667 matches
-
se referă la „zidul nostru” au fost examinate de Ioana Oltean, lector la catedra de arheologie a Universității din Exeter. Fotografiile din satelit au fost, ulterior, coroborate cu cele realizate „la sol” în anii celor două războiale mondiale, când părțile beligerante au colectat zeci de milioane de fotografii în întreaga Europă și Orientul Mijlociu. Aceste fotografii sunt acum extrem de utile pentru arheologi, fiindcă, între timp, structura terenului a cunoscut modificări majore, datorită industrializării și agriculturii intensive începute în a doua jumătate a
Sateliții SUA, descoperire de senzație în Dobrogea. Unde se termina lumea by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/63447_a_64772]
-
nu au legătură, cele trei probleme se desfac una din alta, așadar să le urmărim. Pentru Carl Schmitt, războiul este starea firească a lucrurilor, o lume stăpînită de pace fiind o utopie socialistă. Și dacă viața are o inerentă tentă beligerantă, atunci mintea oricărui om e pătrunsă de o distincție fundamentală: deosebirea dintre prieten și dușman, cu observația obligatorie că această distincție e o consecință a apartenenței la un popor. Națiunile se dușmănesc, și așa apare politica. Potrivit acestei logici, motivația
Noi, cei învinși by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4985_a_6310]
-
Reich. În totul, o listă de poncife pe care orice scriitor german trebuie să le arate lumii dacă vrea să ia Nobelul. Și Grass l-a luat, în 1999, plătind prețul implicit. Ce a urmat după aceea ține de nervul beligerant pe care foca cu mină decrepită l-a ținut ascuns decenii la rînd. Paladinul a intrat în arenă și a început să lovească, uitînd și de corectitudinea politică și de tentele stîngiste fără de care nu ar fi intrat în atenția
Însemnări de piază-rea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4420_a_5745]
-
cu a spune că sub luciul oricărei discuții speculative se ascunde o pînză de tenebre tăcute, care ne ghidează în ascuns gîndurile. Încă un motiv care arată că esența gîndirii nu e silogismul, ci flegma lăuntrică. Dar să definim părțile beligerante: absolutistul are o natură senină cu predispoziții clasice, genul de spirit care iubește ordinea, coerența și siguranța, și căruia i se pare de bun-simț ca în lume să existe realități care nu depind de voința lui: așa cum Luna se învîrtește
Umorile adevărului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4583_a_5908]
-
un intelectual convins că, vorba lui Richard Rorty, „adevărul e acel ceva cu care contemporanii te lasă să scapi.“ (p. 60) Războiul părților e în plină desfășurare, fără sorți de încetare în viitor, cu atît mai mult cu cît intransigența beligeranților nu îngăduie efortul de a-l înțelege pe celălalt, potrivit maximei că a-ți pricepe inamicul înseamnă pe jumătate a pactiza cu el, caz în care înclinația spre compromis aduce a trădare. Temperamentul absolutist e tranșant, deci rigid. Cel relativist
Umorile adevărului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4583_a_5908]
-
concediu medical. Ceea ce înseamnă că destinul profetului lui Übermensch s-a petrecut în singurătate și suferință. Adică în imaginație și în monologuri. Numai că, debil pînă la slăbiciune patologică, Nietzsche a posedat arta camuflării inspirate, știind să îmbrace toga dîrzeniei beligerante. Un infirm înzestrat cu talentul de a poza în gladiator, un bolnav care a făcut apologia sănătății, și un cochet timid înfățișîndu-se ca mercenar al spiritului. Ignorat în timpul vieții pînă la lipsa recenziilor în marginea cărților sale, Nietzsche și-a
Spiritul ditirambic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5537_a_6862]
-
Sorin Lavric În ciuda ținutei de acalmie politicoasă, filozofii sunt naturi irascibile cu aplecări beligerante. O undă de răzvrătire le hrănește orgoliul, încărcîndu-le ochiul cu umoarea agresivă a imboldului critic. Cine gîndește se răfuiește, motivația stînd în înfrîngerea adversarului cu ajutorul elocvenței. De aceea, a fi filozof e a fi reactiv sub unghiul vigilenței ostile, întreaga
În umbra lui Darwin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5839_a_7164]
-
sunt divergențe, însă avem cu toții intenția de a pune capăt violențelor din Siria", a mai adăugat acesta. Barack Obama și Vladimir Puțin au adus în discuție organizarea unei conferințe de pace, intitulată Geneva 2, pentru a deschide negocieri între părțile beligerante din Siria. Aceasta conferinta este foarte puțin probabilă, în contextul divergențelor și a războiului neîntrerupt. "Pentru a întări natură constructivă a relațiilor noastre, anticipam menținerea de contacte regulate la cel mai înalt nivel și organizarea unui summit SUA-Rusia la 3
Putin şi Obama au stabilit un summit Rusia-SUA, în septembrie by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/56006_a_57331]
-
Pandrea e mult mai fascinant decît Brâncuși, iar cauza stă în copioasa etalare a unui talent de tip draconic: un spirit viu pînă la surescitare, al cărui timbru molipsește lucrurile pe care le atinge, impregnîndu-le cu o dispoziție de tip beligerant. Acesta e Pandrea: un artist acordînd lumea după diapazonul belicos al umorilor proprii. Mai mult, grație bilei insurgente de care suferă, Pandrea modifică temele asupra cărora se oprește. Fenomenul nu îngăduie excepții în opera sa: nu e subiect de istorie
Cititorul de dicționare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5649_a_6974]
-
John Kerry, a arătat că președintele Bashar al-Assad nu are ce căuta într-un eventual guvern de tranziție, în timp ce reprezentantul guvernului de la Damasc i-a numit pe rebeli "trădători". Pe malul lacului elvețian Leman, în Palatul Montreux, cei doi actori beligeranți din Siria s-au întâlnit la aceeași masă, prima oară din 2011. Negocierile prezidate de secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, și-au propus să pună capăt disputei armate care durează de aproape de 3 ani și care a produs aproximativ
SUA consideră că Bashar al-Assad este problema în Siria, nu soluția by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/54889_a_56214]
-
monde est une pipée/ Où l’on est tour-à-tour chasseur et gibier». Goana bărbatului după femeie este o acțiune cinegetică. Goana femeii după bărbat este și ea o acțiune cinegetică. Războiul e o confruntare între vânat și vânător, în care beligeranții, cum s-a văzut adesea, își cam schimbă rolul pe parcurs. Poetul în fața paginii albe e un vânător, dar poezia preexistă într-un spațiu virtual și la rândul ei își vânează autorul.” (p. 13) În continuarea listei ar fi putut
Marcă înregistrată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5499_a_6824]
-
din România. Analistul politic Bogdan Chirieac a subliniat, la Antena 3, că "Este o solicitare a Organizației Națiunilor Unite. Sub pavilionul ONU nu înseamnă că te implici direct în conflictul respectiv. ONU are rol de pace, nu ia partea părților beligerante. România a făcut ce trebuie". El a atras atenția că misiunea ONU în Siria, formată din experții însărcinați de ONU să investigheze o posibilă utilizare de arme chimice în Siria, a fost atacată de lunetiști. Ne așteptăm în continuare ca
SPP îi păzește pe membrii ONU în Siria. Ce spune Bogdan Chirieac by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/34400_a_35725]
-
Ștefan face o istorie a Moscovei și împrejurimilor, amintește de obiectivele diplomației liderilor sovietici și, surprinzător, discută situația Franței, sugerând că viitorul ei depinde de rezultatele confruntării germano-sovietice. „Acest nou conflict din spațiul sovietic - scrie cronicarul - prin proporțiile forțelor armate beligerante va determina evoluția războiului mondial.” Profesorul Ion D.Roșca aduce în discuție și partea asiatică a URSS, în articolul Siberia. Paul Ștefan nu uită de Finlanda, aliata Germaniei, de care depinde, în mare măsură, ocuparea Leningradului de către germani. Preferând aprecieri
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
Roșca aduce în discuție și partea asiatică a URSS, în articolul Siberia. Paul Ștefan nu uită de Finlanda, aliata Germaniei, de care depinde, în mare măsură, ocuparea Leningradului de către germani. Preferând aprecieri de ordin general, Paul Ștefan scrie despre taberele beligerante: „E în aceasta (situația taberelor) o întreagă deosebire structurală dintre lumea anglo-saxonă-sovietică și lumea Noii Ordine. Deosebirea creatoare de valori noi, de largă semnificație pentru omenirea întreagă.” G.Ivașcu consideră imposibilă vreo înțelegere între cele două tabere ce se înfruntă
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
amplu este prezentat răspunsul „puternic” dat de sovietici ofensivei germane și sunt descrise, cu bogate date strategico-militare, condițiile în care germanii au eșuat în intenția lor de a cuceri Moscova. Cronicarul recurge la stilul narativ, e preocupat de comportamentul armatelor beligerante, de tactica și strategia adoptate de cele două tabere și de armamentul utilizat. Nimic propagandistic, sau de natură a vădi înclinații subtil-partizane. În studiul despre revista „Vremea”, din Dicționarul General al Literaturii Române, Victor Durnea face o apreciere pertinentă când
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
în Pacific. Lectura sutelor de pagini despre război scrise de George Ivașcu dezvăluie adesea îngrijorare, comunicarea devine tensionată, dar autorul nu alunecă în disperare. Limbajul este, în toate situațiile, decent, chiar academic, cu respect pentru trupele și comandanții fiecărei tabere beligerante. Articolele din „Vremea” - semnate de G.Ivașcu cu pseudonimele citate - se deosebesc de cele din „Porunca Vremii”, „Curentul”, „Universul” și majoritatea celorlalte publicații din epocă. G.Ivașcu realizează o imagine zilnică a operațiunilor militare de pe toate fronturile din lume, formulează
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
militare de pe toate fronturile din lume, formulează aprecieri prudente, pune frecvent întrebări despre semnificația unor evenimente, urmărind cu atenție mișcările politice ale liderilor celor două tabere, fără a ignora strategia combatanților, armamentul aruncat în luptă și, în funcție de rezultate, mișcările trupelor beligerante. Expunerea panoramică este menită să ilustreze adevărul, faptele militare și politico-diplomatice. Indiscutabil, publicistul-literat și-a organizat activitatea la „Vremea” ținând seama de principiile politico-ideologice și recomandările stabilite de grupul intelectualilor de stânga din Iași și București, menite să evite conflicte
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
la evenimentele din „spațiul sovietic”. Comunicarea este coerentă, lăsând să se întrevadă, ca dominantă, convingerea în forța sovieticilor. Analist înfățișează, pe larg, ca un adevărat cronicar militar, amploarea bătăliilor de tancuri din zona Kursk, comentând strategia și tactica fiecărei tabere beligerante, potrivit tipului tancurilor de pe câmpul de luptă. Este descris succesul debarcării și consolidarea unui cap de pod în Italia, cititorii fiind informați și despre amploarea „luptelor partizanilor” anti-Mussolini împotriva trupelor germane, forme eficiente de rezistență anti-germană existente și în multe
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
Germania duce o luptă defensivă”; Harcovul a fost eliberat - adaugă Analist -, deci va începe bătălia pentru Nipru. În septembrie, rubrica este din nou reintitulată -„Evenimente politice și militare”, pentru că Analist acordă atenție sporită conferințelor și deciziilor politice ale conducătorilor țărilor beligerante. În februarie-martie 1943, „Vremea” își îmbogățește cercul de colaboratori, Vl.Donescu înțelegând să părăsească, la îndemnul secretarului de redacție G.Ivașcu, opțiunile sale pentru „culorile brune și verzi”, acceptând noi colaboratori din „partida galbenă-roșie”, activă și penetrantă, animată de mari
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
de război uriaș din Norvegia până în Etiopia. Autorul face, la sfârșitul articolului, o sugestie comentatorilor bucureșteni: „Războiul trebuie privit - scrie Ivașcu - în ansamblul lui, fără a se neglija nimic și ținând seama de posibilitățile liniilor de forțe ale celor doi beligeranți pe un teatru atât de vast.” Observatorul trebuie să înregistreze operațiile „terestre, maritime și aviația” de pretutindeni, spre a putea interpreta „fazele succesive ale acestei bătălii uriașe.” În martie-aprilie 1941, regimul prohitlerist al generalului Ion Antonescu decretează măsuri dure față de
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
o imensă nedreptate. 23 august a fost în întregime opera unor politicieni democrați (țărăniști, liberali și social-democrați), împreună cu suveranul, iar răsturnarea dictaturii antonesciene a fost realizată cu promisiunea clară a Aliaților ca României să-i fie recunoscut statutul de stat beligerant și ordinea constituțională. Or, după 23 august 1944, pe fondul slăbiciunii Aliaților occidentali, Uniunea Sovietică răstălmăcește complet sensul acestor înțelegeri. În data de 6 martie 1945, sub șantajul cedării Ardealului de Nord către Ungaria și al unei lovituri de stat
Tragicul jurnal al lui Ioan Hudiță by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3715_a_5040]
-
Pisovschi. Alex Ștefănescu nu e filotimic în sens orgolios, ci un hipertimic cronic în variantă duioasă. Volumul de convorbiri cu Ioana Revnic se citește cu plăcere, gustul literar fiind satisfăcut mai ales în primele două treimi, pentru ca spre final zvîcnetul beligerant să dăuneze stofei artistice.
Un candelabru duios by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3507_a_4832]
-
Riffanii din Marocul spaniol, în numele naționalismului iberic se răscoală și invadează peninsula. Măcelul la care asistăm de o jumătate de an nu este altceva decât o luptă politică, alimentată din străinătate, un război european în miniatură sau, ca să precizăm numele beligeranților, departe de a mai fi un război civil spaniol, a devenit în ultimul timp, după câte se pot cunoaște, un război ruso-italo-german pe pământ spaniol. Justificarea ce se încearcă a i se da este de o splendidă absurditate. Nici mai
Vladimir Streinu - Analist politic by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Memoirs/9659_a_10984]
-
da este de o splendidă absurditate. Nici mai mult, nici mai puțin, e vorba de un război... ideologic. Histeria lumii este la apogeu. Să mai pomenim de neliniștea extremului Orient, însângerat de atâtea ori în numele uneia dintre cele două ideologii beligerante? Să ne mai amintim că în cuprinsul apocaliptic al aceluiași an 1936, ca un simbol de năruire al ordinei Păcii pe care ajunsese să o reprezinte, d. N. Titulescu sufere de o boală foarte curioasă? E drept, să nu ne
Vladimir Streinu - Analist politic by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Memoirs/9659_a_10984]
-
Sorin Lavric Trinh Xuan Thuan, Melodia secretă. Și omul a creat Universul, trad. din franceză de Alexandra Corina Stavinschi, Editura Curtea Veche, București, 2012, 462 pag. Deși născut în capitala Vietnamului, a cărui memorie beligerantă nu privește cu ochi buni spiritul american, Trinh Xuan Thuan nu poartă ranchiună culturii omonime, dovadă doctoratul de astrofizică obținut la Princeton, alături de activitatea didactică la Universitatea din Virginia. Singurul detaliu care te poate duce cu gîndul la o reacție
Patru perplexități by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3395_a_4720]