617 matches
-
Goldscheider (1858-1935), și Ernst Viktor von Leyden (1832-1910). Atlasul SNC În 1894, la doar 26 de ani publică "Atlas al creierului uman și traiectul fibrelor nervoase", carte tradusă in germană, engleză, franceză, rusă iar în 1896 în poloneză. Alături de neurologul berlinez Gad, a întreprins numeroase experimente pe câini și a criticat legea Bastian-Bruns cu privire la impotența funcțională consecutivă leziunii măduvei spinarii (1893). Pe baza a numeroase intervenții chirurgicale pe măduva spinării, experimente si observații ulterioare a descoperit că, "cu cât este mai
Edward Flatau () [Corola-website/Science/302849_a_304178]
-
Continuă și în prezent controversa privind prezumtiva complicitate a Papei Pius al XII-lea. Antisemitismul, chiar și în forma sa economică modernă, a fost incitat în Germania de lideri de opinie creștini: așa cum presa catolică și conservatoare a sugerat populației berlineze lovite de faliment și șomaj în criza economică din 1873 că vina pentru acea criză ar fi avut-o evreii, tot așa au găsit naziștii aceeași explicație facilă pentru eșecul german în primul război mondial și pentru marile crize economice
Nazism () [Corola-website/Science/296739_a_298068]
-
treia șină centrală. În patru luni de funcționare, acest trenuleț electric (ecartamentul era doar de 49 cm) a transportat peste 86.000 de vizitatori. Doi ani mai târziu, în 1881, firma "Siemens & Halske" a pus în circulație, într-un cartier berlinez, primul tramvai electric din lume. În același an, tracțiunea electrică este introdusă și la minele de sare și potasiu de la Zuckerode (Germania). Tramvaiul electric este introdus în diverse orașe europene: Paris (1881), Charlottenburg (Germania, în 1882), Mödling-Hinterbrühl (Austria, în 1884
Istoria locomotivei electrice () [Corola-website/Science/313976_a_315305]
-
fost responsabil cu afacerile militare în cadrul guvernului. În ianuarie 1919, Noske și Freikorps, aflată sub comanda sa, au avut un rol esențial în înăbușirea așa-numitei revolte spartachiste. Astăzi, istoricii văd acest eveniment mai mult ca o încercare a muncitorilor berlinezi de a recâștiga ceea ce au crezut că fusese obținut prin Revoluția din Noiembrie și ceea ce părea a se pierde. Pretextul a fost un eveniment banal: șeful poliției din Berlin, membru al USPD, a refuzat să-și accepte propria destituire. USPD
Gustav Noske () [Corola-website/Science/337683_a_339012]
-
idealizante, care s-au dovedit în final a fi un semn al decăderii, nefast pentru artă. „Secesiunea müncheneză” a avut o mulțime de adepți, ea răspândindu-se la Viena sub numele de „Secesiunea vieneză”, la Berlin sub numele de „Secesiunea berlineză” și mai apoi în întreaga Germanie. Octav Băncilă s-a remarcat prin meritul de a nu se fi lăsat influențat decât trecător de către acest curent, care pe atunci era unul la modă. La München, secesioniștii aveau expozițiile lor exclusiviste și
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
în transmiterea informației, și deci în realizarea unei comunicări mai eficiente. "Das Plakat" a fost o revistă de artă din Germania, care a fost publicată în 1910 de "Verein der Plakat Freunde" (în ). Societatea fusese fondată de dentistul Hans Sachs. Berlinezul Lucian Bernhard a fost, printre alții, directorul societății. Câțiva dintre artiștii timpului care au produs afișe de mare impact vizual, fiind exponenți ai "Plakatstil"-ului, sunt berlinezii: Lucian Bernhard, Hans Rudi Erdt, Ludwig Hohlwein, Franz Stuck și Ludwig Sütterlin. Ulterior
Plakatstil () [Corola-website/Science/301459_a_302788]
-
de "Verein der Plakat Freunde" (în ). Societatea fusese fondată de dentistul Hans Sachs. Berlinezul Lucian Bernhard a fost, printre alții, directorul societății. Câțiva dintre artiștii timpului care au produs afișe de mare impact vizual, fiind exponenți ai "Plakatstil"-ului, sunt berlinezii: Lucian Bernhard, Hans Rudi Erdt, Ludwig Hohlwein, Franz Stuck și Ludwig Sütterlin. Ulterior, afișele realizate de ambele părți ale Oceanului Atlantic vor fi influențate de Plakatstil, marcând eficiența și forța impactului vizual stradal în conștiința publică. Printre altele, afișele vor fi
Plakatstil () [Corola-website/Science/301459_a_302788]
-
1946), care au avut loc pe 5 decembrie 1948 și au produs o prezență la urne de 86,3% și o victorie covârșitoare pentru partidele non-comuniste. Rezultatele au împărțit, efectiv, orașul în două zone: Est și Vest. 300 000 de berlinezii au demonstrat și au cerut ca aprovizionarea prin transportul aerian internațional să continue, iar pilotul american Gail Halvorsen a creat „Operațiunea Vittles”, prin care se aruncau bomboane copiilor germani. În mai 1949, Stalin s-a retras și a ridicat blocada
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
în care a lucrat și Klemeperer a sustinut mai târziu că lui îi datora întreaga să dezvoltare muzicală. Și-a început cariera de dirijor în anul 1905 când a înlocuit cu succes un dirijor care se îmbolnăvise, într-o producție berlineza a operetei lui Offenbach „Orfeu în infern”. Tot în 1905 i s-a permis să dirijeze grupul de suflători din afara scenei (Fernorchester) în Simfonia a 2-a de Gustav Mahler sub baghetă lui Oscar Fried.Cu această ocazie a făcut
Otto Klemperer () [Corola-website/Science/313414_a_314743]
-
dezvelită în anul 1898, cu ocazia aniversării a 400 de ani de la nașterea marelui umanist. Statuia a fost realizată din inițiativa lui Francisc Obert care începe o acțiune de colectare a fondurilor necesare încă din 1883. Monumentul este opera sculptorului berlinez Harro Magnussen. Statuia, turnată în bronz, înaltă de 2,50 metri, este așezată pe un piedestal de granit înalt de 2,60 metri. Honterus este înfățișat cu mâna dreaptă ridicată în sus, iar în mâna stângă ținând o carte deschisă
Monumentele Brașovului () [Corola-website/Science/317025_a_318354]
-
vizitate de alți cercetători, între care francezul E. Chantré, care a făcut primele fotografii, arhitectul german Carl Humann, Hamilton, Heinrich Barth și Otto Puchstein. Primul cercetător care a avansat ipoteza că este vorba de capitala hitită Hattușa a fost asirologul berlinez, expert în scrierea cuneiformă, Hugo Winckler. În 1906, din însărcinarea societății "Deutsche Orient-Gesellschaft" (Societatea germană pentru Orient), Winckler și arheologul turc (de origine greacă) Theodor Makridi Bey au organizat prima campanie de săpături arheologice. Cercetările au continuat cu următoarele serii
Hattușa () [Corola-website/Science/314646_a_315975]
-
folosit în cercetările lui cadavre furnizate de Gestapo, iar rezultatele cercetărilor lui pe cadavrele femeilor condamnate la moarte și stresate prin anunțarea datei execuției mai sunt încă și azi citate de unii cercetători occidentali, în ciuda bestialității protocoalelor imaginate de medicul berlinez.
Nicolae Paulescu () [Corola-website/Science/297856_a_299185]
-
activitatea ei s-a concentrat pe colecții și comerț cu antichități, activitatea de solistă trecând pe un plan secundar. După întreruperea relației cu Adrian Ciceu are mai multe relații sentimentale, realizând în final o relație durabilă cu un cetățean german berlinez , cu care este și actual (2011). Prima dată revine în România în 1988. În 1989 pleacă din Germania (moment în care își încheie activitatea de la galeria de artă), pentru a locui împreună cu partenerul de viață în Toscana într-o locuință
Luminița Dobrescu (cântăreață) () [Corola-website/Science/326957_a_328286]
-
la College de France din Paris și Heidelberg; a studiat problematica teoriei și istoriei muzicii la Conservatorul de muzică din Bruxelles (1859-1860), a studiat în plus istoria și filosofia la universitatea din Berlin (1865-1866), inclusiv la Leopold Rank; la școala berlineză și-a luat doctoratul în 1866 cu lucrarea „De Boleslai Primi bello Kioviensi“. Un an mai târziu și-a prezentat teza de doctorat „Don Karlos, regele spaniol“. Schița biografico-istorică la Școala centrală varșoviană, dar nu și-a luat doctoratul. Timp
Jan Aleksander Ludwik Karłowicz () [Corola-website/Science/329412_a_330741]
-
Schnädelbach a studiat filosofia la Frankfurt cu Theodor W. Adorno și Jürgen Habermas. Herbert Schnädelbach a fost profesor de filosofie la Frankfurt pe Main (1971-1978), Hamburg (1978-1992) și Berlin (1993-2002, la prestigioasa Humboldt-Universität, cea mai veche dintre cele patru universități berlineze). Cât timp a existat RDG, Universitatea Humboldt s-a aflat pe teritoriul Germaniei răsăritene. După 1989, Herbert Schnädelbach a fost primul profesor din partea occidentală a Germaniei chemat să țină cursuri la Universitatea Humboldt. În filosofia sa Herbert Schnädelbach pune un
Herbert Schnädelbach () [Corola-website/Science/309876_a_311205]
-
nici filmul nu a avut succes, spre nemulțumirea scriitorului. Cauza principală a eșecului a constituit-o neînțelegerea de către regizor a esenței romanului, realizând „o tristă melodramă, care provoca râsul, fiindcă actorii germani jucau roluri de țărani români vorbind cu accent berlinez” (potrivit lui Ion I. Cantacuzino). Filmul interbelic nu s-a păstrat, dar lucrările de specialitate îl consideră a fi primul film sonor românesc. După mai mult de 50 de ani de la prima ecranizare a sa, romanul lui Liviu Rebreanu i-a
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
devenit profesor al Academiei de Arte Frumoase din München. Împreună cu Max Slevogt, Ludwig Dill și Lovis Corint a înființat Societatea Artiștilor Plastici (în germană "Verein Bildender Kiinstler") cunoscută și ca Secesiunea müncheneză. Mai târziu, von Uhde s-a alăturat Secesiunii berlineze. Uhde a fost ales membru de onoare al academiilor din München, Berlin și Dresda. El a fost primul președinte al Secesiunii müncheneze avansând pe stilul naturalismului, ajungând în final să-și dezvolte propriul stil neacademic. Fritz von Uhde a provocat
Fritz von Uhde () [Corola-website/Science/336699_a_338028]
-
Carl (29 octombrie 1866, Berlin - 3 ianuarie 1946) a fost un astronom german. și-a făcut teza de doctorat sub conducerea lui Julius Bauschinger. A lucrat la observatorul berlinez al asociației astronomice Urania, "Urania Sternwarte Berlin". A descoperit doi asteroizi. La 8 octombrie 1896, a descoperit un asteroid pe care l-a denumit „Berolina”, numele orașului natal, Berlin, în limba latină. La 13 august 1898, a descoperit asteroidul 433
Gustav Witt () [Corola-website/Science/333041_a_334370]
-
est, pierdute după cel de-al Doilea Război Mondial și revizionistă față de responsabilitatea regimului național-socialist. A fost redactor șef la gazeta "Deutsche konservative Zeitung", a colaborat și la unele reviste și ziare considerate radicale de dreapta, ca, de pildă, hebdomadarul berlinez Junge Freiheit, publicația "Ostpreußenblatt" și revista naționalistă austriacă "Zur Zeit". Dénes era adversar declarat al art. 130 din Codul penal german, relevant pentru cazurile de negaționism și revizionism, susținând că respectivele prevederi de lege restrâng libertatea opiniei și a cuvântului
Ivan Deneș () [Corola-website/Science/302301_a_303630]
-
directorul « neoficial » al fabricii), dar mai târziu simte că noua responsabilitate îi răpește prea mult din timpul pentru scris. Max Brod și-a încurajat atât de mult prietenul să scrie, încât la un moment dat, într-o recenzie din ziarul berlinez "Prezentul" ("Die Gegenwart") din 1907, îl așează pe Kafka ca stil și potențial alături de trei scriitori consacrați, Heinrich Mann, Frank Wedekind și Gustav Meyrink, deși acesta nu publicase până atunci nimic. Franz Kafka debutează abia în 1908 cu opt povestiri
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
La 1 iunie, în Berlin, are loc petrecerea oficială în cinstea acestui eveniment. Peste câteva zile, la 12 iulie, se produce dezastrul: Franz Kafka, Felice și sora acesteia Erna Bauer, Grete Bloch și prietenul Ernst Weiß se reunesc în hotelul berlinez Askanischer Hof, unde scriitorului i se înscenează ceea ce el va numi o întâlnire cu « tribunalul din hotel » ("Der Gerichtshof im Hotel"). Kafka este acuzat de logodnica geloasă că a nutrit sentimente de dragoste pentru prietena ei. Ca dovadă, Grete Bloch
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
a obținut o „mențiune onorabilă” la prima Competiție Internațională de Pian Chopin organizată la Varșovia. După competiție Șostakovici l-a întâlnit pe dirijorul Bruno Walter care a fost atât de impresionat de prima simfonie încât a decis să interpreteze premiera berlineză în acel an. Leopold Stokovski a fost și el foarte impresionat de lucrare și a dirijat premiera americană la Philadelphia în anul următor și a realizat prima înregistrare a simfoniei. După aceea Șostakovici s-a ocupat predominant de compoziție și
Dmitri Șostakovici () [Corola-website/Science/304002_a_305331]
-
constituie articolul despre nașterile ilegitime în comunitatea din Berlin , după peste o generatie de închidere în sine și viața personală fără reproș. Yardeni vede în fenomenul nașterilor nelegitime în sacra comunitate un semn de începere a asimilării în sânul populației berlineze. Alte articole se referă la procesul de îndepărtare a refugiaților de Franța și la cel de încetățenire în țările de azil. „”Enquêtes sur l’identité de la « nation France » de la Renaissance aux Lumières” este cel de-al patrulea volum de articole
Myriam Yardeni () [Corola-website/Science/314598_a_315927]
-
unde a făcut scenariul și regia a trei filme: "Das Gespenst von Clyde", "In Nacht und Eis", și "Das Mirakel (1912 film)". Misu a mai făcut un film în Germania, "Der Excentric-Club" pentru Projektions-AG Union (PAGU). Un articol din ziarul berlinez "Licht-Bild-Bühne" în 1914 l-a numit 'Napoleon al filmului' (germ:'Napoleon der Filmkunst'), referindu-se la diferitele sale progrese tehnologice. Atunci când Emil Schunemann (cameramanul în "In Nacht und Eis" și "Das Mirakel") l-a făcut frizer în memoriile sale, n-
Mime Misu (Mișu Mimul) () [Corola-website/Science/337174_a_338503]
-
Arthur Coulin au fost unii dintre cei mai fervenți de la sfârșitul secolului al XIX-lea. În spațiul artistic germanic în ultimul deceniu al secolului au avut loc trei momente secesioniste: „Secesiunea muncheneză” (Münchner Sezession - 1892), „Secesiunea vieneză” (1897), și „Secesiunea berlineză” (Berliner Sezession - 1898). Cele trei secesiuni au deschis calea de afirmare a dizidenților față de maniera academistă propagată cu succes de către München Künstlergenossenschaft (prescurtat MKG - cea mai veche asociație a artiștilor independenți din Bavaria, fondată în anul 1856) și care a
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]