277 matches
-
are cu cine să stea de vorbă, cât e pâinea de lungă, despre cancer. Iisus a rămas acolo, în Biserică, întemnițat. A fost premiat cu o cununiță din rămurele subțiri, de brad, purtând în mijloc, ca semnătură, o cruce din bentiță tricoloră. Eu cred, Doamne, că așa cum sunt de harnic eu, românul, să îi imit pe toți, am fost, de data asta, original: nu te-am crucificat. Te-am zidit de viu în Biserică. În loc de geam la temniță, ți-am pus
IISUS IN CELULĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361766_a_363095]
-
și argint întrebuințată în iconografie. Au ca model de inspirație bijureria antică egipteană. Mihai Adina, croitoreasă, croșetează broșe în formă de flori, fluturi și inimioare, poșete din saten, bumbac, piele, dantelă. Petrescu Georgiana lucrează broșe din organza, broșe din fermoar, bentițe, coliere împletite din lanț, din lanț și pamblică, cerceluși din mărgele, tricouri pictate manual. Stela Costache creează icoane, măști, podoabe din sârmă și ață, lavabile. Cristina din București expune bijuterii din pietre naturale, perle. Acum cinci ani a început să
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
noi la munte oamenii se recunosc după unele detalii ale accesoriilor-trăiști, desagi, iar noi credem că și unele detalii de confecționare ale unei piese principale de port precum ciupagul au funcție de identificare. În cazul nostru, spre exemplu elementele decorative de pe bentița ce formează gulerul, puteau fi pentru o perioadă de timp o marcă de identificare. Între cămășile de la Balta, mai multe cămăși provenind de la persoane diferite au brodat pe bentița de la gât, zăluța, care ar fi putut avea rol de marcă
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
au funcție de identificare. În cazul nostru, spre exemplu elementele decorative de pe bentița ce formează gulerul, puteau fi pentru o perioadă de timp o marcă de identificare. Între cămășile de la Balta, mai multe cămăși provenind de la persoane diferite au brodat pe bentița de la gât, zăluța, care ar fi putut avea rol de marcă identitară. Revenind la seria de ciupage din satul Balta, păstrate în colecțiile muzeului, aceastea prezintă interes prin faptul că ilustrează astăzi o bună parte din observațiile și concluziile cercetătorilor
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
întâlnim pomul vieții, sacsia, extrem de schematizat(P1261, P1276), creanga bradului, ciutura(P1219. P230), zăluțele(P1325, P1194, P230, P1273,P1134), soarele(P1257,P1265, P1134,P1154), combinate cu rânduri de romburi, ochi, linii șerpuite sau în zigzag. Ciupagul P1325 care are numai bentița de la gât, brodată cu arnici colorați cu motivul decorativ zăluța, în rest este lucrat cu râduri de șabac alb, fiind albă în principal după părerea noastră, este confecționată sub influența ciupagelor din Clisura Dunării, cu ciurătură. Pentru particularitățile ciupagului de la
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
sunt cusute rânduri cu umbreajă și pe spate rânduri fără umbreajă. Catrința țesută din lână de oaie toarsă foarte subțire cu fir de beteală, are aplicate pe ea figuri geometrice din fir de lame țesut, brăduți cu bordură grena, sarad (bentiță lucrată cu acul în partea de jos). Pe sub catrință se află poalele (o fustă) din pânză albă, tivită cu găurele de culoare albă, lucrate cu acul. Brâul este țesut din bumbac năvădit în mai multe culori, pe el se află
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
bondiță (bundiță) din piele de mieluț alb pe care se aplică prin coasere cu acul fâșii de piele de la oile Merinos, pe care sunt cusute flori cu mătase neagră și umplute cu mărgele. La toate marginile (gât, piept, poale) au bentiță din blană naturală de dihor. Un model de bundiță mai vechi, pe margini în loc de blăniță de dihor, are bentiță țesută în război din mătase care imită cârlionții de la blana mielului. În lada de zestre a doamnei Țăran Paraschiva se află
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
oile Merinos, pe care sunt cusute flori cu mătase neagră și umplute cu mărgele. La toate marginile (gât, piept, poale) au bentiță din blană naturală de dihor. Un model de bundiță mai vechi, pe margini în loc de blăniță de dihor, are bentiță țesută în război din mătase care imită cârlionții de la blana mielului. În lada de zestre a doamnei Țăran Paraschiva se află și costume de fetițe alcătuite din cămașă de pânză albă, altiță cu șiruri de flori negeometrizate, mai ales trandafiri
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
în culori vii: roșu, maro, negru, albastru. Catrința este asemenea celei din costumul femeilor. Costumul bărbătesc este format din pălărie cu pană de fazan, cămașă pe pânză de casă de bumbac, albă, la gât cu ciupag (guler sub forma unei bentițe înalte) pe care se află flori negeometrizate, cusute cu mătase care nu se decolorează, cu nuanțe de maro și frunzele cu nuanță de verde și mov. Cămașa despicată un pic la gât are pe piept batuceală (cusătură identică sau asemănătoare
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
nevoia noastră de intimitate discretă, domnișoara îmi zice: „Iubi, eu nu vreau, sînt la regim !” E adevărat că era puțin rubensiană, dar nu depășea limită aia din interiorul normalității. Și iată, vine clipă aia fatidica: sosește domnișoara cu rochiță și bentița, ca să ne ia comandă. Politicoasa, începe cu mine: -Ce serviți, domnule ? -Eu vreau o pita și o cola, si o minerală pentru amantă mea! Oi fi fost oare destul de ferm ? -Și domnișoara ? Nu știu ce mi-a venit, da' am zis senin
REDIMENSIONIND TIMPUL de IOAN LILĂ în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355084_a_356413]
-
acum aici tinerii erau adevărați adolescenți. Elevele din clasele terminale se comportau ca niște domnișorele, își etalau nurii ostentativ față de profesorii tineri cum era și el, chiar dacă erau obligate să poarte nelipsita uniformă albastră, cu matricola pe mâna stângă și bentița albă pe cap. Când intrau în clasă și aveau cursuri cu profesori tineri ca și el, găseau suficiente metode de a-și scurta cât mai mult sarafanele ridicându-le în talie cu ajutorul unor centuri și curelușe, iar când erau scoase
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353735_a_355064]
-
se termină cu pumnași și încreț, râuri brodate peste încreț și cipcă. Cămașa( P. 1246) are mâneca pe de-a întregul largă la capăt, cu două rânduri de motive florale brodate cu nuanțe de roșu și grena, cu guleraș pe bentiță și cu același motiv decorativ floral de o parte și alta a despicăturii de pe mijlocul pieptului. Mâneca pe lângă cusătura de prindere cu stanul are o îngraditură formată de același motiv decorativ de la capătul mânecii și de pe stan. Ciupagele (P. 1330
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
cu altiță și rânduri, întercalate cu rânduri de șabace, cu încreț, pumnași și cipcă, stanul cu trei rânduri de motive geometrice, realizate cu arnici albastru deschis și negru care se repetă pe altiță și mânecă, la gât are gulerul pe bentiță, brodat cu motive geometrice mărunte și cu un volan din dantelă lucrată cu cârligul din bumbăcel alb și albastru deschis. Două cămăși, (P.1403) are decorul geometric și vegetal realizat în blană pe mânecă și stan cu bumbac alb pe
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
venirea lui. Curând intrară în încăperea unde se servea masa, trei fete tinere, despre care Mache bănui că sunt lucrătoarele din atelier. Apăru și Veta care își schimbase rochia și își aranjase părul într-o coadă obraznică, legată cu o bentiță verde care se asorta cu culoarea ochilor ei.Părea total schimbată. Migrena cu care se afișase în pragul casei, datorită căreia lui Mache i se păruse că îmbătrânise, odată dispărută îi aduce în față o altă femeie, mult mai adolescentină
MOȘ MACHE CAP. VII. PUNCT ȘI DE LA CAPĂT. de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352729_a_354058]
-
În dansul pe care îl aveam să-l prezentăm, noi, fetele, eram “maci roșii”, iar băieții erau “bondari”, decorați cu niște aripi galbene din hârtie lipită de sârmă și cu niște antene mari, răsucite, prinse pe creștetul capului cu o bentiță. “Macii” dansam grațios, iar “bondarii” trebuiau să vină încet, într-un zbor lin, să se așeze lângă fiecare mac, să-i prindă mâna și să valseze împreună. La sfârșit “macii” se ofileau, iar “bondarii” deasupra noastră, ne acopereau protector. Dansul
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
mare:10 cămăși (față de ce cămășile din Plaiul Cloșani, Zona Centrală) care se închid cu șnurulete), cu șnurulete sau unele au gură largă de se îmbracă “pe cap“ (P220, P1567, 236, P1133, P2765). La cele mai multe gură cămășii se termină cu bentița, brodata (că majoritatea acestui tip de piese din Mehedinți), dar există și cămăși la care încrețitura de la gât este susținută de un fir de ață-berezău (P2585), peste care se aplică prin coasere un șnur colorat sau o panglică (P2728). Există
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
că în Subzona de Sud a Mehedințiului ciupagul, chiar dacă și-a pierdut din amploarea croiului inițial, a păstrat tradiția decorului tripartit pe mânecă, cu altița separată sau nu, mânecă cu umeraș, cu râuri, cu rânduri săbiate, terminarea gurii cămășii cu bentița sau cu berezău. Aceste caracteristici, comune pentru cămașă de tip carpatic, fără poale, de Mehedinți, asociate la decorul din elemente geometrice, vegetale, florale, zoomorfe, ingenios și novator combinate între ele, conferă fiecărei piese statutul de unicat. Referință Bibliografica: VARVARĂ MAGDALENA
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
doar ai crescut odată cu el, că de ziua onomastică a lui Doru, când împlinise cinci ani, l-am îmbrăcat în primul costum gri, cămașe albă și cravată roz, săndăluțe romane maro și pălăriuță de pădurar cu pană de păun la bentița vișinie, Doamne!... nu era copil mai frumos pe lume ca el, îl pierdeam din ochi, nu alceva. Iar tu, ștrengarule, ai sărit în prima baltă, și când ai vrut să te scuturi de noroi, ai dat cu piciorul într-o
SCRISOARE UITATĂ (MAMEI CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340525_a_341854]
-
ori să mă cațăr prin toți marii, prea-falnicii copaci de-aguzi, atunci aflat-am de la tine că ei, de fapt, se cheamă duzi. Mi-aduc și-acum cu drag aminte de pajiștea cu romaniță, cum amândouă culegeam ierburi ciudate în bentiță, iar într-o zi pe înserate mi-ai arătat în iarbă-un cuib, atunci, mirată, întrebasem dacă-i cumva hudă de vulpi. Ai râs cu poftă și mi-ai spus că-i vizuină de arici, apoi ai scormonit prin iarbă
MĂMUŢA MEA (DEDICATĂ BUNICII MELE) de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343007_a_344336]
-
acum aici tinerii erau adevărați adolescenți. Elevele din clasele terminale se comportau ca niște domnișorele, își etalau nurii ostentativ față de profesorii tineri cum era și el, chiar dacă erau obligate să poarte nelipsita uniformă albastră, cu matricola pe mâna stângă și bentița albă pe cap. Când intrau în clasă și aveau cursuri cu profesori tineri ca și el, găseau suficiente metode de a-și scurta cât mai mult sarafanele ridicându-le în talie cu ajutorul unor centuri și curelușe, iar când erau scoase
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343548_a_344877]
-
de Valeria Iacob Tamâș, publicat în Ediția nr. 1175 din 20 martie 2014. Poem cu ciocârlii Cu mine soarele vorbește românește. Îmi petrec viața printre răsărituri, când soarele ajunge în dreptul casei mele își pune în fiecare zi la clop o bentița tricolora, îngenunchează în ușă bisericii, își face rugăciunea apoi își face o cruce mare în care ne cuprinde pe toți, își sufleca mânecile cămeșii și e gata de muncă. Acoperă câmpul cu privirea, pornește tractorul și toată ziua muncește fără
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
rămâne tot verde, acoperișul casei bătrânești tot roșu, din cuibul de pe horn ... Citește mai mult Poem cu ciocârliiCu mine soarele vorbește românește.Îmi petrec viața printre răsărituri,când soarele ajunge în dreptul casei meleîși pune în fiecare zi la clop o bentița tricolora,îngenunchează în ușă bisericii, își face rugăciuneaapoi își face o cruce mare în care ne cuprinde pe toți,isi sufleca mânecile cămeșii și e gata de muncă.Acoperă câmpul cu privirea, pornește tractorulși toată ziua muncește fără oprire.Din
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
împinse înainte-i și un ceas. Ultimul. Micuț cât unghia, de argint, acoperit cu un căpăcel încrustat cu puzderie de pietricele verzi, strălucitoare. Un ceas-medalion. Iar în loc de lanț, trona grosolan o fâșie cârpoasă și surie, ceea ce mai rămăsese dintr-o bentiță de rips negru de odinioară. Îi plăcu. Îl cercetă scurt, dar îl puse alături, pe taraba umezită bine de stropii reci ai ploii căzute. Scotoci prin poșeta veche de scai, scoase banii - prețul "SIMBOLURILOR" - și dădu să plece. La insistențele
CEASUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371858_a_373187]
-
decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Moș Ioan Roată și Tedeum-ul Trecând pe lângă catedrala Unirii din Alba Iulia am întâlnit o figură parcă cunoscută. Un bătrânel gârbovit de ani și nevoi în frumosul port din zonele Iași-ului, dar cu bentiță neagră la rever. Dorea să-și facă loc în puzderia de omenire de la intrarea bisericii. A observat privirea mea parcă întrebătoare și m-a abordat direct: - Ce este tinere? Ți se pare că mă cunoști? - Da! Dar nu-mi amintesc
MOŞ IOAN ROATĂ ŞI TEDEUM-UL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371964_a_373293]
-
Cum să fie zi națională dacă Majestatea Sa Regele Mihai este ținut în colivie? O colivie aurită, dar tot colivie rămâne. Unirea este legată de Rege, singurul care a dovedit fapte nu numai vorbe ca boierimea noastră. - Și de ce porți bentița neagră? - În amintirea sufletelor de români răpiți samavolnic odată cu o mare parte din trupul țării. Am redobândit prin lupte această cetate românească în care ne aflăm acum, dar milioane de alte suflete mai suportă jugul tiranilor ocupanți. - Si totuși ești
MOŞ IOAN ROATĂ ŞI TEDEUM-UL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371964_a_373293]