99 matches
-
nu sunt stoichiometrice cu formula nominală BkH (0 < x < 1). Din punct de vedere cristalin, trihidrura de berkeliu are cristale hexagonale, iar bihidrura are cristale cubice. Alte câteva săruri de berkeliu sunt cunoscute, printre care se numără și oxisulfura de berkeliu (BkOS) și azotatul hidratat (), clorura (), sulfatul () și oxalatul de berkeliu (). Descompunerea termică la 600 °C a într-o atmosferă de argon (ce ajută la evitarea oxidării la ) produce cristalele ortorombice cu fețe centrate ale oxisulfatului de berkeliu cu valență trei
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
Din punct de vedere cristalin, trihidrura de berkeliu are cristale hexagonale, iar bihidrura are cristale cubice. Alte câteva săruri de berkeliu sunt cunoscute, printre care se numără și oxisulfura de berkeliu (BkOS) și azotatul hidratat (), clorura (), sulfatul () și oxalatul de berkeliu (). Descompunerea termică la 600 °C a într-o atmosferă de argon (ce ajută la evitarea oxidării la ) produce cristalele ortorombice cu fețe centrate ale oxisulfatului de berkeliu cu valență trei (). Acest compus este stabil termic la cel puțin 1000 °C
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
și oxisulfura de berkeliu (BkOS) și azotatul hidratat (), clorura (), sulfatul () și oxalatul de berkeliu (). Descompunerea termică la 600 °C a într-o atmosferă de argon (ce ajută la evitarea oxidării la ) produce cristalele ortorombice cu fețe centrate ale oxisulfatului de berkeliu cu valență trei (). Acest compus este stabil termic la cel puțin 1000 °C întro atmosferă neutră. Cel mai ’’longeviv’’ izotop al berkeliului este Bk și are un timp de înjumătățire de 1380 de ani. Prin urmare, toate nucleele primordiale ale
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
atmosferă de argon (ce ajută la evitarea oxidării la ) produce cristalele ortorombice cu fețe centrate ale oxisulfatului de berkeliu cu valență trei (). Acest compus este stabil termic la cel puțin 1000 °C întro atmosferă neutră. Cel mai ’’longeviv’’ izotop al berkeliului este Bk și are un timp de înjumătățire de 1380 de ani. Prin urmare, toate nucleele primordiale ale berkeliului, prezente în scoarța Pământului încă din timpul formării sale, ar fi trebuit să fie dezintegrate deja. Pe Pământ, berkeliul este concentrat
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
cu valență trei (). Acest compus este stabil termic la cel puțin 1000 °C întro atmosferă neutră. Cel mai ’’longeviv’’ izotop al berkeliului este Bk și are un timp de înjumătățire de 1380 de ani. Prin urmare, toate nucleele primordiale ale berkeliului, prezente în scoarța Pământului încă din timpul formării sale, ar fi trebuit să fie dezintegrate deja. Pe Pământ, berkeliul este concentrat în anumite zone în care au fost făcute teste atmosferice ale armelor nucleare, ce au fost desfășurate între anii
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
izotop al berkeliului este Bk și are un timp de înjumătățire de 1380 de ani. Prin urmare, toate nucleele primordiale ale berkeliului, prezente în scoarța Pământului încă din timpul formării sale, ar fi trebuit să fie dezintegrate deja. Pe Pământ, berkeliul este concentrat în anumite zone în care au fost făcute teste atmosferice ale armelor nucleare, ce au fost desfășurate între anii 1945 și 1980, precum și în locurile unde au avut loc incidente nucleare, ca de exemplu în locul în care a
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
în care a avut loc dezastrul de la Cernobîl. Analiza testelor făcute în 1952 asupra resturilor provenite de la prima bombă cu hidrogen din Statele Unite ale Americii , a dezvăluit existența a multor actinide în compoziția acesteia, printre care s-a aflat și berkeliul. Din motive militare, rezultatele testelor au fost publicate abia în anul 1956. Reactoarele nucleare produc, în afară de alți izotopi, și berkeliu-249. În timpul depozitării și după ce combustibilul este depozitat, majoritatea izotopilor se dezintegrează în californiu-249. Cel din urmă are un timp de
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
și berkeliu-249. În timpul depozitării și după ce combustibilul este depozitat, majoritatea izotopilor se dezintegrează în californiu-249. Cel din urmă are un timp de înjumătățire de 351 de ani, și este, prin urmare, evitat și nedorit în produsul final. Câțiva atomi de berkeliu pot fi produși prin intermediul reacțiilor de captură nucleară și de dezintegrare cu particule alfa în depozitele de uraniu, astfel, berkeliul poate fi denumit cel mai rar element din natură. În condiții ambientale, berkeliul își asumă cea mai stabilă formă în
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
timp de înjumătățire de 351 de ani, și este, prin urmare, evitat și nedorit în produsul final. Câțiva atomi de berkeliu pot fi produși prin intermediul reacțiilor de captură nucleară și de dezintegrare cu particule alfa în depozitele de uraniu, astfel, berkeliul poate fi denumit cel mai rar element din natură. În condiții ambientale, berkeliul își asumă cea mai stabilă formă în sistemul de cristalizare hexagonal, grupul spațial "P6/mmc", parametrii structurii fiind de 341 pm și 1107 pm. Cristalele de berkeliu
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
nedorit în produsul final. Câțiva atomi de berkeliu pot fi produși prin intermediul reacțiilor de captură nucleară și de dezintegrare cu particule alfa în depozitele de uraniu, astfel, berkeliul poate fi denumit cel mai rar element din natură. În condiții ambientale, berkeliul își asumă cea mai stabilă formă în sistemul de cristalizare hexagonal, grupul spațial "P6/mmc", parametrii structurii fiind de 341 pm și 1107 pm. Cristalele de berkeliu au o structură dublă alcătuită Cei mai dificili pași din procesul de sinteză
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
berkeliul poate fi denumit cel mai rar element din natură. În condiții ambientale, berkeliul își asumă cea mai stabilă formă în sistemul de cristalizare hexagonal, grupul spațial "P6/mmc", parametrii structurii fiind de 341 pm și 1107 pm. Cristalele de berkeliu au o structură dublă alcătuită Cei mai dificili pași din procesul de sinteză al berkeliului au fost separarea de produsul final și producția în cantități suficiente a americiului pentru materialul-obiectiv. În prima fază,o soluție de azotat de americiu (Am
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
asumă cea mai stabilă formă în sistemul de cristalizare hexagonal, grupul spațial "P6/mmc", parametrii structurii fiind de 341 pm și 1107 pm. Cristalele de berkeliu au o structură dublă alcătuită Cei mai dificili pași din procesul de sinteză al berkeliului au fost separarea de produsul final și producția în cantități suficiente a americiului pentru materialul-obiectiv. În prima fază,o soluție de azotat de americiu (Am) era acoperită cu o folie de platină, iar soluția era supusă evaporării. Reziduul obținut era
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
doi neutroni liberi: După iradiere, stratul solid a fost dizolvat în acid azotic și, în combinație cu o soluție concentrată de amoniac , a precipitat sub formă de hidroxid. Produsul a fost centrifugat și redizolvat în acid azotic. Pentru a separa berkeliul sintetizat de americiul nereacționat, soluției finale i-au fost adăugate o mixtură de amoniu și sulfat de amoniu și a fost încălzită pentru a converti tot americiul în starea de oxidare +6. Restul de americiu neoxidat a fost precipitat în
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
americiul în starea de oxidare +6. Restul de americiu neoxidat a fost precipitat în fluorură de americiu (III) (AmF) prin adiția unei mici cantități de acid fluorhidric. În urma acestui pas a fost obținut un amestec de curiu și elementul 97 (berkeliu) în formă de trifluoruri. Substanțele din amestec au devenit hidroxizi prin adăugarea unei cantități de hidroxid de potasiu și, după o nouă centrifugare, amestecul a fost dizolvat în acid percloric. Separarea ulterioară a fost efectuată ori în prezența acidului citric
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
Separarea ulterioară a fost efectuată ori în prezența acidului citric, ori în prezența unei soluții-tampon de amoniu, într-un acid slab (cu pH în jur de 3,5), utilizându-se schimbul de ioni la temperaturi ridicate. Comportamentul separației cromatografice a berkeliului era necunoscută atunci, dar acesta a fost anticipat , luându-se ca reper prin analogie terbiul (vezi curbele eluțiilor din imagine). Primele rezultate au fost complet dezamăgitoare, deoarece savanții nu au putut găsi nicio urmă de emisii alfa în produsul eluției
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
Primele rezultate au fost complet dezamăgitoare, deoarece savanții nu au putut găsi nicio urmă de emisii alfa în produsul eluției. Doar cercetările făcute asupra caracteristicilor razelor X și a semnalelor conversiei interne s-a pledat cu descoperirea unui izotop al berkeliului. Numărul de masă al izotopului putea fi 243 sau 244, dar nimic nu era cert; însă, mai târziu, savanții au descoperit că numărul real era 243. Nu s-au descoperit încă utilizări pentru niciun izotop al berkeliului, scoțând din discuție
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
unui izotop al berkeliului. Numărul de masă al izotopului putea fi 243 sau 244, dar nimic nu era cert; însă, mai târziu, savanții au descoperit că numărul real era 243. Nu s-au descoperit încă utilizări pentru niciun izotop al berkeliului, scoțând din discuție utilizările în cercetările științifice. Berkeliu-249 este un izotop-țintă pentru preparare elementelor transuraniene și a transactinidelor mai grele, ca de exemplu lawrențiul, rutherfordiul și bohriul. Berkeliul mai este folositor, de asemenea, ca sursă de izotopi pentru californiu-249, care
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
era 243. Nu s-au descoperit încă utilizări pentru niciun izotop al berkeliului, scoțând din discuție utilizările în cercetările științifice. Berkeliu-249 este un izotop-țintă pentru preparare elementelor transuraniene și a transactinidelor mai grele, ca de exemplu lawrențiul, rutherfordiul și bohriul. Berkeliul mai este folositor, de asemenea, ca sursă de izotopi pentru californiu-249, care este folosit încă în studierea proprietăților chimice a californiului. Un lot de 22 miligrame de berkeliu-249 a fost preparat în urma unei iradieri ce a durat 250 de zile
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
după ce acesta a fost bombardat cu ioni de calciu în ciclotron pentru 150 de zile. Această operațiune de sinteză a fost un punct culminant al colaborării dintre Rusia (JINR) și "Lawrence Livermore National Laboratory". Sunt cunoscute foarte puține despre efectele berkeliului asupra corpului uman, iar analogia cu alte elemente nu poate fi făcută datorită produșilor diferiți de radiație ce au loc. Energia mică emisă de electronii izotopului berkeliu-249 (mai puțin de 126 keV) împiedică detecția lor, datorită interferenței de semnal cu
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
un timp de înjumătățire de doar 330 zile) se trasformă în izotopul californiu-249, care este un foarte puternic emițător de radiații alfa și este mai degrabă periculos și trebuie manipulat numai într-un laborator supradotat. Multe date referitoare la toxicitatea berkeliului provin din cercetările făcute pe animale. De exemplu, la ingestia șobolanilor, numai 0,01% din cantitatea de berkeliu introdusă a ajuns în fluxul sanguin, iar de acolo, 65% va merge către oase (unde va rămâne pentru 50 ani), 25% către
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
emițător de radiații alfa și este mai degrabă periculos și trebuie manipulat numai într-un laborator supradotat. Multe date referitoare la toxicitatea berkeliului provin din cercetările făcute pe animale. De exemplu, la ingestia șobolanilor, numai 0,01% din cantitatea de berkeliu introdusă a ajuns în fluxul sanguin, iar de acolo, 65% va merge către oase (unde va rămâne pentru 50 ani), 25% către plămâni (unde va rămâne pentru aproximativ 20 ani), 0,035% către testicule și 0,01% către ovare (unde
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
va rămâne pentru 50 ani), 25% către plămâni (unde va rămâne pentru aproximativ 20 ani), 0,035% către testicule și 0,01% către ovare (unde va rămâne pentru totdeauna), Restul de 10% este eliminat prin excreție. În toate aceste organe, berkeliul poate promova cancerul, iar, ajuns în sistemul osos, poate provoca deteriorarea globulelor roșii. Cea mai permisibilă doză de berkeliu-249 în scheletul uman este de 0.4 nanograme.
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
și a altor boli, precum și în cercetările științifice din diferite domenii de activitate. În 1940 s-a obținut Neptuniu, Z = 93 și Plutoniu, Z = 94. Reacția de obținerea lor este: . Elementele Np, Pu, precum și altele Am (americiu), Cm (curium), BK (berkeliu), Cf (californiu), Es (einsteiniu), Fm (fermiu), Md (mendeleviu), No (nobeliu), Lw (lawrenciu), Km (kureatoniu), sunt denumite transuraniene, care au Z > 92 și s-au obținut pe cale artificială. Elementele care rezultă din reacțiile induse cu neutroni sunt radioactive. Unii izotopi radioactivi
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
cantitatea de gadoliniu „mascat” introdusă în organism pe această cale. 5.4.2 Actinidele Considerații teoretice Din clasa actinidelor fac parte elementele chimice: actiniul Ac, toriul (thoriul) Th, protactiniul Pa, uraniul U, neptuniul Np, plutoniul Pu, americiul Am, curiul Cm, berkeliul Bk, californiul Cf, einsteiniul Es, fermiul Fm, mendeleeviul Md și nobeliul No. Configurația electronică a acestor metale fiind , actinidele grele formează compuși la starea de oxidare +3, în timp ce actinidele ușoare pot funcționa și în stări de oxidare superioare. Uraniul și
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]