353 matches
-
o potârniche, cu un măgar, apoi cu un catâr, cu niște prostituate, unele foarte arătoase, altele cu stagii vechi de activitate, apoi cu niște legume care trebuie curățate, în speță o salată, un scuipat, un delfin, într-o continuare la bestiar, cu un cal de îmblânzit, dar și cu o furtună, cu o masă bine garnisită, cu niște curteni și niște curtezane, dar, ne amintim acum, și parfum, dansuri, o rochie... Tot atâtea ocazii, pentru docți și pentru persoane serioase, să
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
se transforme într-o vietate extatică orientată spre contemplarea ideilor pure; el rămâne o creatură grosieră, condamnată să râme cu râtul în pământul cel mai murdar, scârbos și plin de gunoaie, hrănindu-se cu excrementele în care se bălăcește. În bestiarul filosofic, porcul e condamnat să rămână legat de pământ, de lumea aceasta, de realitate, de imediat. Conform perspectivei neopitagoriciene a unui Platon, în cursul reîncarnărilor, sufletele damnate - într-un fel, cele ale libertinilor, ale amatorilor de plăceri, ale celor care
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
131; Grădina din Atena 176, 179, 212-213, 227, 293; învățământ 154, 175, 225, 234; populație 127 Autodafé Amyclas și Clinias îl salvează pe Democrit 52; Platon vrea să distrugă scrierile lui Democrit 10, 51-52, 110, 150-151; practica creștină 14-15, 301-302 Bestiar peștele masturbator 130-131; porc 80, 150, 177, 181, 221, 279, 309; purcel 169, 177, 225, 234 Contraistorie ce este Î 16-17; ce nu este Î 14-16; o istorie indirectă a hedonismului 15; o istorie indirectă a trupului 18-19; principiul lui
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
între alții, pe Vittorio Imbriani, Alessandro Luzio, Gaetano Amalfi, Silvio Venezian, Alighiero Caselli, Vittorio Cian ș.a. Cercetătorul demonstrează originea orientală a motivului, urmărește penetrarea lui, prin Egipt și Grecia, în literaturile culte europene, analizează factorii care au favorizat răspândirea motivului (bestiarele medievale, literatura patristică, legendele hagiografice, predicatorii, enciclopediile medievale, școala, literatura profană) și evidențiază specificul receptării motivului de la o literatură la alta. În literatura română sunt semnalate optsprezece variante populare, între care două texte inedite. Interesantă e demonstrația privitoare la pătrunderea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
va fi și el moștenit în mare parte de imaginarul creștin, cu caracteristicile și dezvoltările sale antice, la care se vor adăuga, firesc, scara morală a păcatelor, tipologia demonicului, rafinarea fantezistă a puniției (și, pentru occident, o bună parte a bestiarelor și a proiecțiilor fantastice de proveniență germanică, elemente mitologice "creștinate" și interpretate estetic în cadrul iconografiei gotice). II. Imaginarul puterii creștine și imaginea basileului Curând după anul 330 d.Ch., iconografia bizantină preia și transpune noua teologie politică în forme noi, în
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Cotidianul.ro, 2011), natura în manifestare (absența unor rezultate remarcabile este "secetă": ,,Secetă de 44 de ani pentru Dinamo", Gazeta Sporturilor.ro), clișeele culturale (o situație greu de estimat este "nodul gordian"), sfera mitologicului (un președinte de stat este "Zeus"), bestiarul animalier (un om politic cu probleme de imagine este "un câine bătrân hărțuit de un pisoi...", Cotidianul.ro, 2012), relațiile de familie (ministrul Finanțelor poate fi: ,,Tătucul bugetului, personaj care ține cifrele...", Cotidianul.ro, 2012) etc. Din această perspectivă, metafora
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
din Iași Coordonator serie: Sorin Bocancea Constantin ILAȘ este lector doctor la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității "Petre Andrei" din Iași. Domenii de interes: istoria ideilor politice, antropologie politică, filosofie politică, ideologii. A publicat studii în volumele: Bestiarul Puterii (2014), Je suis Charlie? Regândirea libertății în Europa multiculturală (2015) și este prezent în mai multe volume coordonate de Sorin Bocancea și Daniel Șandru apărute sub sigla Editurii Institutul European, Iași: Massmedia și democrația în România postcomunistă (2011 și
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vietnamez sau a unui fedayn palestinian. Figura lor de predilecție rămâne cea a lui Mao, asociată altor patru lideri istorici - Marx-Engels-Lenin-Stalin -, sau singur și acoperit cu o șapcă, pentru curentul mao-spontaneist. Dacă iconografia comunistă abuzează, ca și adversarii ei, de bestiarul negativ pentru a-și stigmatiza țintele - hidre și șerpi capitaliști, insecte ale războiului bacteriologic, caracatița imperialismului american sau a creștin-democrației italiene -, îi repugnă însă să se autoasocieze cu animale. Nu regăsim bestiar pozitiv decât la margine: pantera neagră a Black
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
iconografia comunistă abuzează, ca și adversarii ei, de bestiarul negativ pentru a-și stigmatiza țintele - hidre și șerpi capitaliști, insecte ale războiului bacteriologic, caracatița imperialismului american sau a creștin-democrației italiene -, îi repugnă însă să se autoasocieze cu animale. Nu regăsim bestiar pozitiv decât la margine: pantera neagră a Black Panther Party sau cârtița troțkiștilor francezi - aluzie la o frază a lui Marx. Această concurență este manifestă în investirile simbolice. Totul e făcut pentru a reînnoi, a dinamiza și radicaliza marele ceas
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
fetei vrăjite să fie șarpe poate avea legătură cu aspectul feminoid pe care-l dobândește șarpele, animal Yin, epitetul Yin evocând ideea de timp rece, acoperit, de cer ploios, de tot ceea ce e femeiesc și interior . Pe scara simbolică a bestiarului, șarpele apare ca un opus al omului. Relațiile dintre femeie și șarpe sunt multiforme, Însă ele nu pot fi În nici un caz explicate global printr-un simbolism erotic simplist. Se cunosc divinități mediteraneene, reprezentate ținând un șarpe În mână (Artemis
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
camarazii de la Paris), se apropie, după ani buni, de sfârșitul lumii închipuite de harta primului mileniu. O ficțiune, în mare parte, ce-i propulsează într-o și mai aventuroasă ficțiune, grație cascadei de pernicioase surprize și praguri extraordinare. Înspăimântătoare prin bestiarul invadent, mixaj insolit de fiară și om, o historia naturalis de monștri, inventariați de Pliniu, omologați de Dante, reactivați de Spielberg, fiecare din alte motive. Și dacă mai adăugăm feluritele comunități umane devastate de stihii, credințe și metehne milenariste, Baudolino
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
funcționează și de data asta la Tournier. Balul pe care seniorul vandeean îl dă în cinstea lui Prelati îi prilejuiește acestuia (dar și cititorului) o comparație între moravurile galice și italienești, izbitoare părându-i-se absența femeilor substituite de un bestiar maschilist travestit, respingător și depravat, evocându-i brutalitatea mână-n mână cu inocența animalică, o estetică a fiorului gotic și o etică a promiscuității. Treptat, Prelati își va înțelege și mai bine misiunea: trebuia, ca fost om al Bisericii, să
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ș.a.m.d. La polul opus se află Alexandru, o victimă nu numai a acestor măști truculente, dar și a propriului program estetic, acel ecumenopolis sau cetatea ideală, menită să abolească haosul, iadul războiului și al spectrelor asimilării vieții cu bestiarul morții. Alexandru se întoarce în Metropolă, cu originile și rădăcinile anihilate. Familia sa oferă spectacolul jalnic al menajeriei Adams, varianta senilă. Casa unor gloriole sfărâmate, a unor inimi schimonosite. Servitorul Totoeste tipic pentru ceea ce înseamnă sodomizarea pe viață, autismul dobândit
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de a deveni cel mai important scriitor, demolatorul cosmosului pentru a-l înlocui cu o carte, un amant al absolutului, al suprafirescului, al demiurgiei gândului și cuvântului, asemeni lui Nietzsche sau hipergenialului personaj Leverkuhn, să zicem. Deocamdată se rezumă la bestiarul grupurilor de fete și băieți, la descrierea furtunilor hormonale și puțoismelor teribiliste (coșmarul discotecii și al obscenităților de noapte) la portretizarea lor în aqua forte, inclusiv olfactiv sau vestimentar, ceea ce nu exclude tușele mai blânde, aproape tandre, când vine vorba
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
dezbateri, perspective. in, Codrin Dinu Vasiliu (eds), Limits of knowledge society (c) 2013 Academia Română Filiala Iași recunoscută d Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Limits of knowledge society / Ana Gugiuman, Cornelia Gășpărel (eds.). CREȚU, BOGDAN Inorogul la porțile Orientului Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ / Bogdan Crețu. Iași: Institutul European, 2013 2 vol. ISBN 978-973-611-940-8 Vol. 1. 2013. Bibliogr. Index. ISBN 978-973-611-941-5 821.135.1.09 Cantemir,D. 929 Cantemir,D. Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ISBN 978-973-611-941-5 821.135.1.09 Cantemir,D. 929 Cantemir,D. Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA BOGDAN CREȚU Inorogul la Porțile Orientului Bestiarul lui Dimitrie Cantemir Studiu comparativ Volumul I PREMISE. BESTIAE DOMINI INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Fiului meu, Ștefan Ioan CUPRINS I. Premise. Dimitrie Cantemir între episteme diferite / 9 II. Dimitrie Cantemir: literatură și cunoaștere / 17 III. Dimitrie Cantemir și cultura română. Probleme
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Dimitrie Cantemir și cultura română. Probleme de apartenență / 33 IV. Scrierile de tinerețe ale lui Cantemir între teologie și filosofie / 67 V. Ce este un animal în Evul Mediu? / 83 VI. Cantemir și tradiția creștină a simbolului zoomorf / 119 VII. Bestiarul / 127 A. BESTIAE DOMINI 1. Inorogul la Porțile Orientului / 128 2. Monocheroleopardaliprovatolicoelefas-ul / 167 3. Lupul filosof / 176 4. Brehnacea în căutarea adevărului / 192 5. Metamorfoza Șoimului / 207 6. Liliacul angelic / 219 7. Ciacalul în slujba dreptății / 230 8. Crocodilul rațional
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Scriind despre modul de a se apropia de Evul Mediu al studioșilor grăbiți, Michel Pastoureau atrăgea atenția asupra "celui mai mare pericol" care îl paște pe istoric atunci când are de a face cu lumea animală, cu reprezentările zoomorfe, cu iconologia bestiarelor: anacronismul 2. Cum e vorba de o "metodologie" descrisă de un specialist care a schimbat imaginea despre Evul Mediu într-o cultură cu o imensă tradiție în domeniu, precum cea franceză, nu îmi refuz plăcerea de a traduce in extenso
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
o sursă a numeroase confuzii, erori și absurdități, din punct de vedere metodologic"4. Extinzând discuția, toate aceste puneri în gardă sunt absolut valabile și pentru istoricul literar. Aceste premise sunt cu atât mai necesare cu cât, ocupându-ne de bestiarul lui Dimitrie Cantemir, intrăm într-o zonă în care imaginarul și cunoașterea se suprapun. Sursele lui Cantemir nu făceau această dinstincție între real și imaginar, care pentru noi, azi, ține de evidență. Imaginarul făcea parte, avertizează același Michel Pastoureau, "din
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu făceau această dinstincție între real și imaginar, care pentru noi, azi, ține de evidență. Imaginarul făcea parte, avertizează același Michel Pastoureau, "din realitatea cea mai comună"5. Prin urmare, acest lucru trebuie bine înțeles și strict aplicat când interpretăm bestiarele medievale. Ceea ce pentru noi se situează într-un registru fantastic, de pildă, pentru medievali ținea de certitudine. Sistemul nostru de clasificare a animalelor nu era și al lor. Modul nostru de a lua act în mod nemijlocit de realitate, de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care a scris în mai multe limbi, care s-a adăpat din mai multe culturi. A-l reduce la statutul de scriitor ar însemna să-i micșorăm nedrept profilul. Pe de altă parte, referindu-ne strict la Istoria ieroglifică, la bestiarul său atât de îndrăzneț, de dezinhibat, de iconoclast, e limpede că sursele sale sunt diverse, orientale și occidentale, antice și medievale, creștine și precreștine, scrise și iconografice etc. Toate acestea ne interesează, pentru a putea detecta permanentul dialog pe care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai mare măsură decât de descrierile scriptice, oricât de amănunțite și de pertinente ar fi ele. Problema este că nu există la noi o lucrare de anvergură, o sinteză solidă care să catalogheze, să inventarieze și apoi să comenteze un bestiar al artelor plastice medievale și din zorii modernității. Există însă unele tentative care nu intenționează să epuizeze subiectul. Dintre acestea, cea mai bună este lucrarea lui Victor Simion, Imagini, legende, simboluri. Reprezentări zoomorfe în arta medievală românească 23. Lipsită de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
înspăimânta, a obseda, a supune prin teamă, în arta românească astfel de imagini sunt aproape absente, așa cum de altfel îi lipsesc, în general vorbind, excesele, ostentația, agresivitatea. Această deosebire poate fi pusă și pe seama faptului că, în timp ce reprezentările ce aparțin bestiarului occidental răspund cu precădere unei morale precumpănitor și adesea rigid mistice, cele ce țin de universul zoomorf românesc implică într-o măsură mai mare imagini ce își au sursa și în modelele unei morale laice"27. Sigur, nu absolutizez o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lei, alții ca niște șerpi și alții în multe chipuri ale altor animale sălbatice fiind înfățișați, fac război cu dânsul"32. E limpede că astfel de reprezentări, deloc puține, au rolul exercitării acelei "frici pedagogice" care abundă în iconografia occidentală. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir pare însă a rămâne indiferent la un asemenea imaginar escatologic. Autorul preferă să mizeze pe latura simbolică a măștilor pe care le manipulează, obținând efecte maxime din conflictul care se iscă adesea între paradigma simbolică dominantă în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
însă din 183245; textul original i-a fost însă cunoscut lui Cantemir, după cum demonstrează aceeași Cătălina Velculescu 46. Lucru observat de majoritatea comentatorilor, această variantă diferă într-un punct esențial de Fiziologul alexandrin și de cel latin și de toate bestiarele medievale care au derivat din acestea: renunță la interpretarea alegorică, în sensul cultivării virtuților creștine, care a impus o metodă de cunoaștere, un mod de a înțelege natura vreme de secole. Doar că această manieră simbolică și alegorică de a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]