, în ciuda oboselii, ne-a încărcat de emoție și frumusețe. Ce mai putem adăuga la această scurtă relatare? Doar urările din inimă de LA MULȚI
BURLUI 70 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346984_a_348313]
-
își traduce simțământul în slovele românești, care exprimă cel mai bine melanjul de speranță și emoție în așteptarea norocului tradus în unirea a două suflete. Dar un nenoroc statornic i-a arătat zâmbetul vinețiu al singurătății. Nici până azi, după bejenie de zile destinul nu i-a clarificat care dintre noi va fi celuilalt cale și lumină. Traian Vasilcău din Chișinău admiră și prețuiește femeia ce-i unică în univers și creată din Vraja Adevărului Divin, fără de care el este o
FLOAREA NECȘOIU CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376110_a_377439]
-
limita înălțimilor locuite este joasă-așezările omenești cele mai numeroase sunt pe văi. În munții noștri, regiunile înalte sunt lipsite de așezări-limita joasă a așezărilor arată că autohtonii au rămas în văi și au cooperat cu alogenii. Năvălirile barbare au provocat "bejenii" și momente de panică, dar nu s-a produs un transfer de populație de la câmpie la munte. În anumite zone românești de la începutul evului mediu existau "cetățile" Cetățuia (84 cu acest nume), Grădiștea (80), locuri de adăpost, cetăți țărănești pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
-și Însuși o identitate nouă, exilatul român se vedea obligat să accepte și să se zbată chiar pentru a se elibera de „fericirea” sistemului comunist. Părăsirea țării, care nu era o fugă condamnabilă, ci o deznădăjduită evadare, urmată de o bejenie lipsită de orice orizont, era o formă de protest față de lumea lăsată În urmă. Exilul nu este același lucru cu emigrarea, Întrucît exilatul, În cele mai multe cazuri, nu mai avea dreptul de a se Întoarce În țară, pierdea tot ceea ce agonisise
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ca modele pe Walter Scott și pe N. V. Gogol, cel din Taras Bulba, acestea sunt foarte animate, descriu cavalcade și bătălii, masacre, incendii și înfruntări voinicești, o năvălire a tătarilor și rezistența localnicilor, înarmați cu coase și topoare (Vremuri de bejenie, 1907), o incursiune căzăcească la Iași (Șoimii) sau felul în care se răzbună răzeșii orheieni pe boierul care vrea să le ia pământurile (Neamul Șoimăreștilor, 1915). Începând cu Hanu Ancuței, narațiunile sadoveniene de acest tip se purifică. Localizarea istorică suportă
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Povestiri din război, București, 1905; Floare ofilită, București, 1906; Comoara dorobanțului..., București, 1905; Amintirile căprarului Gheorghiță, București, 1906; Povestiri de sărbători, București, 1906; Mormântul unui copil, București, 1906; La noi, în Viișoara. Scrisori către un prietin, București, 1907; Vremuri de bejenie, București, 1907; Însemnările lui Neculai Manea, București, 1907; Duduia Margareta, București, 1908; Oameni și locuri, I, București, 1908; O istorie de demult, București, 1908; Cântecul amintirii, București, 1909; Povestiri de seară, București, 1910; Apa morților, București, 1911; Povestiri de petrecere
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
parte, ocazionale. Câteva au fost notate, la moartea lui Dinicu Golescu, pe o pagină a cărții acestuia, Însemnare a călătoriii mele. Altele se adresează lui Iancu Văcărescu, Eufrosin Poteca, Pavel Vasici. Un poem mai dezvoltat, alcătuit în februarie 1821, în bejenie, este un panegiric pentru Tudor Vladimirescu: Jălire a necuviincioasei morți a heroului României. De la P. a rămas, multă vreme în manuscris, poemul Desmierdare poeticească, editat în 1981. Autorul descrie cu minuție, în canon clasic, anotimpurile, toate formele de relief și
PESACOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288766_a_290095]
-
din Bălcești (județul Vâlcea), unde mama, Zinca Bălcescu (care și-a păstrat numele de familie și după căsătoria cu pitarul Barbu sin Petre, tatăl lui B.), avea o moșie. Făceau parte din mica boierime, cu averea mereu în scădere după bejenia din vremea răscoalei lui Tudor Vladimirescu și după moartea prematură a tatălui, în 1824. B. și-a început instrucția școlară în familie, cu un dascăl grec. Din 1832 este elev la Colegiul „Sf. Sava”. Aici îl cunoaște pe Ion Ghica
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
care vădea că veșnic plănuiau câte o ghidușie. Tata Cristea îi întreba pe copii : - Bă, voi știți ce culoare are bășina ? Și-i învăța să-și prindă pârțurile în pahar și să se uite repede. Douăzeci și șase de țigani, Bejenii, cei bătrâni grași, cei tineri ca țârii, își acordau alămurile. Deasupra țârlâielii se înălța vuietul tobei mari care aduna tot satul. Babele ieșiseră în porți. Pe uliță se strângeau tineri în cămăși cadrilate, cu cravate țipătoare. Rimelate și cu părul
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Prostuțul de el. S-a afișat în public, ca și Scaurus, cu o femeie măritată. Răsuflă cu putere pe nări. Și nu cu o femeie oarecare. Cu Iulia, sora ei, nepoata lui Augustus. De asta s-o fi dus în bejenie, sau s-a certat cu Gallus pe tema moștenirii? Lucrurile au fost atât de precipitate, că nu le-a putut descâlci. Dar simte în adâncul sufletului că e ceva legat și de exilarea lui Agrippa Postumus, fratele lor mai mic
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
anii ’47-’64). Ce de metafore din imaginarul sexual masculin folosesc! Învinși, ratați. Hărțuirii instituționale. Ecologia de profunzime. Știind asta, Ștefan S. mi-a adus un săculeț cu fân, să îl țin în biroul meu de decană, pentru vremuri de bejenie. Proprietate privată. Discriminare de vârstă. Mai multă încredere și mai puține contracte. Pe vremea aceea eu eram decana Facultății de Științe Politice din SNSPA (Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București) și Mircea era șef de catedră la Facultatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]