228 matches
-
În urmărirea fugarilor! Semnalul cornului de zimbru aduse tresărirea Întregii oștiri a Moldovei. Călărimile domnești, galop pe urmele fugarilor. Era un semnal pe care Îl visaseră, poate, ei, oștenii obosiți, răniți și zdrențuiți, cei care Își știau familiile departe, În bejenie, cei care se rugaseră Domnului Atotputernic să le dea putere În ziua marii bătălii. Era un semnal pe care nu Îndrăzniseră să-l viseze căpitanii de oaste și boierii Sfatului domnesc, cei care fuseseră alături de voievod În fiecare zi a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
vreme nici unul dintre ei nu spuse nimic. O singurătate adâncă sosea parcă din mari depărtări, coborând asupra lor din cerul plumburiu. În văi se ghiceau satele ascunse sub troiene. Drumurile erau pustii, căci vremea rea oprise Întoarcerea celor plecați În bejenie. Și, chiar reveniți la casele lor din josul Vasluiului, pribegii n-ar fi putut reconstrui totul acum, În plină iarnă. - Cred că Alexandru arde de nerăbdare să ne spună ce are pe suflet! spuse Erina, Îmbujorată de aerul rece și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Folosea nisipurile sarmațiene locale, care au un orizont gros de 35-40 m și un conținut de cuarț de 55 60%. Existența satului Sticlăria este mai veche, fiind dovedită de mărturiile străbunilor, dar și de unele toponime, ca, de exemplu:Dealul Bejeniei, situat în nordvestul satului, denumirea având o semnificație socială, sinonima cu pribegia, Siliștea Sîngeap sau Poiana lui Sîngeap, loc despădurit, la nordul satului actual, vatra de fost sat. Aici, in Poiana Veverițelor, așa cum o numeau cumanii, domnitorul Iuga cel Olog
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Toader Zippa), cu una din ulti mele sticle de Cotnar (adică înaintea filoxerei), păstrate în pivnița Greceanu de la Stânca (proprietate roznovănea scă de l ângă Iași) și puse în vânzare de cofetăria Tuffli (proprietarul trăiește la Cluj), în anii de bejenie 1916-1918ʺ. Pentru a dovedi temeinicia afirmației di n notă, recurg la o autoritate în materie: Paul de Cassagnac (Les Vins de France, Paris, Hachette, 1927). Citez: „Dans une région du gers, voisme des Hautes Pyrénées, ou lʹon récolte des vins
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
este cutremurător redat de Neculcea în Letopisețiul său: „.Deci până în seară în acea zi de duminică tot venea turcii vârtos din jos și se așezase pe coastă la dial; iară tătărimea tot trecea în sus spre Huși drept pradă pe la bejenii (cei fugiți), ca lupii, cum ar trece niște lăcuste, așa trecea de mulți"...; „.iar de focurile turcilor și a tătarilor era cuprinsă toată costișa până sub pădure, tot câmpul acela până în Huși; țara era stricată rău, de tătari, de muscali
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
un ciclu agricol mai lung a fost Înlocuit de mei care avea un ciclu incomparabil mai scurt (aprilie-iulie) și putea fi cultivat și la munte unde populația de la șes era nevoită de multe ori să se retragă În perioade de bejenie sau pentru păstorit. „Tot acel popor se hrănește cu pâine de mei” spunea un misionar catolic al acelor timpuri În memoriile sale (secolul XVII). Mălaiul lui Vodă (Mihai Viteazul) era denumită În epocă pâinea de mei, iar porecla voievodului era
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sens de final poveștii. Aparent, sensul e nedepistabil. Poate fi pus în evidență doar zapînd. Pe alte canale, în toiul nopții, la știrile în reluare, vezi suporteri dărîmînd gardurile, conducători amenințînd, jandarmi lovind cu bastonul sau echipa națională părăsind, în bejenie, stadion după stadion. Fotbalul originar s-a autoexterminat demult. Păcat. Era precum al fetelor care țipă ascuțit, își mănîncă pachetul în poiană și apoi vomită prin serpentine. Și se bucură din toată ființa lor. octombrie 2006 A fost! 22 decembrie
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
care era într-o ladă mare, purure deschsă, în coridor. Ajutat de o slugă, i-am făcut inventariul, și printre mulțimea calendarilor și a cărților în limba grecească modernă, iacă ce am găsit [...]. Sărmană bibliotecă! Uitată în secriul ei la bejenia anului 1821, toată a slujit de fultuială ienicerilor! Ce n-aș da acum ca să am una din acele cărți de sute de ori cetite de tatăl meu7. Tot asta relatează și Barițiu, câțiva ani mai târziu, aproape în aceiași termeni
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
geloziei pustiitoare sare din individual și bate către parabola istoriei. O istorie care, la rândul ei, sare din parabolă și își intră de-a binelea în drepturi odată cu povestea destinelor din Strigoi fără țară (2001), romanul familiei de basarabeni în bejenie, romanul dezrădăcinării forțate. Demobilizat din armata română în 1940, eroul „fără țară” de aici este acuzat de ruși pentru propagandă românească, este deportat la Odessa, scapă de moarte dovedind că nu este evreu, trece Dunărea, stă refugiat la Galați, va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
din Bălcești (județul Vâlcea), unde mama, Zinca Bălcescu (care și-a păstrat numele de familie și după căsătoria cu pitarul Barbu sin Petre, tatăl lui B.), avea o moșie. Făceau parte din mica boierime, cu averea mereu în scădere după bejenia din vremea răscoalei lui Tudor Vladimirescu și după moartea prematură a tatălui, în 1824. B. și-a început instrucția școlară în familie, cu un dascăl grec. Din 1832 este elev la Colegiul „Sf. Sava”. Aici îl cunoaște pe Ion Ghica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
profitabil să adun și să Înghesui pe refugiu mai multe persoane, iar În final să ticsesc refugiul. Asta cu atît mai mult cu cît, odată ales, cuvîntul refugiu Îmi dădea ocazia unor sugestii suplimentare legate de o anume panică a bejeniei, de o buluceală confuză și de un abandon al lumii tale autentice și plenare (natura) pentru un adăpost efemer și precar (civilizația). Refugiul mă ajuta să găsesc o situație simbolică pentru specia umană Înstrăinată de o civilizație acaparatoare, care-i
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
poloni, austrieci și turci, după asediul Vienei din 1683, dintre ruși și turci, începând cu anul 1711 când Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, se aliază cu Petru cel Mare al Rusiei. Conflictele militare se desfășurau pe teritoriul românesc, aducând foamete, boli, bejenia locuitorilor și secătuirea rezervelor țării. În aceste condiții nu este de mirare că vămenii vor să se emancipeze de sub tutela mănăstirii și să se manifeste, în unele cazuri, ca proprietari deplini ai terenurilor, cu drept de vânzare. Astfel, suprafețele cuprinse
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
slujbași, panțiri, profitând și de nesiguranța din țară cauzată de războiul dintre turci și austrieci (1735-1739), când Moldova a fost ocupată de ruși și când „vremuri de tulburare a venirii muscalilor în țară, făcându-se multe mestecături (mutări de populați, bejenie-n.a.) de oameni, jefuindu-se unii pe alții” <footnote T.A.Wickenhauser, op. cit., p. 118 footnote>. Mănăstirea Moldovița încearcă să-și recupereze oamenii fugiți, și la 10 ianuarie 1740 se adresează șoltuzului de Câmpulung „să fie scoși de la panțiri
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
footnote Din tezaurul documentar sucevean, op. cit., p. 257. footnote>, nu a fost aprobată de domnitor. Starea de nesiguranță a locuitorilor din Moldova s-a accentuat în timpul războiului ruso-turc din anii 1768-1774, când foametea, epidemiile, rechizițiile au dat naștere fenomenului de bejenie, de părăsire a satelor, locuitorii căutându-și liniștea în alte părți. Țările Române au fost ocupate de ruși care și-au asigurat neutralitatea Imperiului Habsburgic cu intenția vădită de a ocupa definitiv teritoriile românești. În aceste condiții, o delegație de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
parte, ocazionale. Câteva au fost notate, la moartea lui Dinicu Golescu, pe o pagină a cărții acestuia, Însemnare a călătoriii mele. Altele se adresează lui Iancu Văcărescu, Eufrosin Poteca, Pavel Vasici. Un poem mai dezvoltat, alcătuit în februarie 1821, în bejenie, este un panegiric pentru Tudor Vladimirescu: Jălire a necuviincioasei morți a heroului României. De la P. a rămas, multă vreme în manuscris, poemul Desmierdare poeticească, editat în 1981. Autorul descrie cu minuție, în canon clasic, anotimpurile, toate formele de relief și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288766_a_290095]
-
clăcile, țarinile, horele, rudele, lumea satului. Aici are loc un "popas contemplativ" (T. Vianu) al adultului care evocă universul copilăriei, satul natal: "sat mare și vesel, împărțit în trei părți care se țin tot de una: vatra Satului, Delenii și Bejenii". Era un sat vechi răzășesc, cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre, care știau a învârti și hora dar și suveica". I. Creangă are o mare putere de a reprezenta vizual oamenii (N. Iorga). Realismul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Opere: Povestiri; Șoimii; Dureri înăbușite; Crâșma lui Moș Precu (1904); Povestiri din război (1905); Amintirile căprarului Gheorghiță; Floare ofilită; Mormântul unui copil; Povestiri de sărbători (1906); Însemnările lui Neculai Manea; La noi în Viișoara Scrisori cătră un prieten; Vremuri de bejenie (1907); Duduia Margareta; O istorie de demult; Oameni și locuri (1908); Cântecul amintirii (1909); Povestiri de sară (1910); Apa morților (1911); Bordeenii și alte povestiri (1912); Un instigator (1912); Priveliști dobrogene (1914); Neamul Șoimăreștilor (1915); Foi de toamnă (1916); Umbre
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Leandru este căutat de feluriți spadasini (conform prorocirii că va fi decapitat), dar scapă de fiecare dată, reușind astfel să-și ducă la bun sfârșit vocația de erou civilizator-înălțător de biserici pe locurile călcate de musulmani și în vremuri de bejenie și cumpănă a creștinilor.Venit din eposul popular sârb și balcanic, acest Leandru este un alter-ego al naratorului, un vizionar al istoriei naționale adăpat la apa neodihnei misionare și pus de Pavič sub semnul creației miraculoase și al legământului suprafiresc
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
avea o populație de trei sute de suflete, prin anul 2002 a ajuns la trei sute nouăzeci. De atunci nu știu să mai fi crescut fiindcă s-au mai mutat unii spre centrul comunei.Până a Începe migrația și chiar plecarea În bejenie pe meleaguri mai Îndepărtate, ambele brațe ale pârâului erau populate. Să Începem cu brațul dinspre miazănoapte.Aici chiar În fundul pârâului a stat cândva, cam prin anul 1930, unul Blaga Dumitru căruia Îi zicea Roitoș, poreclă provenită din limba maghiară. Se
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
codrului de răul austriecilor și a ungurilor ca să scape de serviciul militar la Împăratul. Același motiv putea să-l aducă aici și din Bucovina. Din Moldova ori din Basarabia, tot de răul străinilor, ruși sau turci, o fi luat drumul bejeniei. Pe patru buturugi rămase după tăierea copacilor și-au construit un bordei. Nevastă și-o fi găsit el În satele vecine și a adus-o aici, la munte, la poalele Făgetului. Defrișând ceva pădure pentru lemne de construcție și de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și această localitate. Lacătul s-a pus pe porțile combinatului și oamenii au rămas șomeri. Încetul cu Încetul utilajele s-au dat la fier vechi, ajungându-se până la linia ferată care intra În fabrică. Tineretul din fabrică a luat drumul bejeniei să-și caute un rost pentru a supraviețui, iar bătrânii au sporit numărul pensionarilor. Blocurile construite sunt locuite doar de pensionari care Își drămuiesc cu grijă bănuții pentru a-și putea duce viața de la o lună la alta. Bătrânii din
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
sat nu mai pot lucra pământul și Îi Întâlnești triști având În față câte un feldeți (50 ml) de rachiu ordinar, sporit cu apă, așteptând un telefon din Italia ori Spania de la copiii și nepoții lor care au luat drumul bejeniei. Combinatul zace În paragină, ca atâtea altele de pe cuprinsul țării. În loc de paznic o haită de câini, care ies În stația de autobuz când știu ei că trece pe acolo cineva În speranța că li se va arunca vreo ciozvârtă. Un
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pe aici. Pensia mea Îi mică, dar tot e ceva, mai mult decât nimica. Noroc de copii că-mi mai trimit câte un ban. Băiatul a nimerit mai bine. El e mecanic prin Germania. Toți de aici au plecat În bejenie, cum se spunea mai demult. Răii ăștia au Închis toate fabricile și au conturi prin bănci de milioane. Mă mir cum de-i mai rabdă pământul! Eu am avut câteva iugăre de pământ, În loturi mari, uite acolo peste Mureș
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
uita la el tot timpul, apoi a triat dosarul lui, incluzându-l între cei care nu pot fi repatriați. Mama și bietele lui surioare au fost urmărite câțiva ani de serviciile secrete sovietice pentru a fi și dânsele repatriate. În bejenie prin toată țara, se ascundeau prin mahalalele orașelor, prin sate de munte, și așa au scăpat nedeportate în Siberia. Când lucrurile păreau că s-au mai liniștit, prin 1946-1947 au venit la un „vorbitor” la Galda de Jos. Acolo le-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
sunt adânc recunoscător pentru amabilitatea cu care ne-ați primit 678 vizitând această emoționantă icoană - ce reprezintă „Casa oamenilor de seamă” din Fălticeni. Cu adâncă recunoștință pentru toți cei ce-au păstrat, cules, donat și recuperat după vitregia „vremurilor de bejenie” ce-au trecut În decursul unui veac până azi când au ieșit iar la lumina tuturor! Al D-Voastră Dumitru Țanu București, Sectorul 2, Str. Ghiocei, 7A 678 Dumitru Țanu a vizitat „Galeria”, cu un frate al său, colonel pensionar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]